Individualitatea scrisului

individualitatea scrisului, însuşire esenţială care face posibilă identificarea autorului. I.s. atestă că nu există două persoane cu acelaşi scris, că ansamblul deprinderilor de scriere este propriu fiecărei persoane, depinzînd de particularităţile anatomo-fiziologice şi psihice ale acestuia, precum şi de alţi factori subiectivi şi obiectivi care concură la formarea scrisului (influenţe pedagogice, tehnice, profesionale etc.).

Pe parcursul învăţării scrisului fiecare individ se îndepărtează de modelul caligrafic în felul său, imprimînd grafismului anumite trăsături care se alcătuiesc într-un sistem de caracteristici irepetabile în scrisul altei persoane. Caracteristicile scrisului se reflectă, în principal, ca particularităţi de execuţie a semnelor grafice şi a combinaţiilor acestora. Fiecare din caracteristici se poate întîlni şi în scrisurile altor persoane. Coroborate însă, ele formează un complex individual propriu fiecărei persoane, care se stabileşte, practic, de la caz la caz, pe baza studiului aprofundat al scrisului.