Cela mai mici dobanzi : Ministerul Finanțelor Publice se va împrumuta de la populaţie! 2019

26 aprilie 20234 februarie 2019 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) lansează de luni emisiuni de titluri de stat cu scadențe în 2, 3 și 5 ani, la dobânzi anuale de 4%, 4,5%, respectiv 5%, reiese dintr-un comunicat al instituției. Acest anunț vine la scurt timp după ce au anunțat că nu mai vor să se împrumute de la bănci.

De fapt, băncile au refuzat să împrumute statul în ianuarie, din cauza taxei pe active. Practic, fiecare cumpărare de titluri de stat ar fi taxată, așa că în mod normal băncile au transmis oferte care includeau acest cost.

Mai mult, ce s-a întâmplat în 28 ianuarie, ca băncile să transmită oferte în valoare de 30% din suma cerută de autorități, au dus la decizia Finanțelor de a stopa ieșirea pe piață.

„Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea, în perioada de subscriere, a unei cereri de anulare. Ulterior, subscrierile sunt irevocabile și nu mai pot fi anulate”, se arată în documentul citat

Datorii fiscale – Din 2019 nu vor mai fi trimise notificări scrise privind sumele datorate de către ANAF

4 aprilie 20235 octombrie 2018 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ministrul de Finanţe spune că la finalul lunii octombrie va fi centralizată situaţia contribuabililor care au sume de plată către ANAF, care nu a trimis la timp decizii de impunere în ultimii cinci ani.Din noiembrie vor fi comunicate sumele de plată, iar oamenii vor avea timp să achite până în martie 2019, având o reducere de 10%. Ministrul anunţă şi că, de la 1 ianuarie, nu se vor mai trimite notificări scrise privind sumele datorate, aceste date urmând să fie disponibile în sistemul electronic.

Potrivit ministrului, din ianuarie 2019 nu se mai trimit acasă decizii de impunere, ci aceste informaţii vor fi în spaţiul virutal la fiecare contribuabil.

El a spus că aceia care vor avea nevoie vor primi sprijin pentru a afla aceste informaţii, dar nu se vor mai trimite notificări scrise, pentru că sunt costuri nejustificate.

Vezi https://www.coltuc.ro si https://plus.google.com/105882214031017112142

Sinteza a cauzelor finalizate de procurorii DNA in luna martie 2010

12 aprilie 2010 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

1. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

VISOVAN GHEORGHE, primar al comunei Rozavlea jud. Maramures, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infracti
– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
– omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor si
– schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;

PARJOL ALEXANDRU, director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A. si MEZEI IOAN, inspector de santier, in sarcina carora s-a retinut complicitate la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 6 februarie 2004, a fost incheiat contractul de asistenta financiara nerambursabila finantat din fonduri SAPARD intre Agentia SAPARD a€“ Romania (in calitate de autoritate contractanta) si Consiliul Local al Primariei Rozavlea, judetul Maramures (in calitate de beneficiar), obiectul contractului fiind implementarea proiectului intitulat a€žAlimentare cu apa potabila a localitatii Rozavlea judetul Maramuresa€ť.
Cu ocazia incheierii si derularii acestui contract, inculpatul Visovan Gheorghe, in calitate de reprezentant legal al beneficiarului a€“ Consiliul Local Rozavlea, a prezentat reprezentantilor Agentiei SAPARD documente si declaratii false, inexacte si incomplete (avize, memoriile justificative, proiectul tehnic, etc) avand ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunitatilor Europene in valoare de 1.416.640,28 lei (RON) (aproximativ 349.787,72 euro) reprezentand intreaga finantare acordata prin programul SAPARD Consiliului Local Rozavlea.
De asemenea, in aceleasi imprejurari, Visovan Gheorghe a omis cu stiinta sa furnizeze informatiile privind implementarea partiala a unui proiect asemanator in anii 1997 a€“ 1998 si a utilizat o parte din fonduri in alte scopuri decat cele prevazute in Proiectul tehnic.
Inculpatii Mezei Ioan, in calitate de inspector de santier desemnat pentru supravegherea lucrarilor necesare realizarii proiectului si Parjol Alexandru, in calitate de director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A., au completat documente in care au consemnat efectuarea unor lucrari care in realitate nu s-au realizat (respectiv montarea unor conducte si folosirea unei anumite cantitati de materiale de constructii care in realitate nu a fost utilizate), documente ce au fost prezentate Autoritatii Contractante de catre Visovan Gheorghe .

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Consiliul Local Rozavlea s-au constituit parte civila cu suma de 1.416.640,28 lei reprezentand valoarea intregii finantari acordate.

In vederea recuperarii prejudiciului s-a dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand inculpatilor si partii responsabile civilmente S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Baia Mare.

2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Timisoara au dispus trimiterea in judecata a inculpatului DUTA LEONTIN, primar al comunei Biled jud. Timis, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:
– tentativa la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete in scopul obtinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori in numele lor si
– fals in declaratii.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 15 mai 2009, inculpatul Duta Leontin, primarul comunei Biled, judetul Timis, a intocmit si depus la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Timisoara (APIA) Timis o cerere prin care solicita plata subventiilor din bugetul general al Comunitatilor Europene pentru suprafata de 63,7 ha de pasune situata pe raza comunei Biled, judetul Timis. Cu aceeasi ocazie, inculpatul a completat si o declaratie pe proprie raspundere in care a consemnat in fals ca pe suprafata de pasune pentru care solicita sprijin nu au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere, etc. si nu se incaseaza taxe de pasunat, in conditiile in care terenul fusese inchiriat pe o durata de opt ani unei asociatii pentru cresterea animalelor.
Intrucat reprezentantii APIA Timis au cunoscut aceasta situatie, nu a fost aprobata acordarea subventiei.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Timis.

3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Bucuresti au dispus trimiterea in judecata a inculpatei PATRASCU TUDORA, presedinta Asociatiei DUNARG Oltenita, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 24 noiembrie 2004, Asociatia Dunarg Oltenita din judetul Calarasi, reprezentata de presedinta acesteia, inculpata Patrascu Tudora, a incheiat, in calitate de beneficiar, cu Ministerul Integrarii Europene (autoritatea contractanta) un contract de asistenta financiara finantat cu fonduri PHARE avand ca obiect punerea in practica a proiectului intitulat a€žAgentia Transfrontaliera de Dezvoltare a Afacerilora€ť, cu scopul de a oferi oamenilor de afaceri din orasele zonei de granita Oltenita – Romania si Tutrakan – Bulgaria informatii cu privire la oportunitatile economice si comerciale existente in cele doua localitati si la cresterea gradului de cooperare transfrontaliera.
La datele de 25 noiembrie 2004, respectiv 25 octombrie 2005, inculpata Patrascu Tudora a depus la autoritatea contractanta documente si declaratii false (contracte de prestari servicii, contracte de achizitie, liste cu participantii la cursurile de instruire si conferinte, etc.) din care rezulta faptul ca fondurile comunitare alocate cu titlul de avans in proiect ar fi fost utilizate in scopul pentru care au fost acordate.

In aceasta modalitate, bugetul general al Comunitatii Europene a fost prejudiciat cu suma de 37.440 euro, bani ce au fost restituiti de inculpata.

Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.

4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus trimiterea in judecata a inculpatului ENACHE COSTEL, profesor I (instructor de politie principal) in cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In cursul lunii mai 2009, inculpatul Enache Costel, in calitate de profesor si de sef al comisiei metodice al promotiei 2009 din cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, a intocmit subiectele necesare evaluarii elevilor la una din disciplinele de studiu, evaluare ce urma a fi sustinuta de catre toti elevii din anul terminal la data de 8 mai 2009. Nota la acest examen avea o pondere in media generala de absolvire a scolii, in functie de aceasta medie efectuandu-se si repartitia finala.
La data de 7 mai 2009, inculpatul a pus la dispozitia uneia dintre eleve aceste subiecte cat si rezolvarea acestora, comunicand astfel informatii nedestinate publicitatii. Subiectele au ajuns in posesia mai multor elevi, astfel ca o clasa intreaga a obtinut nota 10 la examenul respectiv.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Campina.

5. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

CIMPEANU IOAN, comisar sef de politie, sef al Biroului regim permise de conducere si examinari din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V.) Satu Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual;

ARDELEANU CIPRIAN a€“ STEFAN, agent de politie in cadrul I.P.J. Satu a€“ Mare, Politia Mun. Satu a€“ Mare, Biroul Politiei Rutiere, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si fals intelectual;

BODAN GRIGORE, fost instructor auto, in prezent agent sef adjunct in cadrul Penitenciarului Satu a€“ Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

La data de 3 februarie 2009, inculpatul Bodan Grigore a fost oprit in trafic de inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan pentru ca nu acordase prioritate unui pieton angajat in traversare regulamentara si nu a oprit autoturismul, desi observase ca este urmarit de un echipaj de politie.
Pentru a nu-i fi suspendat dreptul de a conduce, inculpatul Bodan Grigore l-a determinat pe inculpatul Cimpeanu Ioan ca, prin autoritatea pe care o are asupra subordonatului sau, Ardeleanu Ciprian Stefan, sa faca presiuni asupra acestuia din urma in sensul de a constata o alta contraventie decat cea reala, prevazuta cu o sanctiune mai blanda.
In aceste conditii, la aceeasi data, inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan a intocmit un proces verbal de sanctionare contraventionala a inculpatului Bodan Grigore in care a consemnat o stare de fapt nereala si a aplicat o sanctiune contraventionala mai blanda, nemaifiind necesara, in acest fel, suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Satu a€“ Mare.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.

Nemultumirile bancherilor legate de clienti

13 noiembrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

neclaritati ale clientilor: de multe ori clientii nu inteleg de ce punem atat de multe intrebari pentru a completa Credit Reportul, ceea ce ii determina sa nu ne raspunda complet si nu ne ajuta sa intelegem afacerile astfel incat sa le putem sustine proiectele

2.Sisteme IT mai performante; lap-topuri pentru cazul vizitelor la sediile clientilor, service local (sa nu mai astept sa vina de la Bucuresti sa imi rezolve o problema tehnica), limite in care utilizatorul sa poata face setari la calculator, conexiune mai performanta, cand se lucreaza simultan se blocheaza

3. comunicare interna imbunatatita. Una intrebam si cu totul altceva ni se raspunde din partea HO

4. Sunt clienti care intarzie foarte mult cu oferirea informatiilor sau a documentatiei pe care o solicitam ceea ce determina prelungirea duratei de oferire a raspunsului

5. limite mai largi la interpretarea fiselor de produs; acordarea de competente mai mari in sucursale

6. proceduri: simplificarea modului de lucru pt CRM, sa aiba posibilitatea sa deschida singuri conturi pt clienti, sa poata face CIP si CRB singuri, sa nu mai depinda de front office pt ca se prelungeste perioada de lucru a unui dosar

7. organizare interna: crearea de baze de date pentru segmentarea clientilor astfel incat sa nu ne mai suprapunem si sa stim cine pe cine a contacta

8. la situatiile financiare sa fie blocate celulele care nu ar trebui modificate, aplicatiile sa contina toate spezele si comisioanele sau sa fie explicate formulele si la situatii financiare si la scoring, sa stim de unde isi preia excelul datele, ca sa le putem interpreta

9. curentul: se face curent in continuu pe sub usi. aerul conditionat: bate direct in personalul bancar. lumina: pe latura cu geamuri bate soarele in continuu si chiar daca sunt jaluzele tot se creeaza efectul de sera

10. sa ni se explice si rationamentul pentru care se face ceva anume, nu numai de ce se face acel ceva anume; de multe ori, lucrurile se invata mecanic, prin repetitie, nu logic.

11. vrem norme clare; proceduri clare, care sa specifice exact cum anume se fac lucrurile schimburi de experienta, training, ajutor din HO

12. motivare mai buna prin premii banesti sau nu pentru diverse realizari simplificarea si contopirea unor proceduri

13. spatiu de intalnire cu clientii PJ in conditii de confidentialitate

14. nenumarate erori in documente, in special cele necesare pentru ipoteci
client plecat din localitate, dependenta de rude pentru semnarea contractelor de garantie,

15. restrangerea numarului de exemplare necesare de contracte de credit, de rapoarte, cereri

16. cred ca ar fi bine angajarea unui jurist in sucursala

17. asigurarea unor reclame -banere in oras

18. o locatie mai mare pentru sucursala cu vedere la strada pentru o localizare mai buna a sediului de catre clienti.

19. training ptr cei din operatiuni astfel incat sa fie orientati catre clienti si catre rezolvarea problemelor acestora in timp util; constientizarea nevoii de fidelizare a clientilor, flexibilitatea si rapiditatea fiind 2 dintre argumentele principale pe care le folosim in fata potentialilor clienti

20. o prezentare business a produselor bancii prin materiale special concepute

21. oamenii trebuie apreciati si motivati continuu, nu in momentul in care s-au saturat sa astepte sa le vina randul

22. reducerea sarcinilor si stabilirea prioritatilor pt indeplinirea obiectivelor bancii.. astfel incat sa-ti poti termina treaba in timp util (8 ore) si..sa poti avea si o viata personala

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5130445-nemultumirile-bancherilor-legate-clienti.htm

Senatul a respins amanarea majorarii cu 50% a salariilor profesorilor

12 noiembrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Senatul a respins luni, cu 79 de voturi impotriva, 13 pentru si doua abtineri, Ordonanta de urgenta a Guvernului care prevede amanarea majorarii cu 50% a salariilor cadrelor didactice.

Totodata, plenul s-a pronuntat in favoarea raportului intocmit de comisiile de munca si de invatamant ale Senatului, care prevedea respingerea acestei ordonante.
Inainte de inceperea dezbaterilor asupra ordonantei, liderul grupului senatorial PNL, Puiu Hasotti, a cerut amanarea acestora pentru o data ulterioara, avand in vedere ca raportul a fost elaborat de comisiile sesizate in aceeasi zi, dar propunerea sa a fost respinsa de plen.
In cadrul dezbaterilor asupra ordonantei, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a spus ca majorarea salariilor cadrelor didactice ar determina, in 2008, o crestere cu 0,14% a ponderii salariilor in PIB si cu 0,74%, in 2009, ceea ce ar presupune pentru anul viitor un spor suplimentar de 4,2 miliarde de lei.
De asemenea, Vosganian a evidentiat ca o crestere cu 50% a salariilor pentru intregul personal din sectorul bugetar ar presupune o suma de un miliard de euro in 2008 si sase miliarde de euro in 2009, adica 4% din PIB. El a precizat ca, in prezent, media castigurilor brute in domeniul bugetar este cu circa 30% mai mare decat in domeniul privat, iar o crestere a salariilor cu 50% ar duce la o dublare a mediei salariale a bugetarilor fata de sectorul privat.
Ministrul Economiei si Finantelor a spus ca nesustenabilitatea unei astfel de masuri a indemnat Guvernul sa solicite partidelor parlamentare si liderilor sindicali un termen de ragaz pana in luna aprilie, pentru a corecta neajunsurile legii. Vosganian a insistat, de asemenea, asupra abordarii unitare a chestiunii salarizarii personalului din sectorul bugetar si a vorbit despre stabilitatea economica necesara in vederea aderarii la zona euro. De asemenea, el a declarat ca, in 2008, Guvernul a alocat pentru educatie si cercetare o suma de patru ori mai mare decat in 2004.
…

Fitch aruncă România la coşul de gunoi al Europei

11 noiembrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

România a intrat în zodia retrogradărilor în serie din partea agenţiilor de rating. După S&P, Fitch ne trimite ratingul la categoria junk şi anunţă că perspectivele rămân negative.

Agenţia de rating Fitch, ai cărei reprezentanţi nu au mai vizitat România din luna iunie, a decis ieri să penalizeze România prin retrogradarea cu două trepte pentru credite pe termen lung în valută şi pentru credite pe termen lung în lei. Din punctul de vedere al calificativelor de rating, aceasta înseamnă ieşirea ţării din rândul statelor cu „investment grade”, după ce S&P a luat o decizie similară cu două săptămâni în urmă.

Comunicatul Fitch precizează că, în contrast cu Bulgaria, agenţia are mult mai puţină încredere în cadrul macroeconomic din România şi în abilitatea sa de a evita o criză economică şi financiară severă.

Agenţia se aşteaptă ca deficitul de cont curent să depăşească 14 procente din PIB şi spune că acest lucru este cauzat de avansul puternic al creditării. Mai mult, în opinia Fitch este absolut necesară o politică fiscală înăsprită, în caz contrar ne vom confrunta cu o criză a monedei şi cu necesitatea unui ajutor financiar extern care să prevină adâncirea crizei economice.

Perspectiva rămâne negativă, ceea ce înseamnă că ne putem aştepta la scăderea în continuare a ratingului. Calificativul Ungariei, de pildă, a fost redus, dar perspectiva rămâne stabilă, cu explicaţia că aceasta este ferită de criza de lichidităţi graţie împrumuturilor recent acordate de FMI şi de UE, în sumă de peste 20 de miliarde de dolari. Interesant de observat este faptul că analiştii Fitch nu au aşteptat până la sfârşitul acestei săptămâni, când delegaţia comună a FMI şi a Băncii Mondiale urmează să comunice evaluarea sa asupra economiei României. Deciziile S&P şi Fitch izolează statul român între cele ale Uniunii Europene, fiind singurul clasat în categoria junk (rebut, gunoi, deşeu, vechitură – traducerea în română).

Ca şi după decizia Standard&Poor’s, analiştii consideră că Fitch retrogradează România fără să probeze slăbirea capacităţii de rambursare a datoriei şi bazându-se pe date neactualizate. Economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, aminteşte că, la începutul acestui an, analiştii Fitch estimau că deficitul de cont curent se va adânci la 17,5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2008, în momentul în care au redus la negativ perspectiva de rating a României. Anul trecut, deficitul balanţei de plăţi a României s-a adâncit până la 14% din PIB, însă, după evoluţia din primele luni, cei mai mulţi analişti estimează pentru acest an o reducere a acestuia până sub nivelul din 2007.

„În plus, România nu a cerut ajutor de la FMI sau de la Uniunea Europeană şi a anunţat că nici nu o va face. Spre comparaţie, sunt ţări care la nivel macroeconomic stau mult mai prost decât România, dar au rămas cu rating din categoria investment grade“, a adăugat economistul-şef al BCR. „Cred că decizia Fitch este cel puţin amuzantă. Pe 6 noiembrie, aceeaşi agenţie menţinea ratingul municipiului Bucureşti la „BBB-“ şi perspectiva stabilă. Să ne amintim că această agenţie a făcut echipă cu S&P în cazul evaluărilor «extraordinare», date înainte de declanşarea crizei subprime.

Astfel, din punct de vedere profesional, nu cred că mai este ceva de adăugat“, a declarat agenţiei MEDIAFAX economistul-şef al BRD-Groupe Société Générale, Florian Libocor. Analiştii atrag atenţia că îngrijorarea legată de avansul rapid al creditării este exagerată, atât timp cât intermedierea financiară din România, calculată după ponderea creditului în PIB, este încă redusă chiar faţă de alte ţări din regiune, iar măsurile luate recent de Banca Naţională a României (BNR) au încetinit deja semnificativ ritmul de creştere a creditului neguvernamental.

Leul, lovit de scăderea ratingului

BNR a comunicat un curs mediu de 3,7482 lei pentru un euro, moneda naţională suferind astfel o depreciere de 2,11 bani în raport cu moneda unică. Evoluţia este pusă de dealeri pe reacţia investitorilor la comunicatul Fitch. „Leul şi-a menţinut tendinţa de depreciere în prima parte a şedinţei, iar în regiune evoluţia este mixtă. Forintul se depreciază, după ce Fitch a coborât şi ratingul Ungariei, deşi la deschidere se aprecia în raport cu euro, iar zlotul continuă să se întărească“, a declarat dealerul unei bănci. La deschidere, băncile afişau cotaţii de 3,7520-3,7550 lei/euro, în creştere faţă de închiderea de vineri. Ulterior, cursul a atins un minim de 3,7460-3,7490 lei/euro, într-o încercare de a se corela cu aprecierea valutelor din regiune, însă cotaţiile au revenit pe creştere.

Vosganian: Fitch nu ţine cont de evoluţia economiei

Ministrul Finanţelor condamnă oficial atitudinea celor de la Fitch. „Decizia Fitch nu a ţinut cont de evoluţii importante ale economiei româneşti, cum ar fi creşterea reală anuală a PIB la 9,1% în 2008 şi 6% estimat pentru 2009, precum şi menţinerea unui nivel extrem de redus al datoriei guvernamentale (10,6% din PIB, în iunie 2008). În plus, România are un nivel al rezervelor internaţionale suficient (27,3 mld. euro la sfârşitul lunii septembrie) şi un stoc de datorie externă mai scăzut comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene“, a declarat, într-un comunicat, Vosganian.
De asemenea, nivelul rezervelor minime obligatorii se menţine în continuare ridicat, asigurând astfel un rol prudenţial de menţinere a unui nivel corespunzător de lichiditate de către instituţiile de credit, se mai arată în comunicatul Finanţelor.

Perle ale politicienilor

9 noiembrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Lumea are voie sa aiba doua conturi;unul in lei, unul in valuta si inca unul pentru economii. Mai mult nu.”

Florin Georgescu (fost ministru al finantelor)

“S-au verificat toate actele pe fostii trei ani pe care am fost primar” Marian Vanghelie

“A garanta proprietatea inseamna a limita dreptul omului asupra proprietatii lui “
Ion Iliescu

“Bancile sunt conduse de bancheri in toata lumea in afara de Cismigiu si Herastrau”
Bogdan Balthazar (director de banca)

“Becali e un brand. Eu la Avicola Iasi pot sa fac pui Gigi Becali, daca vreau”
Gigi Becali

“Dumnezeu e cel mai tare serviciu de informatii din lume – stie tot,chiar si-un fir de par”
Gigi Becali

“Destinul meu a fost marcat de soarta”
Dan Iosif copil al strazii apoi revolutionar, apoi consilierul lui Iliescu, in prezent parlamentar si om bogat

“Este vointa lui Dumnezeu ca eu sa pasc acest popor”
Gigi Becali

“Domnul Ion Cristoiu a spus despre mine ca sunt corupt pe vremea cand nu eram, in 1993″
Viorel Hrebenciuc (parlamentar P.S.D.

“Eu in tinerete eram amfitrion pe oriunde ma duceam”
Gigi Becali

“Eu sunt pe toate listele de corupti si arestati, dar nu am nicio greata”
Viorel Hrebenciuc

“Pe la voi prin Chisinau trece Volga , nu? Cum? Nu mai trece ?
Loredana Groza

“Sigur ca am auzit de El Nino. E numele unui cantaret de muzica latina , nu?
Loredana Groza

“Exista aici, in aceasta sala, tineri care au murit in revolutia din decembrie 1989″
Viorel Catarama

“La noi, sefii de partide sunt ca vacile in India “
Antonie Iorgovan

“Domnul Iorgovan e un fel de electron sarit de pe orbita”
Adrian Nastase

“Omar Hayssam apartine tarii, este un bun al intregului popor”
Adrian Nastase

“Am invatat putin limba braziliana!”
Loredana Groza

“M-am certat cu Mitica Dragomir, dar fara jigniri. El m-a facut oligofren, eu l-am facut zdreanta, dar nu ne-am insultat. In schimb Marian Iancu e obraznic si umbla cu tot felul de jargoane care nu e bine sa le dai la presa”
Gigi Becali

“Fiecare are gusturile lui in muzica.. N-are cum sa asculte toata lumea numai Schopenhauer”
Costi Ionita

Contract de asistenta financiara

6 noiembrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Contract de asistenta financiara

Incheiat astazi …………………….
la ………………………………………

I. PARTILE CONTRACTANTE

1.1. S.C. ……………………… S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social in ………………………. (localitatea) str. …………….. nr. …, bloc ….., scara .., etaj ……, apartament ….., judetul/sectorul …………….., avand codul unic de inregistrare nr. …………….., atribut fiscal …………….. si numar de ordine in registrul comertului ………/ ………/ …….., contul nr. ………………. deschis la ………………, telefon ………………, fax ………………, reprezentata prin ………………, cu functia de ………………, in calitate de prestator si
sau

1.1. ……………………………………. domiciliat in …………………………….., str. …………………….. nr. ……., (numele si prenumele) (localitatea) bloc ….., scara .., etaj ……………, apartament ……….., judetul/sectorul ……………………………, avand
…………………………………………… nr. …………….. din …………….., eliberat de …………….., (autorizatia, carnetul, licenta etc.) in calitate de prestator si

1.2. S.C. …………………….. S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social in …………………….., (localitatea) str. …………….. nr. …, bloc ….., scara .., etaj ……, apartament ….., judetul/sectorul …………….., avand codul unic de inregistrare nr. …………….., atribut fiscal …………….. si numar de ordine in registrul comertului ………/ ………/ …….., contul nr. ……………….. deschis la ……………….., telefon ………………., fax ………………., reprezentata prin ………………., cu functia de …………….., in calitate de beneficiar
sau

1.2. Asociatia/Fundatia/Uniunea/Federatia ………………………………….. cu sediul in ……………………….., (localitatea) str. …………….. nr. …, bloc ….., scara ……, etaj ……, apartament ….., judetul/sectorul ………….., inscrisa in Registrul …………… sub nr. …………….. din …………….. avand contul nr. ……………. deschis la …………………, telefon …………….., fax …………….., reprezentata de ……………………, cu functia de …………….., in calitate de beneficiar sau

1.2. Asociatia familiala ………………………………………. cu sediul in …………………………………………, (localitatea) str. …………….. nr. …, bloc ….., scara …, etaj ……, apartament ….., judetul/sectorul …………….., posesoarea autorizatiei nr. …………….. din …………….., eliberata de …………….., avand contul
nr. …………….. deschis la …………….., telefon …………….., fax …………….., reprezentata de …………….., cu functia de …………….., in calitate de beneficiar sau

1.2. ………………………………………… domiciliat in ………………………….. str. ………………………………
(numele si prenumele) (localitatea) nr. …, bloc ….., scara .., etaj ……, apartament ….., judetul/sectorul …………….., posesorul (posesoarea) autorizatiei nr. …………….. din …………… eliberata de …………………, persoana fizica care desfasoara activitatea economica in mod independent, in calitate de beneficiar
au convenit sa incheie prezentul contract de asistenta financiara, cu respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Obiectul prezentului contract il constituie acordarea asistentei financiare de catre prestator benefeciarului in scopul …………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………. .
2.2. Prestatorul va asigura asistenta financiara timp de ………. pe saptamana/luna beneficiarului. (ore, zile)
2.3. Numarul de ore/zile de la pct. 2.2 poate fi majorat/redus potrivit acordului intervenit intre parti, prin act aditional, cu conditia ca beneficiarul sa adreseze o cerere/notificare scrisa beneficiarului, cu cel putin …………….. zile inainte.

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Durata contractului este de …………………………… incepand de la data semnarii si pana la data (zile, saptamani, luni) de ……………… .
3.2. Durata contractului poate fi prelungita prin act aditional potrivit acordului partilor.

IV. PRETUL CONTRACTULUI

4.1. Pentru serviciile prestate, beneficiarul se obliga sa plateasca prestatorului un comision in valoare de …………….. lei/ora/zi/luna, incepand de la data semnarii prezentului contract.
sau/si
Pentru contractele incheiate cu furnizorii, comisionul este egal cu ……………..% din valoarea ordinului de cumparare si se va plati la data executarii acestui ordin.

4.2. In cazul in care un ordin de cumparare nu a fost executat la termenul stabilit in contractul incheiat cu furnizorul respectiv, beneficiarul nu mai are obligatia de mai a plati comisionul prevazut la pct. 4.1.
4.3. Plata se va face la sfarsitul fiecarei luni in numerar/in contul prestatorului, indicat in partea introductiva a prezentului contract.

V. DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR

5.1. Prestatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze analiza posibilitatilor de dezvoltare a beneficiarului, sa prospecteze piata, sa estimeze costul lucrarilor ce trebuie efectuate de beneficiar, sa-l informeze cu privire la constatari si sa-i propuna solutia cea mai favorabila;
b) sa contacteze furnizorii potentiali, sa studieze disponibilitatile acestora si sa pro- puna alegerea celui mai convenabil dintre ei;
c) cu acordul beneficiarului sa lanseze cereri de oferta, iar dupa acceptarea ofertelor
de catre beneficiar sa incheie contracte cu furnizorul (furnizorii) ales;
d) alte servicii de asistenta financiara solicitate de beneficiar.
5.2. Obligatiile beneficiarului sunt urmatoarele:
a) sa emita ordine de cumparare si sa plateasca avansul (daca este necesar) achitand
la scadenta sumele prevazute in contractele incheiate prin intermediul prestatorului;
b) sa plateasca prestatorului comisionul cuvenit la termenele si in conditiile stabilite prin prezentul contract.

VI. CLAUZA PENALA

6.1. Neplata comisionului la termenul stabilit de prezentul contract atrage o penalizare de ……………..% pe zi de intarziere, aplicata asupra sumelor exigibile in sarcina beneficiarului.
6.2. Nerespectarea termenului prevazut la pct. 3.1 atrage dupa sine rezilierea contractului si exonerarea de orice raspundere a beneficiarului. In acest caz, beneficiarul are dreptul la despagubiri echivalente cu prejudiciul material produs din culpa prestatorului.

VII. FORTA MAJORA

7.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care-i revine in baza prezen- tului contract, daca neexecutarea sau/si executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.
7.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de …………….., producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui.(zile, ore)

7.3. Daca in termen de ……………. de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract, fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese.

VIII. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE

8.1. Partile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor, informatiilor pe care le detin ca urmare a executarii clauzelor prezentului contract.
8.2. In acest scop s-a intocmit si semnat angajamentul anexa nr. …………….. la prezentul contract.

IX. NOTIFICARILE INTRE PARTI

9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract.
9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa prin scrisoare reco- mandata cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.
9.3. Daca notificarea se trimite prin telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata.
9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la pct. 9.1-9.3.

X. LITIGII

10.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea sau incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila, de reprezentantii lor.
10.2. In cazul in care rezolvarea litigiilor nu este posibila pe cale amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente.
sau
10.1. In cazul in care eventualele neintelegeri privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea sau incetarea lui nu se vor putea rezolva pe cale amiabila, partile au convenit sa se adreseze instantelor judecatoresti competente.

N.B: Se poate folosi, dupa caz, si clauza compromisorie recomandata de Camera de
Comert si Industrie a Romaniei (a se vedea „6 – Clauze comune“).

XI. ALTE CLAUZE

11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante.
11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexel care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta neintelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.
11.3. Prezentul contract s-a incheiat intr-un numar de 2 (doua) exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

PRESTATOR BENEFICIAR

Scandal cat casa in leasingul imobiliar

10 martie 20224 noiembrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Dupa ce au incheiat contracte cu peste 700 de clienti si mai multe firme de constructii, oferind dobanzi foarte atractive pentru finantare, patronii germani ai MTS Leasing au disparut, lasandu-si partenerii si oamenii fara case si fara bani. Uriasa pacaleala, acoperita legal: asigurarea locuintei nu era valabila decat dupa finalizarea constructiei, iar in cazul falimentului firma isi rezerva dreptul asupra constructiei nefinalizate, asupra ratelor achitate pana la respectivul moment si dar si asupra avansului de pana la 30% din valoarea proiectului. Firma a fost partener de afaceri cu Impact si cu… SAPARD

Dezastru pe piata imobiliara din Romania. Firma de leasing imobiliar MTS Leasing a dat faliment, iar fondatorii ei germani au „taiat-o” din tara dand o teapa de cel putin 50 de milioane de euro clientilor si aducand prejudicii de imagine insurmontabile partenerilor de afaceri, printre care se regaseste si firma de constructii Impact.
„MTS Leasing a dat faliment si si-a incheiat activitatea, iar cei care au fondat-o, doi germani (Theo si Matthias Metzen-tata si fiu) au plecat din tara. MTS a intrat in blocaj financiar”, a declarat pentru ghiseulbancar.ro fostul director de marketing al MTS Leasing, Andreea Raclea.

Mecanismul tepei

Totul incepe cu „creditare pe 20 ani cu dobanda de 5% pe an”. „Prima societate de leasing imobiliar”, asa cum s-a prezentat prin campaniile puternice de publicitate, a atras in plasa 700 de clienti si nume mari din imobiliar si nu numai.
Avansul pentru un proiect era cuprins intre 10% si 30%, iar clientul trebuia sa detina terenul pe care urma sa fie construita casa. Aceste conditii au mai cernut din doritorii de case in leasing.
Acum vine perfidia firmei. In contract era stipulat foarte clar ca in momentul in care MTS Leasing da faliment iti ia si casa pentru ca este proprietara pana la achitarea ultimei rate si, atentie, are dreptul sa nu inapoieze nici un ban din rate sau avans.
In plus, polita de asigurare asigura obiectul contractului de leasing doar dupa ce constructia era gata.
Aceste prevederi, de altfel perfect legale in aceasta tara care a permis sa se intample si alte nenorociri precum Caritas sau FNI, au fost vazute asa cum trebuia de o parte dintre romani, multi renuntand la idee chiar daca in prima faza dobanda i-a atras.
Din pacate, nu toti au fost atat de circumspecti. Cei mai multi clienti tepuiti de MTS Leasing au achitat sute de mii de euro ca avans pentru contractele semnate.
Altii au platit chiar rate inainte de inceperea constructiilor. Toti banii au luat calea Germaniei, lasand deopotriva clienti si firme de constructii cu buza umflata.

Dan Ioan Popp, presedintele Impact: Firma, nu. Clientii sunt singurii care au de suferit

MTS Leasing era partener oficial al firmei de constructii Impact. Presedintele acesteia ne-a confirmat faptul ca o parte din clientii sai au ales finantarea constructiilor prin MTS.
„Deocamdata falimentul nu e declarat oficial. Dar daca ei au spus ca sunt in incapacitate de plata si in 3 saptamani nu gasesc pe nimeni sa-i finanteze atunci trebuie sa declare falimentul. Daca nu-l vor cere creditorii. In ce ne priveste, paradoxal, noi am incasat mai mult de la ei decat am executat. Parteneriatul nostru cu MTS s-a derulat asa: un client venea la noi sa-i facem o casa. Noi ii puneam pe masa circa cinci oferte, printre care si MTS Leasing, iar ei alegeau. Nu avem nici o legatura cu optiunile lor. Cei care au ales MTS vor avea de suferit”, a spus Popp.

SAPARD

Se pare ca promovarea acestei societati si-a atins toate scopurile avand in vedere ca MTS Leasing a incheiat si un parteneriat cu… SAPARD.
„Cei care doresc finantare nerambursabila prin programul SAPARD si nu dispun de fonduri proprii obligatorii in proportie de 50% din valoarea proiectului finantat au o noua alternativa: leasing prin MTS Leasing GmbH”, asa sunau comunicatele agentiei de stat acum o luna.

Angajatii au dat semne ca stiau ce are sa se intample

Surse din piata spun ca la un moment dat, anul acesta, constructiile finantate de MTS Leasing au inceput sa-si reduca ritmul si chiar s-au oprit.

Ca reactie, clientii au depus cereri de reziliere a contractului de leasing. Cereri la care nu li s-a raspuns nici pana azi, desi au primit la fiecare telefon asigurari ca solicitarea va fi onorata.

„Recuperatorii” de la Coface si-au avertizat clientii

Societatea de recuperare de restante si management de risc Coface Intercredit a „mirosit” smecheria de la MTS. Conducerea Coface a spus ieri intr-un comunicat ca au facut un raport de credit, din care reiesea ca MTS Leasing este o firma nou-infiintata in Germania, la data de 13 ianuarie 2004, cu un capital social initial de 25.000 EUR. Compania nu prezenta la data ultimului Raport de Credit nici o informatie financiara oficiala publicata-bilant sau alte date financiare. Coface Intercredit a recomandat clientilor sai o limita superioara de credit de 2.500 de euro. Cu alte cuvinte, MTS Leasing Gmbh putea plati in termen de 60 de zile, in conditii de maxima siguranta pentru creditori, suma de 2.500 euro per furnizor. Acesta suma este minimul baremului de creditare din grila de evaluare de risc a Coface Intercredit.
Companiile ce au tinut cont de scoring-ul acordat acestei societati au evitat pagube financiare semnificative legate de relatiile parteneriale cu MTS Leasing”, se afirma in comunicatul Coface.

Lege putreda, autoritati sub orice critica

Legea nu protejeaza la momentul actual pe cel care doreste sa achizitioneze un bun in leasing, in caz de faliment al firmei de leasing, respectivul putand sa ramana si fara imobil, aflat in proprietatea companiei de leasing pana la plata ultimei rate si a valorii reziduale si cu banii dati. Nici nu are rost sa va duceti in instanta in astfel de cazuri. Intrebarea este de ce autoritatile n-au stiut nimic de aceasta inginerie? Ba au mai facut si afaceri cu firma.

Auditul financiar, auditul intern si cenzorii

12 octombrie 202231 octombrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Art. 159. – (1) Societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atâtia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. În toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.

(2) Cenzorii se aleg la început de adunarea constitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.
(3) Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.
(4) Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat în conditiile legii sau expert contabil.
(5) Cenzorii sunt obligati sa depuna, în termenul prevazut la art. 140 alin. (3), a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. Sunt exceptati de la aceasta obligatie cenzorii experti contabili sau contabili autorizati, daca fac dovada încheierii asigurarii de raspundere civila profesionala.
Art. 160. – (1) Situatiile financiare ale societatilor comerciale, care intra sub incidenta reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate, vor fi auditate de catre auditori financiari – persoane fizice sau persoane juridice -, în conditiile prevazute de lege.
(2) Societatile comerciale, ale caror situatii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România în acest scop. (3) La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotarî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz.
Art. 161. – (1) Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori în forme asociative.
(2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:
a) rudele sau afinii pâna la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;
b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se afla în concurenta cu aceasta;
c) persoanele carora le este interzisa functia de administrator conform prevederilor art. 138.
d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control în cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege. (3) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit.
Art. 162. – (1) În caz de deces, împiedicare fizica sau legala, încetare sau renuntare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai în vârsta îl înlocuieste.
(2) Daca, în acest mod, numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alte persoane în locurile vacante, pâna la întrunirea celei mai apropiate adunari generale.
(3) În cazul în care nu mai ramâne în functie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala, care va proceda la numirea altor cenzori.
Art. 163. – (1) Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal întocmite si în concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru întocmirea si prezentarea situatiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit.
(3) Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt însotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.
(4) Cenzorii sunt obligati, de asemenea:
a) sa faca, în fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite în gaj, cautiune ori depozit;
b) sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, când n-a fost convocata de administratori;
c) sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putând face sa se insereze în ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;
d) sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor;
e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv sa fie îndeplinite de administratori si lichidatori.
(5) Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor neregulile în administratie si încalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale.
Art. 164. – (1) Cenzorii au dreptul sa obtina în fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor.
(2) Cenzorii iau parte la adunarile administratorilor, fara drept de vot.
(3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor în particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.
Art. 165. – (1) Pentru îndeplinirea obligatiei prevazute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera împreuna; ei însa vor putea face, în caz de neîntelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale.
(2) Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
(3) Cenzorii vor trece într-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute în exercitiul mandatului lor.
Art. 166. – (1) Întinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
(2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare.
(3) Dispozitiile art. 73, 145 si 155 se aplica si cenzorilor.

Povara dobinzii variabile: 50% in plus la rata

27 iunie 202327 octombrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Daca in acest moment nu mai beneficiati de dobinda fixa, rata lunara creste cu aproximativ 200 de euro la un credit de 80.000 de euro pe 25 de ani.

Utila in momentul contractarii creditului, dobinda introductorie poate fi interpretata si ca o pacaleala pentru clientii aflati la limita superioara a pragului de indatorare. In conditiile in care dobinda medie europeana EURIBOR a crescut substantial in ultima perioada, in pas cu inflatia din UE, dobinda variabila, mult mai importanta pentru costul total al unui imprumut, a crescut si ea.

Contractantii cu venituri medii sau reduse ar putea avea astfel o mare problema daca, in acest moment, perioada de dobinda introductorie se termina. Mai clar, putem asista chiar la o dublare a dobinzii anuale. Tradus in termeni de rata lunara, la un credit de 80.000 de euro contractat pe o perioada de 25 de ani, diferenta dintre perioada cu dobinda fixa si cea cu dobinda variabila este, in medie, de 200 de euro sau aproximativ 50% in plus la rata.

Exista si banci, cazul ING sau Raiffeisen, care nu utilizeaza rata EURIBOR pentru calculul dobinzii variabile.