impozite 2010

Ce taxe noi vor aparea in Romania

de

Guvernul încearca sa înduplece Fondul sa nu rupa acordul promitând de la concedierea a 70.000 de bugetari pâna la rationalizarea numarului de scoli si de spitale sau renuntarea la initiativa legislativa privind falimentul

personal.

În schimbul celor 900 de milioane de euro de la FMI dar si pentru a evita caderea acordului cu Fondul, Guvernul Boc s-a angajat, printre altele, sa impoziteze tichetele de masa si dobânzile aplicate depozitelor bancare dar si sa elimine anul acesta al 13-lea salariu bugetar si sa reduca cheltuielile salariale legate de sistemul public prin concedierea a 70.000 de bugetari. Astfel, anul viitor cheltuielile cu salariile ar trebui sa scada la 39 de miliarde de lei de la 45,7 miliarde lei cât a fost bugetat pe anul în curs, la începutul anului viitor guvernul angajându-se ca numarul de angajati la stat sa nu depaseasca 1,29 milioane de persoane, conform Memorandumului suplimentar de Întelegere convenit de oficialii români cu cei ai FMI si ai UE, citat de Mediafax.

Daca la nivel oficial, în declaratiile presedintelui Traian Basescu si ale premierului Emil Boc, principalele masuri pentru a respecta acordul sunt taierea salariilor bugetarilor cu 25% si a asistentei sociale, de la pensii la ajutorul de somaj, cu 15%, în scrisoarea trimisa oficialilor FMI de la Washington, se precizeaza alte câteva zeci de masuri suplimentare.

• Daca nu se taie suficient cresc taxele. Presedintele a prezentat reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si a asistentei sociale cu 15% ca o alternativa la cresterea TVA si a cotei unice, masura care ar fi pus si mai multa presiune pe mediul privat. Daca statul nu va reusi sa implementeze aceste masuri atunci va fi obligat, conform scrisorii trimise Fondului, sa mareasca taxele. “În cazul în care aceste actiuni nu sunt implementate pâna în iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipata vor fi implementate actiuni suplimentare de majorare a veniturilor, inclusiv masuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenta bugetara anticipata”, se precizeaza în documentul oficial. Cele mai importante scaderi la nivelul prestatiilor sociale vor fi aplicate programelor sociale care nu sunt directionate catre grupurile dezavantajate ale societatii. Guvernul va elimina al 13-lea salariu aferent acestui an pentru angajatii din sectorul public.

• Se impoziteaza tichetele de masa si depozitele bancare. Guvernul Boc s-a angajat sa taie anumite facilitati fiscale, pentru a obtine astfel mai multi bani la buget. Printre acestea se numara atât impozitarea tichetelor de masa, a veniturilor din câstigurilor de capital sau din depozitele bancare cât si eliminarea scutirii de plata a impozitului pe venit acordata firmelor din sectorul IT. O alta masura fiscala va fi impozitarea suplimentara a companiilor din industria farmaceutica.

• Se introducerea coplata si se rationalizeaza numarul de spitale si de scoli. În cel mai scurt timp va trebui introdus sistemul de coplata a serviciilor medicale, scutirile de la obligatia de a efectua aceste plati urmând sa nu depaseasca un anumit procent, neprecizat în comunicat. În document se precizeaza si faptul ca statul se angajeaza sa rationalizeze numarul de scoli si spitale.

Se îngheata pensionarile anticipate. Cele pe caz de boala trebuie avizate. Pentru a reduce deficitul de bani de la sistemul public de pensii, estimat la 1,7 miliarde de euro anul acesta, executivul va trebui sa înghete pensionarile anticipate de la 1 iunie 2010 si va conditiona pensionarile pe caz de boala de un aviz favorabil acordat de echipele de evaluare medicala din Ministerul Muncii.

• Boc s-a angajat sa nu se adopte legea falimentului personal. Legea falimentului personal, care prevede un anume grad de protectie a clientilor cu restante în fata bancilor, nu va fi adoptata în România. Astfel, partea româna s-a angajat sa consolideze stabilitatea financiara prin “retinerea de la promovare a unor initiative legislative (precum actualul proiect al legii insolvabilitatii personale) ce ar submina disciplina în materie de creditare”, se precizeaza în document.

• 70.000 de concedieri în jumatate de an. La începutul anului viitor personalul bugetar nu va trebui sa depaseasca numarul de 1,29 milioane de persoane, ceea ce înseamna ca pâna la finele lui 2010 vor trebui disponibilizati circa 70.000 de angajati la stat.

• Inspectorii fiscali vor primi prime. “Inspectorii cu atributii în colectarea impozitelor si taxelor în vederea majorarii veniturilor fiscale” vor primi stimulente adecvate. În paralel se vor face actiuni împotriva evaziunii fiscale pentru a spori veniturile din accize cu doua miliarde de euro, aproape 500 de milioane de euro, fata de nivelul din 2009. Producatorii de tutun din România sustin ca peste 30% din piata de profil o reprezinta tigarile de contrabanda, ceea ce corespunde unei pierderi de pâna la un miliard de euro ca venituri la bugetul de stat.

Sursa: Gandul

Oricine, fie om de afaceri ori companie, îsi poate înfiinta o firma într-un paradis fiscal.

de

Nu costa prea mult, nu e nevoie de multe acte. Avantajele aduse de un offshore merg de la neplata taxei auto sau “lipsa” bunurilor supuse partajului în caz de divort, pâna la evitarea legala a impozitelor sau securizarea

activelor în cazul unor eventuale sechestre.

Cu o suma cuprinsa între 1.000 si 10.000 de euro poti avea în maxim o luna propria ta “firma fantoma” prin care se vor derula operatiunile curente fara a plati taxe catre statul român. Or, acestea pot ajunge si la 60% din venituri, precum bine stim cu totii.

Într-un offshore se plateste un singur fel de taxa, impozitul pe profit, care variaza între 0 si 10%. Exista mai multe tari sau regiuni din lume care sunt recunoscute drept paradisuri fiscale însa cele mai prestigioase sunt  Elvetia, Luxemburg, ori Liechtenstein. Firmele care actioneaza în domeniul energiei ori petrolului aleg cu predilectie aceste tari. Aici si infiintarea unui offshore costa si cel mai mult, chiar si 15.000 de euro plus 2.000 de euro lunar cheltueli de administrare, dar si credibilitatea firmei are de cîstigat.

Paradisul fiscal preferat ce cei mai multi dintre români este Cipru, urmat de Malta, spune Razvan Pasculescu, asociat la Protocol International Ltd., evident un offshore.

Exista firme de avocatura ori de contabilitate care se ocupa cu înfiintarea companiilor fantoma, majoritatea lor fiind straine. Potrivit acestora, în prezent, românii înfiinteaza firme offshore pe banda rulanta.

Paraxdoxal, criza a amplificat afacerea înfiintarilor de firme offshore pentru “ca toata lumea se preocupa de reducerea cheltuielilor”, apreciaza Bogdan Dumitru, patronul Dumitru Law Office.

Aprecierile câtorva actori din piata vorbesc despre o crestere de 30% a pietei de la începutul crizei si estimeaza ca peste jumatate din oamenii de afaceri români detin o firma de acumulare de profit asa cum le place avocatilor s-o numeasca.

În acelasi timp au aparut din ce în ce mai multi salariati din mediul privat care aleg sa-si primeasca sporurile salariale printr-o astfel de firma. Sa presupunem ca o companie este de acord sa ofere angajatului o marire salariala însa nu-i convine sa plateasca taxele aferente catre stat.

Asa ca încheie un contract de prestari servicii cu firma offshore a angajatului prin care îi vireaza lunar echivalentul sporului salarial solicitat. O astfel de practica este des întâlnita, de exemplu, în rândul chirurgilor esteticieni care-si primesc contravaloarea operatiilor pe o firma dintr-un paradis fiscal.

Sursa: Money.ro

Impozite 2010

de

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 aduce o serie de modificări Codului Fiscal în privinţa categoriilor de venituri supuse im­pozitului pe venit, în special a veniturilor din activităţi independente, din

salarii, din cedarea folosinţei bunurilor, investiţii. Vor intra în categoria cheltuielilor deductibile limitat tichetele de vacanţă, precum şi anumite dobânzi aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente vor putea opta între un impozit de 10% plată anticipată sau un impozit final de 16%.

Impozit anticipat de 10% sau impozit final de 16%
Contribuabilii care obţin venituri din anumite activităţi independente, pentru care impozitul se calculează sub formă de plăţi anticipate, aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut, vor putea opta pentru impunerea veniturilor cu o cotă de 16% impozit final.
Dispoziţia se aplică pentru contribuabilii care obţin venituri din proprietatea intelectuală, din vânza­rea bunurilor în regim de consig­na­ţie, venituri din activităţi desfă­şu­rate în baza contractelor de agent, co­mision sau mandat comercial, ve­nituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile, precum şi venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară.

Cheltuieli deductibile limitat
Vor intra în categoria cheltuielilor deductibile limitat cheltuielile reprezentând tichetele de vacanţă acor­date de angajatori. Tichetele de vacanţă nu sunt incluse nici în veniturile salariale şi, în consecinţă, nu sunt impozabile.
Vor fi deductibile, de asemenea,  dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloa­ce­lor fixe în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imo­bilizării corporale.
Au fost scoase din categoria cheltuielilor deductibile limitat şi do­bân­zile aferente împrumuturilor de la in­­stituţiile care desfăşoară activita­tea de creditare cu titlu profesional.

Noi categorii de venituri asimilate salariilor
Sunt considerate venituri din sa­larii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
OUG 109/2009 introduce anumite categorii noi de venituri, care ur­mează să fie supuse regulilor de impunere proprii veniturilor din salarii.
Vor fi asimilate salariilor în ve-de­rea impunerii şi următoarele ve­ni­turi:
– remuneraţia obţinută de di­rectori în baza unui contract de man­dat conform prevederilor Legii societăţilor comerciale;
– remuneraţia primită de pre­şedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza con­trac­tului de mandat, potrivit Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprie­tari;
– sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
– indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe peri­oada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă.
Regulile de impunere proprii ve­niturilor din salarii se aplică şi altor tipuri de venituri, considerate asimi­late salariilor:
– indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potri­vit legii;
– indemnizaţii din activităţi des­făşurate ca urmare a unei funcţii ale­se în cadrul persoanelor juridice fă­ră scop patrimonial;
– drepturile de soldă lunară, in­demnizaţiile, primele, premiile, spo­ru­rile şi alte drepturi ale personalului militar – indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la com­panii/societăţi naţionale, socie­tăţi comerciale la care statul sau o au­toritate a administraţiei publice lo­­cale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
– sumele primite de membrii fon­datori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
– sumele primite de reprezentanţii în Adunarea Generală a Acţio­narilor, în Consiliul de Adminis­tra­ţie, membrii Directoratului şi ai Con­siliului de Supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;
– orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate sa­lariilor în vederea impunerii.
Nu sunt incluse în veniturile sa­la­riale şi nu sunt impozabile nici ve­niturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;
– tichetele de creşă, acordate po­trivit legii;
– tichetele de vacanţă, acordate po­trivit legii.

Impozitarea veniturilor din chirii
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile în bani şi/ sau în natură provenind din cedarea folosinţei (închiriere sau locaţiune) bunurilor mobile şi imobile, obţi­nute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
OUG introduce dispoziţii noi, potrivit cărora persoanele fizice care realizează venituri din cedarea fo­lo­sinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, în­cepând cu anul fiscal următor ca­lifică aceste venituri în categoria ve­nituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a veni­tului net pentru această categorie. În aplicarea acestei reglementări se va emite ordin al preşedintelui Agen­ţiei Naţionale de Administrare Fis­cală. Contribuabilii care realizează ve­nituri din cedarea folosinţei bunu­ri­lor pe parcursul unui an, cu excep­ţia veniturilor din arendare, datorea­ză plăţi anticipate în contul impozi­tului pe venit către bugetul de stat.
Vor face însă excepţie, de la 1 ia­nuarie 2009, contribuabilii care rea­li­zează venituri din cedarea folo­sin­ţei bunurilor pentru care chiria pre­văzută în contractul încheiat între părţi este stabilită în lei, nu au optat pentru determinarea venitului net în sistem real şi la sfârşitul anului an­terior nu îndeplinesc condiţiile pentru calificarea veniturilor în ca­tegoria veniturilor din activităţi in­dependente pentru care plăţile an­ticipate de impozit sunt egale cu im­pozitul anual datorat, şi impozitul este final.

Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii
Veniturile sub formă de dividen­de, inclusiv sumele primite ca urma­re a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii se impun cu o cotă de 16% din suma a­cestora. Obligaţia calculării şi reţi­ne­rii impozitului pe veniturile sub for­mă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Terme­nul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii urmă­toa­re celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile fi­nanciare anuale, impozitul pe dividende se va plăti până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor şi nu pe 31 decembrie, cât este în ac­tuala reglementare.

Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute de nerezidenţi
Nerezident este orice persoană fizică străină, orice persoană juridi­că şi orice altă entitate, inclusiv or­ga­nisme de plasament colectiv în va­lori mobiliare, fără personalitate ju­ri­dică, dacă nu sunt înregistrate în Ro­mânia potrivit legii.
Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţi­nu­te din România se calculează, se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii de venituri.
Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asu­pra veniturilor brute:
a) 10% pentru veniturile din do­bânzi şi redevenţe, dacă beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoană juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-unul dintre statele Asociaţiei Eu­ropene a Liberului Schimb (AELS), respectiv Islanda, Principatul Liech­tenstein, Regatul Norvegiei, sau un sediu permanent al unei întreprin­deri dintr-un stat membru al Uniu­nii Europene sau dintr-un stat AELS, situat într-un alt stat membru. Aceas­tă cotă de impunere se aplică în perioada de tranziţie de la data ade­rării României la Uniunea Euro­peană şi până la data de 31 decembrie 2010, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redeven­ţe­lor să deţină minimum 25% din va­loarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor;
b) 10% pentru dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europe­ne, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat mem­bru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al AELS, situat într-un alt stat membru;
c) 20% pentru veniturile obţinute din jocuri de noroc;
d) 16% în cazul oricăror altor veni­turi impozabile obţinute din Româ­nia, aşa cum sunt enumerate la art. 115, cu excepţia veniturilor din do­bânzile obţinute la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi cu­rente constituite, certificate de de­pozit şi instrumentele de economi­sire dobândite anterior datei de 1 ia­nua­rie 2007, pentru care se aplică cota de impozit de la data constitui­rii/dobândirii.

Declaraţia de impunere
Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de aso­ciere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosin­ţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, determinate în sistem real, au obligaţia de a depune o declaraţie de impunere la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia de impunere se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, ve­ni­tul declarat va fi venitul net/pier­derea distribuită din asociere.
Data de 25 mai inclusiv a fiecărui an fiscal se constituie atât termen de declarare, cât şi termen de plată a im­pozitului pe venit.

sfin

Ce taxe cresc în 2010

de

Marirea TVA cu un singur punct procentual, pâna la 20%, ar aduce în plus la bugetul statului înca 80 de milioane de euro anul viitor, în conditiile în care consumul se va mentine la nivelul de anul acesta.

 

Presedintele Traian Basescu sustine, ca metoda de a obtine mai multi bani la bugetul de stat, marirea TVA-ului, ca alternativa la impozitarea si mai drastica a mediului de afaceri prin marirea cotei unice de impozitare, de la nivelul actual de 16%. “Prefer majorarea TVA majorarii cotei unice de impozitare”, le-a spus ieri presedintele Traian Basescu oamenilor de afaceri straini la Forumul Economic Român, în cadrul unei sesiuni de întrebari si raspunsuri cu usile închise, conform unor surse prezente la discutii, citate de Ziarul Financiar.

“Indiferent de presiunile Fondului Monetar International, cota unica ramâne de neatins”, a afirmat presedintele, potrivit acelorasi surse, care au precizat ca presedintele ar fi declarat ca este vorba despre un TVA cu câteva procente mai mare fata de nivelul actual de 19%.

Masura de majorare a taxei pe consum a fost luata de majoritatea statelor profund afectate de criza, printre care Ungaria si Ucraina. TVA are cea mai mare pondere în veniturile statului, de 21,6%, dupa încasarile din asigurari sociale, care reprezinta 31,5% din total.

Economistii au anuntat marirea TVA înca de la începutul acestui an ca alternativa la împrumuturile scumpe, fie în lei, de la bancile locale, fie în euro, de la investitorii neîncrezatori în puterea de revenire economica a României.

Scumpirile vor fi în lant si neliniare

Marirea TVA însa va afecta în mod direct populatia prin scumpirea în lant, neliniara, a tuturor bunurilor si serviciilor. Practic, Guvernul ar urma sa mareasca taxa la care a înregistrat cele mai mari scaderi ale încasarilor, de aproape 20% în primele opt luni, respectiv 22,2 miliarde de lei anul acesta fata de 27,8 miliarde de lei în 2008.

Sursa: Gandul