inculpati

În motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti din 25 septembrie, prin care celor 14 le-a fost menţinut arestul preventiv decis de magistraţii instanţei inferioare, se arată că există indicii temeinice că Iustin Covei şi complicii săi

au săvârşit infracţiunile pentru care au fost reţinuţi. Din interceptările unei convorbiri telefonice dintre Jean Mihăilă, unul dintre complicii lui Covei, şi un prieten al său, „Dragoş”, rezultă că Mihăilă folosea până la 180 de carduri falsificate, din care 20 erau „greşite”, cu ajutorul cărora a obţinut, în trei zile, 1,6 miliarde de lei (700 de milioane – în prima zi, 700 de milioane – în a doua zi şi 200 milioane – în a treia zi), se arată în motivarea CAB.

De asemenea, instanţa arată, în motivare, că alte probe aduse de DIICOT împotriva celor 14 (interceptări video ale unora dintre ei la bancomate din ţară, în momentul în care foloseau carduri falsificate, precum şi probele ridicate în urma percheziţiilor făcute la locuinţele lor) arată că există indicii temeinice că inculpaţii ar fi săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi.

Mai mult, arată magistraţii CAB, lăsarea în libertate a celor 14 ar pune în pericol ordinea publică, pericol care decurge din natura faptelor pe care le-ar fi săvârşit Iustin Covei şi complicii săi, dar şi din perioada lungă de timp în care au fost săvârşite infracţiunile. Totodată, cercetarea în libertate a persoanelor acuzate de clonare de carduri le-ar permite acestora să influenţeze alte persoane implicate în caz, dar rămase neidentificate de procurori.

În ceea ce priveşte mediatizarea excesivă a cazului, invocată de inculpaţi, „Curtea constată că în acest stadiu procesual orice transmitere a imaginilor provenind de la autorităţi, cu sigla acestor autorităţi, înregistrate în cursul percheziţiilor sau altor acte desfăşurate în cursul urmăririlor penale constituie o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie a acestora, care dă dreptul la despăgubiri celor lezaţi”, se arată în motivare.

Iustin Covei, fiul magistratului craiovean, rămâne în arest, după ce magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis, pe 25 septembrie, recursul acestuia împotriva hotărârii Tribunalului de a da mandat pe numele lui şi ale altor 13 persoane, pentru clonare de carduri, decizia fiind definitivă.

De asemenea, Tribunalul Bucureşti a decis vineri, 18 septembrie, să-i aresteze preventiv pentru 29 de zile pe Ionel Călin, Jean Mihăilă, Francisc Dancă, Dan Mihail Bârcă, Birivan Nicolae, Petrel Hălănei, Sorin Buruiană, Sergiu Dumitriu, Andrei Sandu, Alin Şoşa, Ionel Trîncă, Tudor Rada, Eman Vătămăniţă şi Iustin Covei, fiul unui judecător de la Curtea de Apel Craiova. Cei 14 sunt acuzaţi de infracţiuni de clonare a cardurilor bancare. Decizia Tribunalului a fost atacată cu recurs.

realitatea

Prin sentinta penala nr.1269 din 30 aprilie 1998, Judecatoria Botosani i-a condamnat pe inculpati pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art.208 alin.3 raportat la art.209 lit.a C.pen. S-a retinut ca inculpatii au pasunat oile proprii pe un teren al unei ferme agricole, motiv pentru care seful de ferma le-a luat din turma 20 de oi si le-a incredintat unui prieten (administrator al unei ferme) caruia i-a facut cunoscut modul cum a intrat in posesia lor.

La cateva zile, proprietarii au sustras oile fara consimtamantul persoanei care avea posesia.
Apelul unuia dintre inculpati a fost respins, ca nefondat, prin decizia penala nr.579/A din 8 septembrie 1998 a Tribunalului Botosani.
Curtea de Apel Suceava a admis recursul unuia dintre inculpati, a extins efectele apelului si a casat hotararile, pronuntand achitarea in baza art.10 lit.b si art.11 pct2 lit.a C.pr.pen.

Din probele administrate a rezultat ca seful de ferma C… S.A. Botosani avea dreptul sa incaseze taxa de gloaba pentru animalele ce pasunau pe teritoriul administrat, dar nici un act norrnativ nu-i permitea sa retina animalele surprinse pe pasune, astfel ca, luand cu forta cele 20 de oi, prin amenintarea ciobanilor cu arma de vanatoare, acesta s-a plasat in afara cadrului legal, mai ales ca paguba nici nu era stabilita de o autoritate neutra iar ciobanii nu recunoscusera incalcarea proprietaiti fermei.

In procesul verbal de custodie intocmit intre seful fermei C… S.A. si colegul sau de la ferma S.C. A… s-a consemnat ca oile sunt proprietatea inculpatilor si ca au fost retinute pentru pretinse pagube, astfel ca si acesta din urma avea cunostinta de abuzul comis, conditii in care unitatea sa nu putea pretinde ca are posesia legitima asupra bunurilor lasate in custodie.
In cazul insusirii propriului bun, pentru a exista infractiunea prev. de art.208 alin.3 C.pen., este esential ca posesia sa fie legitima.

Este si impotriva spiritului de dreptate sa pretinzi proprietarului sa actioneze in judecata pentru restituire, cat timp posesorul nu a procedat in acelasi fel, confiscand pur si simplu oile pentru un pretins prejudiciu asupra caruia nu s-a pronuntat nici o instanta.

De aceea fapta inculpatilor de a-si lua propriile bunuri de la posesorul nelegitim nu este prevazuta de legea penala ca infractiune.

Decizia nr.568 din 7 decembrie 1998

Iustin Covei, fiul unui magistrat craiovean, şi cei 13 complici ai săi, arestaţi la propunerea DIICOT în urmă cu o lună, pentru clonare de carduri, scoteau până la 700 de milioane de lei zilnic

Furtul bunului propriu aflat in posesia altuia