greva judecatori

Mii de investitii, zeci de mii de litigii comerciale si câteva miliarde de euro sunt blocate de protestele magistratilor.

de

Prima evaluare a efectelor provocate de criza din justitie anunta un bilant sever, care ameninta sa compromita definitiv anul financiar 2009, lovit deja de recesiune, prabusiri de piete, derapaj fiscal si bâlbâieli de politica

 

economica. Oficial, în justitie este o reducere de activitate. În teren, este greva în toata regula. Dosarele comerciale din instante, inclusiv cele de insolventa, se vor judeca abia anul urmator. Registrul Comertului da termene doar o data pe luna.

Pentru sistemul judiciar, criza si constrângerile bugetare s-au transformat într-un conflict între institutiile statului. Înalta Curte, în calitate de pagubit, a dat Guvernul în judecata si tot ea a câstigat în fata instantei supreme a tarii, ­Înalta Curte. Încercarea de mediere de la Curtea Constitutionala a esuat. Desi CC a dat verdict favorabil Guvernului, Înalta Curte l-a considerat neîntemeiat. În lipsa unui mecanism independent de finantare a Justitiei, situatia pare acum fara iesire. Efectele: avocati, juristi si contabili alergau ieri de la o sala goala la alta, cu întrebari la care mai raspundeau doar afisele de pe pereti. Sumele blocate sunt evaluate la ordinul miliardelor de euro. Mai mult, specialistii în drept se tem ca vidul judecatoresc va încuraja neplata datoriilor si chiar infractiunile.

Sumele blocate în economie sunt de ordinul miliardelor de euro, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, specializat în cazuri de insolventa. “Sunt extrem de multe pagube. Cele 40 de mii de dosare de insolventa pe rol înseamna blocaj de 1,2 miliarde de euro. În procesele comerciale, sumele sunt de trei-patru ori mai mari. (…) Registrul Comertului lucreaza o zi pe luna. Sunt 200 de cereri pe zi, inclusiv cereri de suspendare a microîntreprinderilor care trebuie sa plateasca forfetar. Sunt banci care, pentru executarea silita, au nevoie de încuviintare, iar, în timpul acesta, datornicul poate chiar sa vânda bunul. De asemenea, exista societati comerciale care pentru a se salva au nevoie sa se puna sub protectie în fata creditorilor. În Bucuresti, chiar si acum, poti sa obtii protectia în cinci zile. În Galati, nu se poate. La termen, în ianuarie 2010, firma este moarta si îngropata. Asta înseamna somaj si alte falimente”, anticipeaza Piperea.

Sursa: Business Standart

Desi legea nu le permite, judecatorii mai multor curti de apel din tara au decis sa intre, practic, in greva

de

Adunarile generale ale judecatorilor mai multor curti de apel din tara au decis, la sfarsitul saptamanii trecute, sa declanseze, practic, greva, refuzand sa mai judece orice alt dosar in afara de urgentele penale, care privesc starea

de arest, si de cele civile, care privesc rapirile internationale sau plasamentul minorilor. Legea le interzice magistratilor sa faca greva. Curtea de Apel Bucuresti, cea mai mare instanta din Romania, care are pe rol anual peste 300.000 de dosare, a decis sa amane toate procesele pentru anul viitor si a amenintat sa boicoteze alegerile prezidentiale, refuzand sa faca parte din birourile electorale si sa judece contestatiile. Judecatorul Cristian Danilet, presedintele SoJust, ne-a declarat ca forme de protest similare vor fi adoptate de curtile de apel din toata tara, in cursul acestor zile. Principala nemultumire a judecatorilor este ca noua forma a proiectului de lege privind salarizarea unica ii dezavantajeaza, coeficientii de ierarhizare fiind mici. Reprezentantii Curtii de Apel Bucuresti sustin ca salariile magistratilor vor scadea cu 60%, potrivit noii legi. De fapt, salariile nu vor scadea propriu-zis, ci doar sporurile le vor fi reduse, ele fiind plafonate la maximum 30% din salariul de baza, fata de 65% cum sunt in prezent la magistrati.

Cristian Danilet recunoaste ca protestul extrem al judecatorilor este, intr-adevar, o forma de greva generala si ca legea nu le permite magistratilor sa protesteze in acest fel. “Daca trebuie sa incalcam legea pentru a asigura functionarea legii, o vom face”, spune insa Danilet. Judecatorul ne-a explicat ca protestul ar trebui privit intr-un context mai larg. “Politicul a ignorat toate semnalele din partea noastra. Controlul financiar al justitiei este la mana politicienilor. Va fi o reactie de nemultumire justificata din partea populatiei, dar sper sa inteleaga ca justitia nu poate fi la mana politicienilor”, spune Danilet.

Intr-o forma recenta a proiectului de lege privind salarizarea unica, judecatorii par, intr-adevar, cea mai dezavantajata categorie din sistemul de justitie. La un salariu minim brut pe economie de 600 lei, cum este in prezent, un procuror incepator ar urma sa castige intre 3.000 si 5.000 lei, fara sporuri si in functie de vechime. Prin comparatie, un judecator de curte de apel ar urma sa primeasca intre 2.900 si 4.700 lei, un judecator de tribunal – intre 2.700 si 4.500 lei, iar un judecator de judecatorie – intre 2.200 si 3.600 lei. Consilierii si directorii de la Ministerul Justitiei urmeaza sa fie platiti mult mai bine decat judecatorii. Aceste salarii reprezinta sume brute, acordate in functie de vechime, si nu includ eventualele sporuri care insa nu vor putea depasi 30% din salariul de baza.

Sursa: Romania Libera