Art. 227 Furtul
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta constituie furt si daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detentia legitima a altei persoane .
(3) Se considera bunuri mobile si inscrisurile, energia electrica, precum si orice alt fel de energie care are valoare economica.
(4) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Art. 228 Furtul calificat
(1) Furtul savarsit in urmatoarele imprejurari:
a) intr-un mijloc de transport in comun;
b) in timpul noptii;
c) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;
d) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase;
e) prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma ori de supraveghere,
se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Daca furtul a fost savarsit in urmatoarele imprejurari:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
c) de o persoana avand asupra sa o arma,
pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) si alin.(2) lit.a) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Art. 229 Furtul in scop de folosinta
(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, savarsit in scopul de a-l folosi pe nedrept se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in art. 227 sau art. 228, ale carei limite speciale se reduc cu o treime.
(2) Cu pedeapsa prevazuta in alin. (1) se sanctioneaza folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat fara drept la o retea, daca s-a produs o paguba.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Art. 230 Sanctionarea tentativei
Tentativa la infractiunile prevazute in prezentul capitol se pedepseste.
Furtul simplu are, in principal, acelasi continut ca in Codul penal vechi. Furtul de folosinta beneficiaza de o reglementare distincta, care include si o ipoteza noua, potrivit careia se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta pentru furt “folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii electronice al altuia sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat fara drept la retea”. Aceasta ipoteza asimilata furtului de folosinta vine sa transeze in mod definitiv situatiile controversate inca in practica judiciara si doctrina referitoare la incadrarea juridica a faptei de racordare ilegala la o retea de telefonie sau la o alta retea de comunicatii.
In plus, textul vine sa aduca in sfera ilicitului penal faptele de folosire fara drept a unui terminal de telecomunicatii al altuia, fapte considerate periculoase si al caror numar a crescut in prezent (spre exemplu, fapta unei persoane care patrunde in locuinta alteia si efectueaza convorbiri telefonice la numere cu suprataxa, cauzand astfel uneori prejudicii importante). Redactarea textului a fost inspirata de dispozitiile art. 255 – 256 C. pen. spaniol.
Un element nou cuprins in norma de incriminare a furtului este conditionarea punerii in miscare a actiunii penale de plangere prealabila a persoanei vatamate. S-a avut in vedere multitudinea de furturi cu pericol social redus, chiar bagatelare, mai ales in mediul rural, dar si faptul ca drepturile patrimoniale sunt drepturi prin excelenta disponibile, asa incat este pe deplin justificata conditionarea punerii in miscare a actiunii penale in raport de optiunea persoanei vatamate.
La furtul calificat s-a renuntat la unele elemente circumstantiale de agravare prevazute in Codul penal in vigoare, referitoare la savarsirea furtului de doua sau mai multe persoane, asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a-si exprima vointa sau a se apara, intr-un loc public, in timpul unei calamitati, datorita faptului ca aceste imprejurari sunt prevazute, cu acelasi continut sau cu un continut apropiat, ca circumstante agravate legale, ducand la majorarea limitelor de pedeapsa in temeiul art. 78.
In acelasi timp, au fost introduse in continutul furtului calificat doua noi elemente circumstantiale de agravare si anume savarsirea furtului prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma sau supraveghere si respectiv prin violarea de domiciliu. Primul element circumstantial isi gaseste justificarea in realitatea sociala actuala, cand tot mai multe proprietati sunt dotate cu sisteme de alarma sau supraveghere si nu de putine ori infractorii recurg la anihilarea acestora pentru facilitarea comiterii infractiunii.
Introducerea celui de-al doilea element s-a impus pentru a rezolva legal situatia in care furtul este savarsit prin patrunderea fara drept intr-un domiciliu sau sediu profesional, situatie in care continua sa se exprime opinii contradictorii in literatura de specialitate si sa se dea solutii neunitare in practica judiciara.
Daca furtul unui vehicul in scop de folosinta, in Codul penal vechi, este sanctionat cu pedeapsa pentru furtul simplu sau calificat, in proiect se propune incriminarea acestuia ca fapta distincta si sanctionarea unui asemenea furt cu o pedeapsa mai redusa tinand seama de diferenta evidenta existenta intre gradul de pericol social al celor doua fapte . Solutii similare regasim si in alte legislatii, cum este cazul art. 244 C. pen. spaniol, art.208 C. pen. portughez, § 260 C. pen. norvegian, Cap. 8 sectiunea 7 C. pen. suedez.
Furtul din casa si familie, prevazut in proiect, reia intr-o forma mai coerenta dispozitiile privind furtul intre soti sau rude apropiate din Codul penal vechi.