Stop live uri la volan Stirea juridica 17.10.2018

 

Stop live uri la volan Stirea juridica 17.10.2018

 

Semneaza si petitia AICI

https://www.petitieonline.com/stop_live_uri_la_volan_creata_de_stirea_juridica_a_zilei?u=257284

Moda anului 2017 : procesele pentru postarile pe facebook . Ghid practic

Imagini pentru daune morale postari facebook

 

Daune morale pentru postări inadecvate pe Facebook

Postările pe rețele de socializare pot da naștere la dosare în daune morale dacă se aduce atingere:

  • – demnității, onoarei și/sau reputației
  • – propriei imagini unei persoane
  • – vieții  private

și prin acest mod victima acestor postări suferă prejudicii de ordin moral.

                    Mai jos voi  dezvolta câteva aspecte privind drepturile și libertățile umane în exprimarea publică.

Trăind în epoca vitezei unde cei mai mulți apelează la comunicarea virtuală prin rețele de socializare gen Facebook, Twitter, Linkedin etc apare întrebarea dacă prin postările efectuate nu lezăm demnitatea, imaginea sau viața privată a vreunei persoane.

Înalta Curte de Casație și Justiție București printr-o decizie pronunțată în luna noiembrie 2014 a stabilit că rețelele gen Facebook reprezintă un spațiu public și nu privat chiar dacă este accesibil doar unui numar restrâns de persoane.

Simpla publicare a unui comment negativ (remarcă negativă) la adresa cuiva poate da naștere unei acțiuni civile în daune.

Conform art. 72 din Codul civil : Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale .

Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia.

Prin Decizia nr. 1576/07.12.2011, Curtea Constituțională a statuat că demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecărui membru al societății un comportament de respect și protecție a celorlalți indivizi și interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau degradante la adresa omului. Curtea a apreciat că “demnitatea umană, așa cum este aceasta consacrată de Constituție, nu este și nu trebuie interpretată ca instituind un tratament preferențial pentru anumite categorii de persoane, indiferent de contribuțiile, calitățile ori aportul acestora în societate. Prin urmare, demnitatea are aceleași valențe pentru oricare dintre indivizi”.

Este adevarat că art. 70 C.civ. și 10 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului consacră principiul dreptului la libera exprimare însă aceast drept nu este nelimitat iar libertatea fiecărui individ își regăsește limita în punctul în care începe libertatea celuilalt.

A face afirmații inadegvate pe rețelele de socializare, afirmații denigratoare sau jignitoare pot determina persoana lezată a introduce o acțiune în justiție pentru obținerea unei sume de bani drept daune morale .

Conform art. 1349 C.Civ. orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Este adevarat că revine obligația instanței de judecată de a analiza îndeplinirea condițiilor privind răspunderea personală a pârâtului pentru fapta ilicită iar evaluarea daunelor morale este una subiectivă însă considerăm că criteriile care stau la baza cuantumului despăgubirilor trebuie să fie obiective.

Potrivit jurisprudenței CEDO, există un criteriu general potrivit căruia despăgubirile trebuie să reprezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.

Repararea prejudiciului moral trebuie să fie realizată printr-o compensare echitabilă, aceasta presupune că, fără a se ignora natura valorilor lezate, nu trebuie să constituie un temei al îmbogățirii, pentru că s-ar deturna finalitatea acordării daunelor morale, care trebuie să se producă, în primul rând, pe plan afectiv și moral.

Și postările fotografiilor fără drept pot da naștere unor dosare în daune.

În principiu, este interzisă fotografierea unui individ fără acordul în prealabil al acestuia (ori al tutorelui legal, in cazul copiilor) sau distribuirea pozei respective, inclusiv pe retelele sociale.
Conform art.73 C.Civ : Orice persoană are dreptul la propria imagine.

În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea,în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri .

Simplu fapt al fotografierii unui persoane aflate în mediu privat, fără acordul acesteia, reprezintă un delict , indiferent dacă această acțiune este urmată sau nu de publicare.

Fără a dezbate latura penală a faptei, victima acestor înregistrări se poate adresa instanței civile solicitând daune morale dacă se simte lezată în vreun fel.

Dreptul la imagine nu este un drept absolut!

Atunci cănd o persoană este fotografiată într-un loc public, desfășurând o activitate publică se considera că nu este necesar acordul persoanei de e fi fotografiată dacă postarea nu atinge cu nimic demnitatea sau reputația persoanei.

De exemplu, s-a considerat ca simpla postare a unei fotografii cu o persoană aflată în parc, fără acordul acesteia, nu constituie o faptă ilicită dacă prin această imagine sau postare nu se aduce atingere persoanei.

Situația se complică atunci cand o persoană este fotografiată, fără acord, într-un loc public dar în desfășurarea unei activități private.

Și în această situație s-a considerat că nu ne aflăm în sfera ilicitului cu condiția ca înregistrările să fie utilizate cu bună-credință. În acest sens este necesar a se dovedi interesul legitim de a se fotografia și utiliza fotografiile în mod public.

Art. 2 alin. 1 lit. p) si r) din Legea 554/2004 prevede următoarele definiții:

interes legitim privat – posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat;

interes legitim public – interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor , satisfacerea   nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice;

Noțiunea de „interes public justificat” este definită în art. 31 din Codul audiovizual. Astfel, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate, în special cu privire la:

  1. a) prevenirea sau dovedirea săvârşirii unei fapte de natură penală;
  2. b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice;
  3. c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul.

Si Art. 75 din Codul Civil prevede anumite Limite :
(1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
(2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune
.

Rămâne sarcina judecatorului de a analiza și a stabili dacă fotografierea și publicarea imaginilor s-a facut cu bună-credință, constituind doar o exercitare a dreptului la libera exprimare sau s-a adus atingere dreptului persoanei la propria imagine .

Prejudiciul cauzat victimei fiind unul de natură morală, instanța de judecată va stabili prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză, în plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, aceste criterii fiind subordonate conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.

Dacă instanța consideră că prin publicarea fotografiei, imaginea și felul în care este percepută în societate poate să-i influențeze profesia și cariera, judecătorul poate aprecia că o sumă de bani reprezintă o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul suferit.

Dacă sunteți victima unei postări inadegvate pe o rețea de socializare este important de știut că puteți obține o sumă de bani drept daune morale în instanță dacă veți dovedi prejudiciul suferit de dumneavoastră, fapta ilicită a pârâtului și legatura de cauzalitate între fapta lui de a posta și prejudiciul suferit.

Nu trebuie uitat că evaluarea prejudiciului trebuie să fie una rezonabilă, conformă cu valorile lezate, pentru a nu se interpreta a fi doar o încercare de îmbogațire fără justă cauză.

Facebook:Spatiu Public.Spatiu Public conform Noului Cod Penal 2014

Facebook pregateste o actualizare masiva in ce priveste politicile de confidentialitate in urmatoarele cateva saptamani, fapt care a provocat temeri potrivit carora reteaua de socializare isi depaseste atributiile atunci cand vine vorba de informatiile personale ale utilizatorilor, citim intr-un material aparut pe site-ul Mic.com.

facebook spatiu public
facebook spatiu public

Pagina de Facebook este spatiu public, nu privat, arata o decizie irevocabila a Inaltei Curti de Justitie si Casatie

Profilul personal de Facebook, chiar daca este accesibil unui numar restrans de persoane, constituie spatiu public, si nu privat, arata o decizie a ICCJ care a respins ca nefondat recursul unui fost director din prefectura Mures care a contestat o sanctiune primita de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii din cauza unei postari pe pagina personala de Facebook. Inalta Curte de Justitie si Casatie a pronuntat decizia irevocabila pe 27 noiembrie, dupa o luna de amanare a pronuntarii. In Romania cazul a constituit o premiera, iar Facebook are peste sapte milioane de useri.

Curtea de Apel Targu Mures stabilise, intr-o cauza judecata in contencios administrativ in ianuarie 2013, ca pagina de Facebook este spatiu public, nu privat.

Totul a pornit de la faptul ca la inceput de 2012, in timpul protestelor impotriva guvernului Boc, Mircea Munteanu Nicolae, fostul director de cabinet al prefectului din Targu Mures, a postat pe pagina personala de Facebook un mesaj: „Arbeit macht frei – asta sa inteleaga protestatarii”.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) l-a sanctionat in februarie 2012, ca urmare a autosesizarii Consiliului, cu amenda contraventionala in valoare de 1.000 de lei, pe motiv ca „fapta constituie o propaganda nationalista care aduce atingere demnitatii umane si creeaza o atmosfera degradanta, umilitoare si ofensatoare indreptata impotriva grupului de protestatari”.

Munteanu a atacat hotararea in instanta, considerand-o nelegala din mai multe motive, invocand intre altele si faptul ca pagina sa de Facebook, unde a postat mesajul incriminat, ar fi spatiu privat, nu public. Instanta din Mures i-a respins contestatia fostului director de cabinet, iar acesta a mers la ICCJ unde a inaintat recurs.

Inalta Curte spune ca: respinge recursul declarat de Munteanu Mircea Nicolae împotriva sentinţei nr.21 din 17 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2014.

Curta de Apel Targu Mures motiva astfel hotararea pronuntata in ianuarie 2013

„Utilizarea in sine a afirmatiei <<Arbeit macht frei” intr-un cadru public sau accesibil publicului cu ocazia exprimarii unei opinii referitoare la o anumita categorie de persoane (protestatarii), provoaca fara nici un dubiu asocierea acesteia cu sentimente de dispret, repudiere, intoleranta, asa incat, reclamantul nu poate sustine ca a actionat fara vinovatie. Pe de alta parte, nu pot fi retinute nici sustinerile potrivit carora prin postarea mesajului nu a urmarit lezarea demnitatii umane cata vreme (…) utilizarea acestui slogan, asociat in constiinta populara cu ororile nazismului, dovedeste intoleranta acestuia fata de drepturile civile ale protestatarilor, consecinta fiind lezarea demintatii acestora”, se mai arata in decizia Curtii de Apel Targu Mures.

„Reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o casuta postala electronica. Profilul sau personal pe Facebook chiar daca este accesibil doar prietenilor adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putand distribui informatiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunostea”, se mai arata in decizia pronuntata de Curtea de Apel.

Daca avem un cont de Facebook, am observat, fara indoiala, ca unii dintre prietenii nostri reposteaza un asa numit “comunicat” aparent legal, care-i scuteste chipurile de termenii presupusi onerosi si isi “declara” drepturile lor de proprietate intelectuala referitor la toate informatiile postate pe conturile lor de Facebook.

Exista o singura problema. Aceasta postare este fara rost, nu produce niciun efect, in esenta nu are niciun rezultat. Este o simpla scrisoare care are doar statutul de simpla postare.

Iata textul integral al unei astfel de scrisori:

„Pentru ca Facebook a ales sa foloseasca un soft care va permite furtul informatiilor mele personale, declar urmatoarele: in aceasta zi, 30 noiembrie 2014, ca raspuns la noile linii directoare ale Facebook si ]n conformitate cu articolele L.111, 112 si 113 din Codul de proprietate intelectuala, declar ca drepturile mele sunt atasate la toate date cu caracter personal, desene, picturi, fotografii, texte etc. publicate pe profilul meu de la ziua in care am mi-am deschis contul. Pentru utilizarea comerciala a celor de mai sus este necesar acordul meu scris.

Prin aceasta scrisoare reamintesc Facebook ca este strict interzis sa dezvaluie, sa copieze, sa distribuie, sa difuzeze sau sa ia orice alte masuri impotriva mea, pe baza acestui profil si/sau continutul acestuia. Actiunile mentionate mai sus sunt valabile atat pentru angajati, studenti, agenti si/ sau alte categorii de personal, sub conducerea Facebook.

Profilul meu include informatii private. Incalcarea confidentialitatii este pedepsita prin lege UCC 1 1-308 – 308 1 -103 si Statutul de la Roma. Facebook este acum o entitate de capital deschis. Cei care citesc acest text il pot share-ui si posta pe wall-ul lor de Facebook. Acest lucru le va permite sa se puna sub protectia drepturilor de autor. Daca nu ati postat aceasta declaratie cel putin o data, se presupune ca veti permite tacit utilizarea unor elemente, cum ar fi fotografiile, precum si informatiile continute in actualizarea profilului.”

Exista mai mult de cateva motive pentru care acest mesaj ar putea parea foarte credibil, avand in vedere ca semnarea sau crearea unui cont de Facebook inseamna ca am fost de acord sa respectam termenele legale ale Declaratiei drepturilor si responsabilitatilor companiei.”

Acesta este mesajul integral postat de Lucian Mândruţă pe Facebook despre Serban Ionescu

Nu are nicio boală Lyme. Are scleroză laterală amiotrofică, dignosticată de la bun început. O boală fără leac în acest moment oriunde în lume. O boală pe care câţiva escroci din România o transformă, la cererea nerostită a pacientului, într-una cu mai multe şanse. Lyme. E ca şi cum ai avea cancer şi-un medic „deştept” şi-ar face o clinică să te dea răcit. Bine, un pic mai rău răcit.

Boala Lyme e o modă. Şi-o ocazie de profit: în acest moment fiecare proprietar de câine urban a dat deja câteva zeci de lei, dacă nu euro, pe alifii şi zgarde magice care să le ţină pe bietele căpuşe nevinovate.

Tăcerea medicilor de calitate face ca escrocheria hoţilor, organizaţi şi profitori să meargă mai departe, până la ştiri de televiziune care duc la panică şi la zeci de diagnostice greşite. Gaşca asta (care cuprinde, dacă va puteţi imagina, inclusiv un veterinar) face bani grei copiind un model unguresc, o escrocherie pionierată într-o clinică din Debreţin.

Mi-e jenă de toată tevatura asta şi mai ales mi-e jenă de voi cei care, în commenturile următoare mă veţi acuza că n-am suflet, inimă, şi mai ştiu ce alte organe. Dar adevărul e că SLA nu are leac şi când nu ai leac, te agăţi de orice.

Inclusiv de o minciună. Pe care acum o repetă toată România, în frunte cu premierul care aprobă un mega-buget că să aflăm ceva ce Şerban Ionescu şi familia ştiau de mai multă vreme.

Ştiu, ştiu, e doar PR. Dar cu banii aia poate chiar puteam să salvăm un copil vindecabil. Din Tecuci (să spunem un oraş la întâmplare), vinovat între altele şi de faptul că nu e celebru”.

Scleroza laterala amiotrofica, cunoscuta si ca boala Lou Gehrig, se caracterizeaza printr-o pierdere (reducere) progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii denumite neuroni motori. Neuronii motori comanda muschii voluntari, muschi care fac posibila miscarea.

Actiunile Facebook vor putea fi tranzactionate si pe BVB anunta Casa de avocatura Coltuc

Facebook se gandeste sa faca o oferta publica initiala intre aprilie si iunie anul viitor, prin care sa atraga 10 miliarde de dolari, ceea ce ar putea deveni cea mai mare listare din istorie. Astfel, compania ar putea fi evaluata la circa 100 de miliarde de dolari.

 

Presedintele BVB a spus ca “Facebook ar putea sa fie o buna oportunitate de listare la Bucuresti pe sistemul alternativ de tranzactionare al Bursei, pe sectiunea Internationala”.

„How Facebook is Taking Over Our Lives.”

It’s packed with amazing factoids about the „social utility” brainchild of CEO Mark Zuckerberg. One such nugget is that if it were a country, it would have a population roughly approximating that of Brazil. And it’s growing like some

 

of those microorganisms I learned about in biology that split every few seconds–signing up new users, sometimes as many as five million per week.

This doesn’t surprise me in the least, having recently become a fan myself. I got an account years ago when you had to have a university address to see it. I thought, „Meh, just another one of those things where I can broadcast to the world how little I’m up to.” Years passed. It overtook MySpace in traffic months ago, as we reported on this blog in May.

After a while, I started hearing people in my circles, outside of work, talking about it. I’m, to put it gingerly, certainly in the post-college demographic. (When I started working at Alexa nine years ago, I thought of someone my current age as old.) Then, a few months back, my best friend sent me a friend request–she’s way less inclined to jump on a bandwagon than I, so I caved. Dozens of friend invitations later, I’m reunited with high school friends. Full circle: last week I got friended by a favorite relative in my mom’s age group, and this morning I had another friend recommend the article on which I’m now blogging!

The site is certainly sticky. I have a few ways to get and post updates without actually going to the website because I don’t dare venture there regularly and try to hold a job. And I’ve noticed an increase recently in the number of times I accept a friend request from the guy who took my lunch money every day in the sixth grade only to see, „Joe is new to Facebook. Recommend people Joe may know.”

And the traffic data certainly supports the trends I’ve observed, and those reported in the article. While this graph only represents the traffic to the Facebook website itself, not all those widgets we use to get our fix without getting swept away, their Reach has practically tripled in a year. I’m curious to watch how this plays out.

awis.blogspot.com