Indivizii au dreptul de a controla datele care fac referire la ei si pot cere motoarelor de cautare sa ii elimine din rezultatele lor, a hotarat Curtea Europeana de Justitie, potrivit The Guardian. Asta, chiar daca Google, cel mai popular motor de cautare, a sustinut ca nu controleaza datele personale si nu ar trebui sa actioneze ca cenzor, scrie sursa citata.

Decizia istorica a CEJ impotriva Google in ce priveste intimitatea persoanelor a avut ca punct de plecare cazul spaniolului Mario Costeja Gonzalez. Ibericul nu a reusit sa obtina stergerea unui aviz de licitatie a casei sale, datand din 1998, de pe web site-ul unui ziar de larga circulatie din Catalunia, desi o redobandise.

Costeja Gonzalez a sustinut ca speta, in care casa lui fusese scoasa la licitatie pentru a recupera datoriile sale la fondul de asigurari sociale, fusese rezolvata si nu mai trebuia asociata cu el, de fiecare data cand numele sau era cautat pe Google.

„Sunt fericit. Am luptat pentru eliminarea datelor care afecteaza onoarea si demnitatea oamenilor, si le expun vietile private. Orice submineaza fiintele umane, nu este libertate de exprimare”, a spus spaniolul pentru The Guardian.

Judecatorii de la Curtea Europeana de Justitie au decis ca, sub legile UE privind protectia datelor, Google trebuie sa stearga linkurile catre doua pagini de pe web site-ul La Vanguardia, din rezultatele sale care sunt afisate cand numele lui Costeja Gonzalez este cautat.

Acestia au subliniat ca, in opinia lor, directiva UE avand ca obiect protectia datelor instituia deja un „drept de a fi uitat”.

Judecatorii au ajuns la concluzia ca includerea in rezultatele Google a linkurilor asociate cu un individ care le vrea eliminate „pe motiv ca doreste ca informatia despre el, de pe respectivele pagini, sa fie `uitata` dupa un timp” era incompatibila cu legislatia existenta in domeniul protectiei datelor.

Magistratii CEJ au spus ca datele menite a fi sterse ar putea aparea drept „inadecvate, irelevante sau excesive… in lumina timpului care a trecut”. Ei au adaugat ca pana si datele corecte, publicate initial conform legii, pot „in cursul timpului deveni incompatibile cu directiva”.

In termeni tehnici hotararea stabileste asadar ca un motor de cautare, cum ar fi Google, trebuie sa fie privit ca un „controlor de date”, in conformitate cu legislatia de protectie a datelor din tarile UE.

Prin urmare, Google trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru continut si poate fi obligat sa elimine rezultatele sale, chiar daca materialul a fost publicat anterior in mod legal.

Avocatii specializati pe protectia datelor au declarat ca hotararea se traduce practic prin faptul ca Google nu mai poate fi considerat in mod legal ca un „intermediar neutru”.

Totodata, experti juridici au declarat ca hotararea ar putea da unda verde la cereri de stergere de materiale, inclusiv fotografii jenante din perioada adolescentei sau chiar insulte de pe site-urile de socializare, si ar putea duce astfel la o regandire a modului in care se gestioneaza link-urile catre continutul de pe web.

Comisarul UE pe Justitie, Viviane Reding, a salutat decizia instantei, spunand ca a fost o victorie clara pentru protectia datelor cu caracter personal ale europenilor, in timp ce, pe de alta parte, Google a declarat ca este o decizie dezamagitoare pentru motoarele de cautare si editorii online, in general.