evacuare

Avocat Coltuc : Lege promulgată: Familiile evacuate pentru neplata creditelor ipotecare vor putea cere o locuință de la stat

de

Imagini pentru evacuare

 

Noul act normativ prevede că autoritățile locale vor putea să cumpere, la licitație publică, locuințele executate silit, însă numai dacă acestea au o suprafață utilă de maximum 100 mp. Astfel, casele vor fi închiriate persoanelor sau familiilor evacuate pentru că nu și-au mai putut achita ratele creditului ipotecar.

„Locuințele de sprijin se repartizează de către autoritățile administrației publice locale, care le-au cumpărat prin licitație publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local (…). De aceste locuințe pot beneficia persoanele și familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuințe, în urma neachitării obligațiilor derivate din contractele de credit ipotecar”, dispune legea.

Cu alte cuvinte, persoanele ale căror case urmează să fie vândute la licitație publică vor putea să scape de evacuare. Asta deoarece, dacă autoritățile locale cumpără locuințele,foștii proprietari vor putea cere să stea în ele cu chirie. „Modificarea ar reglementa procedura conform căreia imobilele cumpărate de către autoritățile administrației publice locale ar putea fi transformate în locuințe de sprijin, urmând a fi date în chirie foștilor proprietari, evitând astfel evacuarea lor”, era lămurit în expunerea de motive ce a însoțit Legea nr. 143/2017 în forma sa de proiect.

În situația în care fostul proprietar nu vrea să rămână cu chirie în locuința de sprijin, aceasta ar putea să fie repartizată altor persoane care și-au pierdut casa din cauză că nu și-au plătit ratele creditului ipotecar. De asemenea, în lege scrie că regula s-ar aplica și dacă un chiriașnu vrea prelungirea contractului de închiriere pentru o locuință de sprijin.

„În cazul în care numărul cererilor pentru închirierea locuințelor de sprijin la nivelul unei autorități a administrației publice locale este, timp de cel puțin un an, constant mai redus decât numărul locuințelor de sprijin aflate în proprietatea autorității administrației publice locale, acestea pot aproba închirierea locuințelor de sprijin și altor categorii de solicitanți, cu respectarea prevederilor prezentei legi (Legea locuinței – n. red.)”, mai prevede documentul promulgat.

Atenție! Locuințele de sprijin nu vor putea fi cerute de persoanele care dețin o altă locuințăîn afară de cea din care au fost evacuate. Totodată, restricția va fi valabilă și dacă persoanele în cauză stau cu chirie într-o altă locuință a statului.

Chiria va fi sub nivelul pieței

Atunci când se va atribui o locuință de sprijin, autoritățile vor lua în considerare și situația economică a solicitanților. Concret, Legea nr. 143/2017 prevede că persoanele evacuate trebuie să se afle într-o situație care să nu le permită achiziționarea unei noi locuințe sau închirierea uneia în condițiile pieței.

180.000
Peste 180.000 de persoane figurau, la finele lunii aprilie 2016, în evidențele Băncii Naționale a României, cu credite ipotecare contractate. Soldul acestora era de 29,9 miliarde de lei.

În acest sens, chiria ce ar trebui plătită pentru a sta într-o locuință de sprijin ar fi de maximum 10% din venitul net lunar al familiei, calculat pentru ultimele 12 luni. Contractul, ce s-ar încheia cu primăria, ar avea o durată de cinci ani, cu posibilitate de prelungire.

„Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliți de consiliul local, pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pe baza declarației de venituri și a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale. Nivelul chiriei nu va depăși 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie”, este explicat în actul ce urmează să apară în Monitorul Oficial.

Trebuie precizat că persoanele care vor sta cu chirie în locuințele de sprijin nu vor putea să le subînchirieze sau să lase alte persoane în locul lor. De asemenea, acestea nu vor putea să schimbe destinația locuințelor (adică să le transforme în magazine, de exemplu). În caz contrar, contractul de închiriere încheiat cu primăria va fi reziliat, iar eventualele daune vor trebui plătite de chiriași. În afară de acest caz, contractul de închiriere va putea fi reziliat la cererea chiriașului, cu notificarea prealabilă a intenției (cel puțin 60 de zile). În același timp, autoritățile locale vor putea apela la varianta rezilierii dacă chiriașul:

  • nu respectă clauzele contractului de închiriere;
  • nu plătește chiria în 90 de zile de la comunicare;
  • nu plătește întreținerea pentru o perioadă de 90 de zile (dacă este cazul);
  • are un comportament ce nu permite conviețuirea sau împiedică folosirea normală a locuinței.

Inițiatorii noilor prevederi lămureau, în expunerea de motive, că multe familii din țară se confruntă cu problema evacuării din propria locuință, rămânând efectiv pe drumuri. Acesta este motivul pentru care se dorește introducerea locuințelor de sprijin.

„În România, mii de familii se află în situația de a-și pierde apartamentele din cauză că nu au mai putut plăti ratele unui credit ipotecar. Fie că și-au pierdut locurile de muncă, au avut firme care au dat faliment sau au avut de suferit în urma creșterii cursului de schimb valutar, oamenii cer sprijinul autorităților locale în speranța că nu vor rămâne pe drumuri. (…) Aceste familii sunt într-o situație extrem de dificilă, întrucât rămân efectiv pe drumuri și nu primesc niciun fel de ajutor – locuință socială ori posibilitatea de obținere a unui alt credit ipotecar – în urma scoaterii locuințelor la licitație”, scria în documentul amintit.

În prezent, românii cu probleme pot folosi locuințe sociale sau de necesitate

În momentul de față, românii cu probleme pot folosi locuințe sociale. Acestea pot fi închiriate de către persoanele sau familiile cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie.

„Au acces la locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Național de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum și anterior lunii în care se repartizează locuința”, dispune Legea locuinței.

Concret, locuințele sociale sunt repartizate de autoritățile locale, în baza unor criterii proprii, celor evacuați sau care urmează să fie evacuați din imobile retrocedate foștilor proprietari, tinerilor în vârstă de cel mult 35 de ani, persoanelor cu handicap sau pensionarilor, printre alții. În aceste cazuri, contractul de închiriere cu primăria se încheie pentru cinci ani, cu posibilitate de prelungire, iar chiria este de cel mult 10% din venitul net lunar pe familie, calculat pentru ultimele 12 luni.

Legea nr. 114/1996 reglementează și locuințele de necesitate, care se închiriază temporar persoanelor sau familiilor ale căror case au fost afectate serios de catastrofe naturale sau accidente ori care au fost demolate pentru realizarea de lucrări de utilitate publică. Totodată, acest tip de locuințe mai este accesibil persoanelor ale căror imobile trebuie reabilitate, iar acest lucru nu este posibil atât timp cât sunt ocupate. „Contractul de închiriere se încheie de către primarul localității sau de către o persoană împuternicită de acesta, pe baza hotărârii consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuințele”, este subliniat în actul normativ.

Familiile evacuate pentru neplata creditelor ipotecare vor putea cere o locuință de la stat, au decis deputații

de

Inițiativa legislativă prevede că autoritățile locale vor putea să cumpere, la licitație publică, locuințele executate silit, însă numai dacă acestea au o suprafață utilă de maximum 100 mp. Astfel, casele vor fi închiriate persoanelor sau familiilor evacuate pentru că nu și-au mai putut achita ratele creditului ipotecar.

„Locuințele de sprijin se repartizează de către autoritățile administrației publice locale, care le-au cumpărat prin licitație publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local (…). De aceste locuințe pot beneficia persoanele și familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuințe, în urma neachitării obligațiilor derivate din contractele de credit ipotecar”, dispune proiectul de lege.

Cu alte cuvinte, persoanele ale căror case urmează să fie vândute la licitație publică vor putea să scape de evacuare. Asta deoarece, dacă autoritățile locale cumpără locuințele, foștii proprietari vor putea cere să stea în ele cu chirie. „Modificarea ar reglementa procedura conform căreia imobilele cumpărate de către autoritățile administrației publice locale ar putea fi transformate în locuințe de sprijin, urmând a fi date în chirie foștilor proprietari, evitând astfel evacuarea lor”, este lămurit în expunerea de motive a propunerii legislative.

În situația în care fostul proprietar nu vrea să rămână cu chirie în locuința de sprijin, aceasta ar putea să fie repartizată altor persoane care și-au pierdut casa din cauză că nu și-au plătit ratele creditului ipotecar. De asemenea, în proiectul de lege scrie că regula s-ar aplica și dacă un chiriaș nu vrea prelungirea contractului de închiriere pentru o locuință de sprijin.

„În cazul în care numărul cererilor pentru închirierea locuințelor de sprijin la nivelul unei autorități a administrației publice locale este, timp de cel puțin un an, constant mai redus decât numărul locuințelor de sprijin aflate în proprietatea autorității administrației publice locale, acestea pot aproba închirierea locuințelor de sprijin și altor categorii de solicitanți, cu respectarea prevederilor prezentei legi (Legea locuinței – n. red.)”, mai prevede inițiativa legislativă.

Atenție! Locuințele de sprijin nu vor putea fi cerute de persoanele care dețin o altă locuință în afară de cea din care au fost evacuate. Totodată, restricția va fi valabilă și dacă persoanele în cauză stau cu chirie într-o altă locuință a statului.

Chiria va fi sub nivelul pieței

Atunci când se va atribui o locuință de sprijin, autoritățile vor lua în considerare și situația economică a solicitanților. Concret, proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților prevede că persoanele evacuate trebuie să se afle într-o situație care să nu le permită achiziționarea unei noi locuințe sau închirierea uneia în condițiile pieței

Evacuare – Procedura evacuare

de

Evacuarea reprezinta sanctiune civila aplicabila locatarului principal si membrilor familiei sale in cazul neindeplinirii unor obligatii legale sau contractuale referitoare la modul de exercitare a drepturilor locative, presupunand rezilierea prealabila a contractului de inchiriere a locuintei si constand in obligarea chiriasului, la incetarea actelor de folosinta a suprafetei locative pe care o detine in baza contractului reziliat sau pe care a ocupat-o abuziv, fara a poseda un titlu locativ valabil.

Acţiunea în evacuare, reglementata prin art. 1410 şi urm. C.civ., este specifica raporturilor juridice de locatiune, adica acelor raporturi prin care o parte, numita locator, s-a obligat sa procure celeilalte parti, numita locatar, folosinta pe timp determinat a unui bun individual determinat si neconsumptibil in schimbul unei sume de bani, numita chirie.

   Daca chiriasul, fostul sot/sotie sau o alta persoana ocupa abuziv locuinta sau o parte din locuinta dvs, cabinetul nostru va poate ajuta prin redactarea unei actiuni in evacuare si sustinerea acesteia in fata instantelor de judecata.

Judecătoria Sectorului 1 a decis evacuarea Mioarei Roman anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Mioara Roman locuiește într-o casă închiriată de la RAAPPS a cărei chirie pe lună se ridică la 6000 de euro, bani pe care nu și-a mai permis să-i plătească.

Astfel, instanţa a decis ca fosta soţie a lui Petre Roman să plătească 300.000 de euro restanţe la chirie, precum şi penalităţile aferente.

Decizia judecătorilor este definitivă,nu irevocabila.

Procurorii au început urmărirea penală a lui Vadim Tudor.Cum comentati?

de

Procurorii Parchetului General au început urmărirea penală pe numele preşedintelui Partidului România Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor, în urma scandalului de la evacuarea din sediul partidului de pe strada Emile

 

 Zola din 4 ianuarie.

Astfel Corneliu Vadim Tudor este cercetat pentru ultraj şi nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti, în dosarul privind evacuarea sediului partidului, potrivit avocatei Mariana Ştefan.

Pe de altă parte, vicepreşedintele PRM, Marius Marinescu, audiat astăzi în calitate de martor în dosar, a precizat, la plecarea de la Parchetul General, că liderul partidului se va prezenta mâine la Parchet, pentru a fi la rândul său audiat.

Vineri, Vadim Tudor a apărut la televizor cu o mână în ghips, susţinând că a suferit o fractură de braţ din cauza îmbrâncelilor de la evacuare. Asta în ciuda faptului că acum câteva zile susţinea că nu a fost bruscat în timpul evacuării.

Evacuare cu scandal

După incidentul de săptămâna trecută, când s-a opus evacuării din sediul PRM din strada Emile Zola, aruncând cu invective în executorul judecătoresc, Vadim Tudor va fi cercetat penal, potrivit declaraţiei procurorului şef al României, Laura Codruţa Kovesi.

„Va începe o urmărire penală şi criminalistică şi vă asigur că dosarul va fi soluţionat cu celeritate”, a declarat Kovesi.

După ce iniţial s-a opus deciziei judecătoreşti de evacuare a Partidului România Mare din sediul din strada Emile Zola, în cursul nopţii de 4 ianuarie Corneliu Vadim Tudor a cedat şi a părăsit imobilul.

evz

Contract de locatiune. Inexistenta clauzei de reziliere pentru refuzul renegocierii chiriei. Evacuarea chiriasului.

de

Intrucat reclamanta nu a cerut rezilierea contractuIui care constituie pentru chirias titlu valabil de ocupare a spatilui de locuit, nu se poate dispune evacuarea acestuia, cu atat mai mult cu cat partile nu au convenit ca evacuarea este posibila pentru refuzul renegocierii chiriei.

Curtea de Apel Timisoara a respins recursul declarat de reclamanta impotriva deciziei civile nr. 775 din 12 mai 1998 pronuntata de Tribunalul Arad.
S-a retinut ca hotararile recurate sunt temeinice si legale deoarece reclamanta nu putea cere evacuarea paratilor din imobil, decat in masura in care si-ar fi valorificat acea clauza contractuala care prevede ca, in caz de refuz de negociere a chiriei din partea chiriasului, contractul se reziliaza, caz in care evacuarea ar fi o consecinta a rezilierii.

Cum rezilierea este in principiu judiciara, se constata ca reclamanta nu a cerut in instanta rezilierea contractului, desi aceasta era singura cale de a-si valorifica dreptul, fata de normele din Codul civil aplicabile (art. 1436 si urm.), iar in contract nu s-a prevazut si clauza potrivit careia evacuarea este posibila pentru refuzul renegocierii chiriei.

Sectia civila – decizia nr. 2079/R din 30 septembrie 1998

Actiune in evacuare a chiriasului pentru neplata cu rea-credinta a chiriei

de

Actiune in evacuare a chiriasului pentru neplata cu rea-credinta a chiriei
Reglementata de: Art. 82, art. 112-114, art. 274 C. pr. civ.

INSTANTA1 ………………….

Domnule Presedinte,

Subsemnatul ………………………………., domiciliat in …………….., str…………………… nr. ……, etaj …., apart. ….., sector/judet ……………., reprezentat prin avocat ……………………………., cu sediul profesional in ……………………………, str. ………………………………. nr. ….., bloc ……, scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………….., chem in judecata si personal la interogatoriu pe paratul ……………………………….., cu domiciliul in ………………………………………….., str. ………………………………. nr. ………, bloc ……., etaj …., apart. ….., sector/judet ………….., pentru ca prin hotararea ce veti pronunta2 :
1. sa evacuati paratul din imobilul inchiriat, proprietatea subsemnatului, situat in ……………………………, str. ………………………………….. nr. …., bloc ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ………………….., dispunand rezilierea contractului de inchiriere nr. …. incheiat la data de ……….. privind imobilul sus-mentionat, pentru neplata chiriei, cu rea-credinta, pe ultimele 3 luni3 ;
2. sa obligati paratul la plata sumei de ……… lei, reprezentand prejudiciul cauzat prin neexecutarea contractului, in conditiile convenite de catre parti prin contractul mai sus amintit.
Va solicit de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati paratul sa imi plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI ACTIUNI:

IN FAPT4:

Subsemnatul …………………………………., am incheiat la data de …………………………., un contract de inchiriere/locatiune cu paratul ………………………………., asupra spatiului proprietatea subsemnatului situat in …………….., str. …………………., nr. ……, bloc ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………. .

Noi, partile, am convenit de comun acord contravaloarea lunara a folosintei acestui spatiu la suma de …….. lei/lunar, stabilind totodata contractual si modalitatile de plata, in sensul virarii sumelor de bani in contul subsemnatului, cel mai tarziu in ziua a 25-a a lunii precedente celei pentru care se efectua plata.
Incepand cu data de5 ……….., paratul a incetat orice plata, desi continua sa foloseasca spatiul sub- semnatului, astfel incat acesta urmeaza sa imi plateasca chiria pe …. luni.

Subsemnatul, am incercat sa rezolv aceasta problema pe cale amiabila si cu toate acestea paratul, desi dispune de venituri, refuza cu rea-credinta6 sa-si indeplineasca obligatiile contractuale, amanand nejustificat executarea lor – asa cum reiese din corespondenta purtata intre parti, anterior introducerii prezentei actiuni la initiativa subsemnatului.

Aceasta situatie imi creeaza grave prejudicii si de aceea sunt nevoit sa ma adresez instantei, soli- citand rezilierea si evacuarea paratului cu obligarea acestuia la plata sumelor datorate si a daunelor rezultate din neexecutarea contractului, la termenele si in conditiile convenite de catre parti prin contractul mai sus amintit.
Cu cheltuieli de judecata (taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat etc.).

IN DREPT:

Imi intemeiez prezenta pe dispozitiile art. 82 coroborat cu 112 si urm. Cod procedura civila, art. 274 Cod procedura civila si art.7 … .
In dovedirea actiunii inteleg sa ma folosesc de proba cu inscrisuri si proba cu interogatoriul paratului.

Depun prezenta in doua exemplare, dintre care un exemplar pentru instanta si celalalt pentru comunicare paratului.

ANEXAM8 :

1. ………………………………………. .
2. Contractul de inchiriere.
3. Situatie de cont bancar.
4. Dovada corespondentei initiate de subsemnat intre parti.
5. Imputernicirea avocatiala si contractul de asistenta juridica nr. ……….. .
6. Taxa de timbru judiciar in cuantum de ……… si timbru judiciar ………. .

SEMNATURA

DOMNULUI PRESEDINTE AL9 ………………………………….

NOTE:

1 Competenta materiala a instantei apartine judecatoriei. Instanta competenta teritorial este fie cea comuna de la domiciliul paratului (art. 5 Cod procedura civila), fie cea prevazuta in art. 10 alin. (1) pct. 2 – instanta locului unde se afla imobilul.
2 Se arata, in conformitate cu dispozitiile art. 112 pct. 3 Cod procedura civila, obiectul cererii, iar in situatia in care acesta este evaluabil in bani, se indica in vederea timbrarii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului. Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, daca imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic. Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante (art. 969 Cod civil). Conventiile n-au efect decat intre partile contractante (art. 973 Cod civil), iar obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una dintre parti se obliga: a da, a face sau a nu face ceva. Partile pot stipula in conventii orice fel de clauze cu exceptia celor care incalca legea, bunele moravuri sau ordinea publica. Rezilierea contractului este o sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesiva, constand in desfiintarea pentru viitor a acestuia, lasand neatinse prestatiile succesive care au fost facute anterior rezilierii. Potrivit art. 1.074-1.077, reclamantul, parte contractanta, poate sa ceara in instanta obligarea paratului de a da, a face sau a nu face ceva, reclamantul-creditor putand cere obligarea paratului debitor la plata unor daune moratorii cu rol de a compensa prejudiciul cauzat prin intarzierea executarii obligatiei, fara insa a inlocui aceasta executare, cat si orice alte despagubiri stabilite conventional de catre parti prin contractul incheiat.
3 Legea nr. 114/1996 reglementeaza cauzele ce conduc la rezilierea contractului de inchiriere – neplata chiriei pe 3 luni consecutive fiind o cauza ce poate conduce la reziliere. In acelasi timp, partile pot stabili contractual alte clauze mai restrictive sau dimpotriva care conduc la rezilierea contractului: neplata chiriei la termenele convenite sau in cuantumul convenit contractual, sau neplata chiriei timp de 2 luni, sau timp de 2 luni consecutiv, sau timp de 6 luni etc.
4 Se vor indica motivele de fapt pe care se intemeiaza cererea si care-l determina pe reclamant sa ceara concursul justitiei, justificand si argumentand demersul justitiar. Pentru a fi admisibila actiunea in reziliere, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile ce-i reveneau, neexecutarea sa-i fie imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia, debitorul obligatiei neexecutate sa fi fost pus in intarziere in conditiile prevazute de lege (de ex. cand obligatia consta in a da sau a face).
5 Art. 24 din Legea nr. 114/1996 reglementeaza rezilierea contractului pentru neplata chiriei daca aceasta este datorata pe cel putin 3 luni consecutiv.
6 Cerinta reclamata a fi indeplinita numai in masura in care cererea are la baza ca temei in drept Legea nr. 114/1996. Daca temeiul legal al cererii il constituie contractul, iar acesta nu indica o asemenea conditie suplimentara – cerinta nu trebuie indeplinita.
7 Se indica textul de lege ce indreptateste reclamantul la admiterea actiunii: art. … din contractul de inchiriere coroborat cu art. 1.434 Cod civil; dispozitiile art. 1.073 Cod civil; art. 29 coroborat cu art. 24 lit. b) teza II din Legea nr. 114/1996.
8 Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cate parti sunt, alaturi de inscrisurile rezervate instantei; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea de asemenea depune doar o parte a unui inscris relevanta in cauza, instanta insa putand dispune infatisarea inscrisului in intregime. Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limba straina sau cu litere vechi se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.
9 Se indica instanta competenta material si teritorial sa judece cauza.