executat de banca

Firmele nu pot reprezenta alte firme în instanţă. Decizia se aplică executaţilor silit

de

Firmele nu pot să reprezinte alte firme în faţa unei instanţe judecătoreşti, a stabilit recent Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Decizia judecătorilor vizează, în principal, persoanele executate silit.

 

Recuperatorii de datorii nu mai pot reprezenta băncile în instanţă

 

 

Alineatul 1 al articolului 84 din Codul de procedură civilă prevede doar că persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. Într-o astfel de situaţie, împuternicirea de a reprezenta o persoană juridică, ce este dată unui avocat sau consilier juridic, se dovedeşte prin înscris. Conform dispoziţiilor aplicabile în momentul de faţă, reprezentarea părţilor în timpul judecăţii poate fi legală, convenţională sau judiciară.

Important! ICCJ poate da o rezolvare de principiu a unei chestiuni de drept cu care este sesizată dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al ICCJ, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia ICCJ nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Aşa dispune în momentul de faţă Codul de procedură civilă, în care este subliniat că decizia este obligatorie nu numai pentru instanţa care a făcut sesizarea, ci şi pentru celelate instanţe.

Ai fost executat silit in ultimii 3 ani de banca?Contestatia la titlu nu se prescrie

de

Potrivit art. 712 alin. 1 si 3 C.p.c. (forma in vigoare la data formularii cererii de executare silita) pot forma obiectul contestatiei la executare:
– executarea silita insesi;
– incheierile date de executorul judecatoresc;
– actele de executare;
– refuzul executorului judecatoresc de a efectua executarea silita sau de a indeplini un act de executare in conditiile legii;
– incheierea de incuviintare a executarii silite si cea de investire cu formula executorie, pe motive de nelegalitate.
Potrivit alin. 2 al textului de lege, in cazul in care nu s-a urmat procedura prevazuta de art. 443 C.p.c., se poate formula contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Coroborand art. 712 alin. 1 si 2 C.p.c. cu art. 714 C.p.c., care stabileste instanta competenta, rezulta ca legiuitorul a defipt doua tipuri de cereri cu natura juridica si finalitate distincta: contestatia la executarea silita insasi si contestatia la titlu.
Potrivit art. 713 alin. 2 C.p.c.: „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.”

Astfel, contestatia la executarea silita propriu-zisa este mijlocul procedural specific pus la indemana debitorului din raportul juridic executional, prin care acesta contesta insasi validitatea in fond a titlului executoriu si subsecvent a executarii silite pornite in baza acestuia.

Pe calea contestatiei la titlu insa, debitorul nu poate solicita desfiintarea titlului executoriu, pentru ca nu poate pune in discutie chestiuni cu privire la fondul dreptului. Finalitatea instituirii mijlocului procedural este aceea de a asigura clarificarea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu, in vederea executarii intocmai a acestuia. Mai exact, titlul executoriu este apreciat ca valabil, insa acesta cuprinde masuri care sunt neclare sau susceptibile de mai multe intelesuri si reclama explicitare in vederea unei corecte puneri in executare.

Distinctia analizata mai sus rezulta si din dispozitiile art. 715 C.p.c., care reglementeaza termenul in care poate fi formulata contestatia la executare.

Astfel, contestatia la executarea silita propriu-zisa poate fi formulata in termen de 15 zile de la data cand a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie, iar contestatia la titlu poate fi formulata oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.
Solutia apare logica, pentru ca stabilirea unui termen de formulare este de esenta contestatiei la executare, pentru a se evita temporizarea executarii silite, dand posibilitatea debitorului sa conteste oricand validitatea titlului executoriu, prejudiciind interesul creditorului care se vede nevoit sa recurga la aceasta procedura in vederea satisfacerii creantei sale.

In privinta contestatiei la titlu insa, finalitatea urmarita este aceea ca executarea silita sa fie efectuata intocmai cu titlul executoriu, fara a pune in discutie fondul dreptului, astfel incat apare ca logic sa poata fi formulata oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.

Motivele invocate de contestatori antameaza insasi validitatea titlului executoriu-contract de credit, pentru ca finalitatea urmarita este aceea a desfiintarii clauzelor contractuale apreciate ca abuzive si subsecventa a executarii silite pornite in temeiul acestora, nicidecum o clarificare a unor clauze contractuale perfect valabile, dar ambigue sub aspectul intelesului, intinderii sau aplicarii.

In consecinta, instanta apreciaza ca se afla in prezenta unei contestatii la executarea silita propriu-zisa, contestatie care poate fi formulata in termenul de 15 zile prevazut de art. 715 alin. 1 pct. 3 C.p.c., termen care curge de la data cand a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.  (Judecătoria Buzău, Sentința civilă nr. 6/2015, portal.just.ro)

Incuviintarea executarii silite a contractelor bancare si a garantiilor imobiliare.

de

Incuviintarea executarii silite a contractelor bancare si a garantiilor imobiliare. Inadmisibilitatea invocarii unor motive de fond in dosarul de incuviintare a executarii silite si in caile de atac impotriva incheierii judecatoresti.

Incuviintarea executarii silite a titlurilor executorii reprezinta o procedura necontencioasa reglementata de art. 3731 Cod proc. civila intrucat prin cererea adresata de executorul judecatoresc nu se urmareste stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana .

Intrucat incheierile de incuviintare a executarii silite nu au potrivit prevederilor art. 337 Cod proc. civila puterea lucrului judecat , este inadmisibila dezbaterea unor chestiuni de fond care presupun contradictorialitate.

Prin incheierea nr. 3358/3.06.2003 Judecatoria Sibiu a incuviintat executarea silita de catre executorul bancar V.I. din cadrul Corpului de Executori Bancari ai B.T. a contractului de credit nr. 223/25.09.2001 , a actului aditional nr. 67 din 28.03.2002 si a contractelor de ipoteca nr. 263 din 25.09.2001 si nr. 115 din 28 martie 2002, la cererea creditoarei B.T. SA T. impotriva debitoarei S.C. „F.R.” SRL T. De asemenea a fost incuviintata executarea silita a garantilor ipotecari T.I. , T.D. si P.F.G. , pentru suma de 16.299 dolari SUA.

In motivarea incheierii , instanta de executare a retinut ca prin contractul de credit si actul aditional la acesta , debitoarea a imprumutat de la creditoare suma de 5030 dolari SUA cu o dobanda de 11,2 % pe an, ratele nefiind restituite la scadente . Facand aplicabilitatea dispozitiilor art. 373 Cod proc. civila a gasit intemeiata cererea de incuviintare a executarii silite.

Prin decizia civila nr. 853/2003 Tribunalul Sibiu a respins apelul promovat de debitoare impotriva incheierii nr. 3358/2003, cu motivarea ca intrucat contractele de credit bancar sunt titluri executorii si termenele de restituire a imprumuturilor sunt obligatorii. Prelungirea termenelor de restituire a ratelor reprezinta doar o facultate a partilor, astfel ca in mod corect si legal prima instanta a incuviintat executarea silita.

Impotriva deciziei civile nr. 853/13.11.2003 pronuntata de Tribunalul Sibiu a promovat recurs debitoarea S.C. „F.R.” SRL T. , prin administrator, solicitand modificarea in totalitate a deciziei atacate in sensul respingerii cererii de incuviintare a executarii silite.

Motivele de recurs invocate de petenta sunt:

  • nulitatea prevazuta de art. 304 pct.7 Cod proc. civila intrucat hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina . Se arata ca banca este cea care ii datoreaza suma de 200.000.000 lei platita pentru cumpararea unui gater la licitatie publica, anulata apoi si care a ramas in contul creditului angajat.
  • nulitatea prevazuta de art. 304 pct.9 Cod proc. civila rezultata din aplicarea gresita a art. 372 Cod proc. civila, deoarece scadenta finala contractului de credit era in anul 2007, si
  • nulitatea prevazuta de art. 304 pct.10 Cod proc. civila constand in nepronuntarea instantei in legatura cu efectuarea incasarii in avans a sumei de 120.000.000 lei din suma platita ca pret al gaterului.

    Prin intampinare creditoarea B. T. a cerut respingerea recursului, contestand existenta vreunei datorii a bancii catre debitoarea S.C. „F.R.” SRL T. sau catre administratorul acesteia, ca ratele contractate prin contractele de credit puse in executare au scadente lunare de rambursat si numai ultima rata este scadenta in anul 2007, iar in prezent sunt restante 20 rate .

    Prin somatii expediate succesiv atat debitoarei cat si garantilor , au fost informati permanent asupra datoriilor restante iar intregul debit a fost trecut la restante.

    Examinand legalitatea si temeinicia sentintei civile atacate sub aspectul criticilor aduse prin motivele de recurs, Curtea a retinut ca recursul nu este fondat si l-a respins pentru urmatoarele considerente:

    Prin contractul de credit nr. 223/2001 si actul aditional nr. 1/66 din 28.03.2002 , debitoarea S.C. „F.R.” SRL T. a facut un imprumut initial de 182.000.000 lei la creditoare, care apoi a fost exprimat in dolari americani cu scadente lunare pentru fiecare rata de 167 USD in zilele expres negociate, incepand cu 24 decembrie 2001 si apoi cu ziua 30.04.2002.

    Imprumutul a fost garantat cu actele autentice asumate de garanti, fiind investite cu formula executorie atat contractul de credit si actul aditional, cat si contractele de garantie imobiliara prin Incheierile Judecatoriei Sibiu nr. 2165 si 2166/10.04.2003.

    Intr-o astfel de situatie, se constata ca sunt intrunite cerintele dispozitiilor art. 373/1 (2) Cod proc. civila , intrucat la data de 15.05.2003 cand a fost introdusa cererea de incuviintare executarii silite erau scadente un numar de 16 rate.

    In cadrul procedurii de incuviintare a executarii silite legea nu pretinde existenta altor cerinte ci doar a titlului executoriu investit cu formula executorie , potrivit art. 371 (2), 372 si 376 alin.1 Cod proc. civila , cerinta indeplinita in speta , precum si scadenta datoriei. Celelalte aparari precum sunt cele legate de datorii reciproce sau stingerea datoriilor pe alte cai legale pot fi discutate de parti in cadrul contestatiei la executare, potrivit dispozitiilor art. 399 alin.3 Cod proc. civila . Aceasta cu atat mai mult cu cat in cazul de fata titlul executoriu nu este emis de o instanta judecatoreasca si se pot examina in cadrul contestatiei la executare inclusiv aparari de fond.

    Cum motivele de recurs nu cuprind critici vizand vicii ale titlului executoriu in sine, care sa fie de natura a impiedica incuviintarea executarii , in mod corect si legal instantele anterioare au procedat la incuviintarea executarii titlurilor prezentate de creditoare.