Încercare de împăcare a părţilor
încercare de împăcare a părţilor, 1. obligaţie impusă de lege judecătorului de a stărui, înainte de începerea dezbaterilor contradictorii, pentru concilierea reclamantului şi a pârâtului. Î.î.p. urmează să se realizeze în faţa primei instanţe. Instanţa de fond trebuie să acorde o importanţă deosebită obligaţiei privitoare la î.î.p., întrucât realizarea ei este de natură să evite continuarea judecăţii. Judecătorul urmează să dea sfaturi părţilor pentru împăcare, fără a sugera însă soluţia ce s-ar putea pronunţa în cazul continuării judecăţii; în caz contrar, judecătorul va putea fi recuzat.