Guvernul a decis din nou să întindă o mână sistemului bancar în problema clauzelor abuzive. Procesele care ar putea duce la eliminarea unor astfel de clauze din toate contractele de credit vor ajunge să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa de cel mai înalt grad din sistemul judiciar românesc. Ce bancă are motive de bucurie şi cine nu prea.
Din nou, împotriva debitorului român, guvernul joacă alături de băncile comerciale şi banca centrală, folosind paravanul obligaţiilor asumate în faţa Fondului Monetar Internaţional.
Într-un draft al scrisorii de intenţie cu FMI pentru noul acord, cel de-al treilea, guvernul Ponta se angajează ca procesele pe clauze abuzive înaintate de Protecţia Consumatorilor (sau de o asociaţie de consumatori mare, dacă va mai exista această posibilitate) să se judece la instanţele superioare, capăt de linie fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum au cerut, în prealabil bancherii.
Guvernul se angajează, astfel, să modifice unele prevederi din legea 193/2000 care nu au intrat încă în vigoare, fiind amânate de trei ori până acum, ultima dată propusă pentru aplicare fiind 1 octombrie 2013. Legea privind clauzele abuzive din contracte la care facem referire este implementarea incompletă a unei directive europene din 1992 şi, cu ocazia punerii în vigoare a noului Cod de procedură civilă, aceasta ar fi trebuit să conţină posibilitatea ca acele clauze considerate abuzive de către instanţe să fie eliminate din toate contractele care o conţin încheiate între profesionistul în cauză şi clienţii săi, fără ca cei din urmă să fie nevoiţi să întreprindă acţiuni individuale.
Altfel spus, pentru că în contractele preformulate, de adeziune, clauzele sunt identice, soluţiile instanţelor în litigii ar trebui să fie similare. Asta îşi dorea, iniţial, şi legiuitorul român, urmând conduita noului Cod de procedură. Procesele ar fi urmat să se judece în sistemul tur-retur, cu fondul judecat la Tribunal şi cu apelul la Curtea de apel. Deşi în România deciziile definitive ale instanţelor sunt echivalente ca putere, indiferent de rangul curţii care le-a emis, ceva a tulburat lumea bancară (sau o parte a ei), care a considerat că adevărul se află doar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În favoarea acestei soluţii s-a pronunţat şi guvernatorul Mugur Isărescu, deşi a susţinut în repetate rânduri că nu ţine partea băncilor, ci a deponenţilor, punând astfel în antiteză cele două categorii de clienţi ai băncilor: cei (posibil) abuzaţi şi pe cei cu depozite.
“E de glumit când ai aproape jumătate din valoarea PIB-ului sub formă de economisiri în sistemul bancar? Cine îşi permite să glumească cu valoarea acestor lucruri? Clauzele abuzive sau neabuzive sunt din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi”, a declarat Isărescu, într-o conferinţă de presă.