Dosar evaluat, dar fara decizie – ANRP

Dosar evaluat, dar fara decizie – ANRP

Dosar evaluat, dar fara decizie - ANRP

Pe rolul instanţelor judecătoreşti există aproximativ 14.000 de litigii în care figurează Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) sau Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD). „În ceea ce priveşte numărul litigiilor câştigate şi a celor pierdute de Autoritate şi de comisiile menţionate mai sus, vă informăm că aceste date statistice sunt în curs de centralizare, un asemenea demers necesitând timp, dat fiind volumul foarte mare de activitate în materie de contencios a instituţiei”, a răspuns ANRP, neputând preciza nici cuantumul total al despăgubirilor care trebuie plătite în urma proceselor pe care ANRP sau CCSD le-a pierdut.

„Suntem însă în măsură să vă comunicăm cuantumul despăgubirilor aprobate în CNCI în perioada iunie-decembrie 2013 în dosarele în care instanţele au admis acţiunile persoanelor îndreptăţite, în contradictoriu cu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD). Situaţia este următoarea: suma aferentă titlurilor de despăgubire emise în urma hotărârilor judecătoreşti în care instanţa a fixat cuantumul: 590.216.776 lei. Numărul de puncte acordat în dosarele în care instanţa a obligat CCSD/CNCI la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire: 56.036.551.

Atât suma aferentă titlurilor de despăgubire emise pentru dosarele în care instanţa a fixat cuantumul, cât şi suma reprezentând punctele acordate în dosare în care instanţa a obligat CCSD/CNCI la emiterea deciziei sunt incluse în situaţia prezentată la punctul 1 (totalul sumelor în lei şi totalul punctelor acordate urmare deciziilor CNCI)”, se arată în documentul citat. 25.000 de dosare în lucru.
În prezent, la nivelul ANRP sunt în lucru peste 25.000 de dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar şi Legii nr. 10/2001, care vor urma procedura prevăzută de noua lege a restituirilor, Legea nr. 165/2013. „Din iunie 2013, până la sfârşitul lunii decembrie, au avut loc 22 de şedinţe ale Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI). În aproximativ jumătate de an, Comisia a analizat aproximativ 1.500 de dosare de despăgubire, incluzând aici 700 de dosare în care existau hotărâri ale instanţelor prin care se stabilise obligaţia emiterii deciziei de despăgubire, dar şi dosare aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD), în care nu fusese emis titlul de despăgubire”, menţionează instituţia.

Potrivit acesteia, anul trecut Comisia Naţională a emis 146 de decizii de compensare prin puncte, al căror cuantum se ridică la 57.879.886 puncte (valoarea unui punct este de 1 leu), şi 231 de titluri de despăgubire, în valoare totală de 804.913.166 lei. „Menţionăm că numeroase dosare care au fost pe agenda Comisiei nu s-au putut soluţiona, deoarece este nevoie de o serie de documente care să ateste dreptul la proprietate, să identifice amplasamentul exact al imobilelor sau să descrie caracteristicile tehnice ale construcţiei, în vederea aplicării grilei notariale, drept pentru care s-a dispus solicitarea acestor înscrisuri persoanelor îndreptăţite sau autorităţilor locale”, se arată în răspunsul ANRP.


Cesiune dosar ANRP – Despagubiri

Cesiune dosar ANRP – Despagubiri

Cesiune dosar ANRP - DespagubiriŢinând cont de nevoia de interpretare uniformă a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, care a intrat în vigoare pe 20.05.2013, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a trimis prefecţilor, în data de 22.05.2013, o serie de îndrumări referitoare la aplicarea noului act normativ.

 În adresa trimisă reprezentanţilor Guvernului în teritoriu s-a subliniat că este important să se înţeleagă de către membrii comisiilor locale şi judeţene că în situaţia în care autorul sau moştenitorii legali sau testamentari ai acestuia au înstrăinat drepturile care li se cuvin, potrivit articolului 1 din lege, singura măsură reparatorie care se acordă noilor beneficiari (cumpărători, cesionari, cedenţi etc) este compensarea prin puncte. Retrocedările în natură se fac doar către proprietarii care nu şi-au cesionat drepturile sau moştenitorii lor.

S-a transmis, de asemenea, că în vederea punerii în aplicare a principiului prevalenţei restituirii în natură, legea prevede obligativitatea suspendării activităţii comisiilor judeţene sau, după caz, a Comisiei Municipiului Bucureşti, până la întocmirea unei situaţii centralizatoare privind situaţia terenurilor agricole şi forestiere care pot fi restituite în natură. Pentru întocmirea acestei situaţii centralizatoare, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale trebuie constituită, prin ordin al Prefectului, o comisie locală pentru inventarierea terenurilor. Desemnarea membrilor în comisie se face de către conducerile unităţilor din care aceştia fac parte şi se comunică în scris instituţiei prefectului. În ceea ce priveşte reprezentantul prefectului, acesta poate fi desemnat dintre specialiştii instituţiei prefectului sau dintre persoanele cu funcţii de conducere la nivelul serviciilor publice deconcentrate. Persoanele desemnate de prefect pot avea calitatea de membru în mai multe comisii locale de la nivelul judeţului. Reprezentantul prefectului este preşedintele comisiei.

De asemenea, A.N.R.P. a atras atenţia asupra unei obligaţii deosebit de importante care revine comisiilor locale de fond funciar. În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, acestea trebuie să centralizeze toate cererile de restituire nesoluţionate, în vederea stabilirii suprafeţei de teren necesare finalizării procesului de restituire.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererilor vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive care au fost formulate potrivit Legii nr. 10/2001, Autoritatea a solicitat să fie respectată limita de 50 ha de proprietar deposedat. În acest sens, A.N.R.P a subliniat că se impune o verificare atentă, prin care să se înlăture posibilitatea acordării de drepturi în cazul în care aceaşi suprafaţă a fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar.

De asemenea, autorităţile din teritoriu au mai fost informate că entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 în termene stricte, care încep să curgă de la 1 ianuarie 2014. Pentru a se putea verifica respectarea termenelor de soluţionare a cererilor, entităţile au obligaţia de a stabili numărul cerilor înregistrate şi nesoluţionate, de a afişa aceste date la sediul lor şi de a le comunica Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

 A.N.R.P. a atras atenţia că pentru garantarea aplicării eficiente a legii, s-a instituit un sistem specific de sancţiuni pentru neîndeplinirea obligaţiilor care izvorăsc din aceasta. În aplicarea sancţiunilor, un rol esenţial îl vor avea prefecţii, ale căror noi prerogative sunt prezentate detaliat în lege. S-a transmis că dispoziţiile referitoare la exercitarea controlului de legalitate de către prefect rămân aplicabile.


Emitere titlu despagubire ANRP – Retrocedari ANRP

Emitere titlu despagubire ANRP – Retrocedari ANRP

Emitere titlu despagubire ANRP - Retrocedari ANRPANRP, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) sunt părţi în mii, poate zeci de mii de procese înregistrate pe rolul instanţelor din ţară, numai la Tribunalul Bucureşti (care nu permite afişarea a mai mult de 1.000 de procese) existând 780 de dosare în care CCSD este parte şi alte 994 dosare în care ANRP este parte.

Din căutările noastre, relevante sunt şi deciziile luate de Judecătoria Sectorului 5, care dintre cele 12 cereri de executare silită înregistrate în acest an a admis 10, respingând doar două. Protejând numele creditorilor, vom spune doar că majoritatea deciziilor sună aşa: „Admite cererea. Încuviinţează executarea silită, cu cheltuieli de executare. Autorizează creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlu executoriu. Fără cale de atac”.

Un alt caz ne-a atras însă atenţia. Sentinţa pronunţată în data de 15 martie 2013 de magistraţii Judecătoriei sector 5 „încuviinţează executarea silită pe întreg teritoriul ţării, prin toate modalităţile de executare până la concurenţa sumei de…, datorată în temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 2941/ 18.09.2008, emisă de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, la care se adaugă cheltuielile de executare”. „Autorizează creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.

Prezenta încheiere poartă următoarea formulă executorie: «Noi, Preşedintele României, Dăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în executare titlul: Decizia nr. 2941/ 18.09.2008, emisă de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de încuviinţare a executării silite. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condiţiile legii.» Irevocabil”, se arată în sentinţă.


Contestatie executare silita ANRP – Retrocedari ANRP

Contestatie executare silita ANRP – Retrocedari ANRP

Contestatie executare silita ANRP - Retrocedari ANRPInstituţia a anunţat ieri că este executată silit de un cesionar din Cluj Napoca, deşi Comisiile din subordinea sa nu au emis titlu de despăgubire
Judecătoria Sectorului 5, cea care s-a pronunţat în acest dosar, a admis 10 alte cereri de executare silită în acest an, respingând doar două
ANRP recunoaşte că a încercat să rezolve „peste rând” cererea cesionarului, acesta fiind una dintre persoanele „privilegiate”

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a anunţat ieri că este executată silit într-un proces iniţiat de un cesionar al drepturilor de proprietate din Cluj, a cărui cerere de despăgubire nici măcar n-a fost finalizată şi nu s-a emis niciun titlu de proprietate pe numele său, catalogând drept „scandalos” faptul că acesta a folosit în instanţă un document emis de primarul localităţii.
Instanţa care s-a pronunţat în acest caz este Judecătoria Sectorului 5, cea care de-a lungul anului 2013 a acceptat însă alte zece cereri de executare silită a ANRP şi a respins doar două.

Într-un comunicat intitulat „Scandalos!”, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor atrage atenţia „asupra unui caz flagrant de executare silită demarată la cererea unui cesionar din Cluj-Napoca, care a obţinut încuviinţarea executării de la Judecătoria Sectorului 5, pentru aproape 2 milioane de lei, într-un dosar în care nici fosta Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.), nici Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor nu au finalizat procedura administrativă de soluţionare şi nu au emis un titlu de despăgubire”.

„Titularul acestui dosar a solicitat în justiţie obligarea ANRP şi a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor să îi emită titlu de despăgubire, dar instanţa i-a respins acţiunea, atât în fond (2012), cât şi în recurs (2013)”, notează Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Instituţia îşi motivează eşecul în instanţă prin faptul că, pentru încuviinţarea executării silite, cesionarul a folosit o dispoziţie a primarului Clujului din 2007 şi un raport de evaluare întocmit în 2011, când acesta era prim-ministru.


Hotarare definitiva impotriva ANRP – Retrocedari ANRP

Hotarare definitiva impotriva ANRP – Retrocedari ANRP

Hotarare definitiva impotriva ANRP - Retrocedari ANRP

În contextul în care, timp de ani de zile România a fost condamnată pe bandă rulantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la proprietate privată, ajungându-se chiar în situaţia pronunţării împotriva statului român a unei hotărâri pilot în materie (cauza Atanasiu contra României), legislaţia în domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv este modificată radical prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013.

Formal, justificarea acestui act normativ a fost determinată de conţinutul hotărârii pilot pronunţate în cauza Atanasiu contra României care condamnă ineficienţa legislaţiei naţionale, generată de lipsa de celeritate şi de predictibilitate a procedurii în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, mai ales, cu privire la acordarea măsurilor reparatorii în situaţia în care bunurile amintite nu mai pot fi restituite în natură.

După ce iniţial procedura de acordare a despăgubirilor în numerar prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost suspendată până în data de 15.05.2013, prin adoptarea succesivă a mai multor acte normative, respectiv OUG nr. 62/2010, OUG nr. 4/2012 şi Legea nr. 117/2012, începând tot cu luna mai a anului curent, avem o nouă legislaţie în materie.

Mult discutata Lege nr. 165/2013 apare după o lungă perioadă de aşteptare şi după mai multe tentative eşuate de legiferare, cea mai de notorietate reprezentând-o proiectul de lege prin care se încerca plafonarea valorii despăgubirilor băneşti, propunere care, lovindu-se de oprobiul public, a fost retrasă.

Aşadar, ce noutăţi aduce Legea nr. 165/2013 pentru persoanele cărora le-au fost preluate în mod abuziv anumite bunuri imobile, în perioada regimului comunist?


Dosar blocat la ANRP – Retrocedari terenuri

Dosar blocat la ANRP – ANRP

Dosar blocat la ANRP - ANRP

Moartea vine mai repede decat banii de la stat. Retele intregi de executori judecatoresti si avocati s-au implicat in conturile Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

Elena Plesu are 77 de ani. Este doar unul dintre miile de proprietari care asteapta ca statul sa-i faca dreptate. Are de recuperat banii pentru doua mori confiscate familiei in anii ’50. “In total au iesit vreo 87.000 de lei”, a spus femeia.

Asteptarea ei si a altora se poate prelungi ani buni. Pe fir a intrat un grup de executori judecatoresti si avocati care au monopolizat bugetul Autoritatii pentru Restituirea Proprietatilor. Banii nu se mai duc la oameni in ordine, in functie de vechimea dosarului. Primii serviti sunt cei care au apelat la aceste retele.

Metoda este pe cat de simpla, pe atat de eficienta. Executorii merg direct in instanta si cer executarea silita a Autoritatii. Clientii lor nu mai stau la rand, iau banii direct din contul statului.

Presedintele Autoritatii se uita neputincios cum se evapora sume imense. “Noi vedem pe o hartie suma care a fost in cont ieri si nu mai este. In luna martie, Ministerul de Finante ne-a alocat 35 de milioane de lei, bani care au plecat in aceeasi zi in conturile executorilor judecatoresti”, a declarat George Baesu, presedintele A.N.R.P.