infractiune

Avocat Drept Penal : Judecătorii CCR decid pe 5 mai dacă infracţiunea de abuz în serviciu nu este constituţională

de

O treime dintre cei cercetaţi de DNA ar putea scăpa de dosare penale, dacă judecătorii CCR decid că infracţiunea de abuz în serviciu nu este constituţională. Decizia va fi luată pe 5 mai, când Curtea va analiza excepţia ridicată de fosta şefă antimafia, Alina Bica. Ea a reclamat că infracţiunea, care se pedepseste cu 15 ani de închisoare, e definită prea vag în Codul Penal. Dacă CCR va accepta excepţia de neconstituţionalitate, lupta împotriva corupţiei se va transforma într-o glumă, comentează Moise Guran, realizatorul Biziday.

justitie„Păi dacă e cerere! E cerere mare. Deci să se pronunţe Curtea pe abuzul în serviciu. Eu v-am avertizat de la începutul anului, după ce a ieşit de la Curte chestia aia cu interceptările. V-am avertizat: vedeţi că acolo, la oamenii ăia… Că ştiam că ridicase doamna Bica excepţia de neconstituţionalitate. După care, vedeţi, mulţi, mulţi, mulţi, e cerere, Curtea trebuie să se pronunţe. Este o bătălie, să-i zicem juridică. Deci… Doamna Udrea poate a greşit, poate a zis ceva copilul… V-am zis! Dom’le, să fie scoasă din Codul Penal şi să fie o sancţiune administrativă, aşa… Să dea banii înapoi. Să ştiţi că şi dacă cineva ar decide acest lucru, presupunând că mâine, că asta e o altă chestiune care s-a lansat aşa, e o manipulare lansată… Nu vă spun de cine, dar ştiu de cine, de o altă televiziune, una dintre televiziunile cu patron la puşcărie. E o manipulare lansată în opinia publică, să le ia, domnule, banii, că nu ne interesează să-i vedem cu cătuşe. Doamnelor şi domnilor, eu vreau să-i văd la puşcărie, nu cu cătuşe”, a comentat Moise Guran faptul că CCR a anunţat foarte repede termenul la care va judeca dacă infracţiunea de abuz în serviciu este sau nu constituţională

200 de persoane fizice şi juridice au fost trimise în judecată, pentru săvârşirea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice

de

În primele cinci luni ale acestui an, Poliţia Română a desfăşurat 108 acţiuni operative în domeniul combaterii criminalităţii informatice, în cadrul cărora au fost destructurate nouă grupări infracţionale organizate.

În perioada analizată, au fost trimise în judecată 189 de persoane fizice şi juridice, pentru săvârşirea a 600 de infracţiuni. Din totalul persoanelor ce au făcut obiectul anchetelor, 44 au fost reţinute sau arestate. Poliţiştii au ridicat în vederea confiscării 3.815 suporţi magnetici, 1.984 de telefoane mobile, 3.125 de cartele SIM, carduri de memorie, dischete, precum şi 396 de carduri bancare falsificate.

De asemenea, a fost pus sechestru asigurător pe 210.006 lei, 44.415 euro, 2.438 dolari, 0,519 kg. de aur, şase imobile, opt autoturisme, 556 de hard disk-uri, patru arme de foc, precum şi alte bunuri, în valoare de 460.000 de lei.

În urma cercetărilor efectuate de Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, într-un dosar penal privind infracţiuni informatice şi de spălare a banilor, a fost organizată o acţiune constând în 42 de percheziţii domiciliare şi executarea a 44 de mandate de aducere emise pe numele persoanelor bănuite

RASPUNDEREA PARINTILOR PENTRU FAPTELE MINORILOR-NOUL COD CIVIL

de

Raspunderea parintilor are la baza existenta unei legaturi dintre modul necorespunzator in care parintii si-au indeplinit indatoririle legale care le revin fata de copii si faptele ilicite comise de acestia din urma. Altfel spus, in situatia existentei unei fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu comisa de minor, parintele raspunde numai daca se dovedeste ca exista o stranga legatura de cauzalitate intre modul in care parintii si-au crescut si educat copiii si fapta comisa de acestia.

Potrivit prevederilor art. 1000 alin. 2 Cod Civil, raspunderea parintilor se intemeiaza pe o prezumtie de culpa in modul in care si-au indeplinit anumite indatoriri care le reveneau.

In ipoteza in care ar exista dovezi cu privire la legatura de cauzalitate dintre fapta minorului si prejudiciu, se prezuma faptul ca nu si-ar exercitat corespunzator autoritatea parinteasca, fapt care a dus la comiterea de catre minor a faptei ilicite, cauzatoare de prejudicii

Parintii sunt scutiți de răspundere numai dacă probează că fapta copilului nu este consecința modului în care și-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exercițiul autorității părintești, ci aceasta este urmarea unei alte cauze.

            Părinţii nu răspund pentru fapta minorului dacă fac dovada că sunt îndeplinite cerinţele răspunderii persoanei care avea obligaţia de supraveghere a minorului.

Sanctiuni loviri si alte violente

de

Pentru a stabili incidenta unui caz incriminat penal este necesara cunoasterea conditiilor pentru existenta respectivei infractiuni. Lovirea sau alte violente este una dintre infractiunile des intalnite in practica, de aceea va prezentam punctul de vedere legal asupra acesteia.
Articolul 180 cod penal are urmatorul cuprins:”(alin.1)Lovirea sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. (alin. 2) Faptele prevazute la alin. 1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda.”

In practica, lovirea presupune o multitudine de acte de agresiune ale unei persoane impotriva altei persoane, prin folosirea fie a corpului propriu, fie a unor obiecte contondente sau chiar a unor acte de violenta morala. Constituie infractiunea de lovire si aruncarea in victima cu un obiect, dar si lovirea acesteia cu palma, piciorul ori alta parte a corpului, ca si amenintarea victimei care in fuga cade si se loveste. Ca exemplu de act de violenta poate fi asmutirea unui caine asupra victimei, care are ca urmare muscarea sau trantirea la pamant a acesteia, precum si tragerea de par, de urechi sau chiar punerea unei piedici urmate de caderea victimei. S-a retinut ca act de violenta chiar si suferinta pricinuita de victima ei insesi printr-un accident, daca acesta constituie rezultatul constrangerii infractorului.

Nu intotdeauna violenta sau lovirea sunt rezultatul unei actiuni, ci pot fi si urmarea unei inactiuni, spre exemplu cand infractorul are cunostinta de faptul ca un scaun este stricat insa nu opreste victima sa se aseze pe el.

Forma agravata a infractiunii

Constituie aceeasi infractiune, dar in forma agravata, “lovirea si alte violente care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile”. Pedeapsa in acest caz este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar atunci cand sunt savarsite asupra membrilor familiei, inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda.

Dovada lovirii si a altor violente

Lovirea este mai usor de dovedit, prin vanataile, ranile sau echimozele produse de actul in sine. In cazul altor violente insa, trebuie stabilit cu exactitate care este suferinta produsa de actul infractorului. In plus in ambele cazuri este esentiala pentru existenta infractiunii, dovedirea legaturii cauzale intre lovire sau o alta violenta si suferinta produsa victimei. Cu alte cuvinte, se cere ca suferinta sa fie efectul obligatoriu al lovirii sau violentei. Dovada infractiunii in forma simpla sau agravata se poate face prin certificatul medico-legal, care atesta care au fost ingrijirile medicale acordate si durata lor, insa nu este exclus si orice alt mijloc de proba. Nu este obligatoriu ca ingrijirile sa fie acordate de un medic sau de o persoana cu pregatire sanitara, atat timp cat se dovedesc ingrijirile acordate. De retinut ca nu are valoare probanta concediul medical, pentru ca nu este relevanta perioada de concediu in dovedirea ingrijirilor medicale efectiv primite si a zilelor afectate acestora.

De asemenea, vor constitui infractiune numai acele loviri si violente savarsite cu intentie, intrucat codul penal nu sanctioneaza tentativa ori actele pregatitoare la aceasta infractiune.

Afla care sunt esentialele modificari aduse de Noul Cod rutier AICI

de

Prevederile proiectului de lege ce va  modifica acutalul Cod rutier au in vedere pe langa inasprirea sanctiunilor pentru soferii care nu respecta regulile de circulatie, si posibilitatea tinerilor de 17 ani de a  conduce autoturismul numai daca langa ei se afla un adult.

In acelasi timp,  coboara nivelul alcoolemiei de la care fapta devine si se introduce controlul medical o data la 10 ani.

Carnetul de conducere poate fi obtinut la varsta de 17 ani, insa pana la majorat tinerii nu pot sofa decat cu un adult in dreapta lor.

De asemenea, examenul auto, proba practica, se va da pe masinile politiei, nu ale scolilor de soferi, ca pana acum. Masinile de examen vor fi dotate cu camere de filmat ce vor inregistra testarea, astfel incat sa reduca posibilitatea fraudarii examenelor.

O alta prevedere vizand condusul sub influenta alcoolului coboara limita alcoolemiei de la care fapta de a conduce sub influenta alcoolului devine infractiune, astfel pragul de 0,8 grame de alcool in sange coboara la nivelul de 0,5 grame.

De asemenea, va creste perioada de suspendare in cazul depasirii vitezei, formula de calcul ce urmeaza a fi adoptata in aceasta situatie nefiind inca cunoscuta.

Daca soferii vor fi prinsi beti la volan sau daca depasesc viteza cu mai mult de 60 de kilometri pe ora ori au fost sanctionati de doua ori pentru “comportament agresiv”, politistii ii vor putea obliga sa-si faca analizele medicale si psihologice.

Principalele modificari aduse de noul cod rutier 2012

de

Prevederile proiectului de lege ce va  modifica acutalul Cod rutier au in vedere pe langa inasprirea sanctiunilor pentru soferii care nu respecta regulile de circulatie, si posibilitatea tinerilor de 17 ani de a  conduce autoturismul numai daca langa ei se afla un adult.

In acelasi timp,  coboara nivelul alcoolemiei de la care fapta devine o infractiune si se introduce controlul medical o data la 10 ani.

Carnetul de conducere poate fi obtinut la varsta de 17 ani, insa pana la majorat tinerii nu pot sofa decat cu un adult in dreapta lor.

De asemenea, examenul auto, proba practica, se va da pe masinile politiei, nu ale scolilor de soferi, ca pana acum. Masinile de examen vor fi dotate cu camere de filmat ce vor inregistra testarea, astfel incat sa reduca posibilitatea fraudarii examenelor.

O alta prevedere vizand condusul sub influenta alcoolului coboara limita alcoolemiei de la care fapta de a conduce sub influenta alcoolului devine infractiune, astfel pragul de 0,8 grame de alcool in sange coboara la nivelul de 0,5 grame.

De asemenea, va creste perioada de suspendare in cazul depasirii vitezei, formula de calcul ce urmeaza a fi adoptata in aceasta situatie nefiind inca cunoscuta.

Daca soferii vor fi prinsi beti la volan sau daca depasesc viteza cu mai mult de 60 de kilometri pe ora ori au fost sanctionati de doua ori pentru “comportament agresiv”, politistii ii vor putea obliga sa-si faca analizele medicale si psihologice.

 

In urma petitie publice a Casei de avocatura Coltuc s-au interzis substantele etnobotanice.Felicitari!

de

Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de modificare a legii nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri prin care se interzice comercializarea produselor etnobotanice, incalcarea acestei

dispozitii urmand a fi pedepsita cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Bravo Casa de avocatura Coltuc

www.coltuc.ro

www.juridictv.ro

Recursul lui Fane Căpăţână la primul mandat de arestare va fi judecat, miercuri, la Tribunalul Bucureşti anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Ştefan Dinu, zis Fane Căpăţână, a primit, vineri dimineaţa, mandat de arestare pentru 29 de zile, după ce Judecătoria Cornetu a admis propunerea de arestare preventivă făcută de procurori pe numele său.

Pe numele lui Ştefan Dinu şi al lui Gheorghe Ion au fost întocmite cinci dosare penale, cei doi fiind cercetaţi pentru punerea în circulaţie de monedă contrafăcută, înşelăciune, uzurpare de calităţi oficiale şi furt calificat, potrivit unui comunicat al Poliţiei.

Potrivit comunicatului, timp de aproximativ patru luni, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Ilfov au făcut cercetări în acest caz.

Fane Căpăţână şi complicele său sunt suspectaţi că, în ultimele luni, au plasat mai multe bancnote falsificate şi că au folosit o legitimaţie falsă de poliţie, oprind în trafic, pe raza Judeţului Ilfov, mai multe maşini. Astfel, cei doi au înşelat şi au furat de la conducătorii auto peste 2.000 lei.

Poliţiştii au ridicat, în urma percheziţiilor, o legitimaţie de poliţie falsă, un girofar şi un baston reflectorizant, asemănătoare cu cele folosite de poliţie, o armă cu aer comprimat, precum şi 4.900 de euro.

Fane Căpăţână a fost reţinut de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, au declarat, pentru NewsIn, surse judiciare, potrivit cărora complicele lui, Ion Gheorghe, zis Ramiro, este internat în spital în stare gravă.

Fane Căpăţână, a fost prins, după două percheziţii, una în comuna Pantelimon, judeţul Ilfov, şi una în Bucureşti. El fusese arestat, ultima dată, în 2005 şi a cerut să fie eliberat înainte de termen.

Totodată, Fane Căpăţână a primit, luni, un nou mandat de arestare pentru 30 de zile, într-un nou dosar penal pentru înşelăciune şi uzurpare de calităţi oficiale, instrumentat de Poliţia Autostrăzi.

realitatea

Infractiunea savarsita pe teritoriul altui stat.

de

Prin sentinta penala nr.305 din 13 martie 1997 a Judecatoriei Dorohoi, inculpatii A.C. si A.T. au fost condamnati la cate 7 luni inchisoare pentru infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei prevazuta de art.65 din Legea nr. 56 din 1992 si la cate 1 an inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art.208 al. 1, art.209 lit.a, e C.pen., ambele au aplicarea art.74 – 76 C.pen., dispunandu-se ca fiecare inculpat sa execute cate 1 an inchisoare.

Pentru a pronunta aceasta solutie, judecatorii au retinut ca in noaptea de 13 spre 14 ianuarie 1997, inculpatii s-au deplasat cu o sanie trasa de cai pana pe malul raului Prut, dupa care pe gheata, s-au dus pe jos pana in insula Sencosnii apartinand Republicii Moldova de unde au taiat niste salcami si salcii pe care le-au adus cu sania la domiciliul lor.

Apelurile declarate de inculpati au fost respinse de Tribunalul Botosani prin decizia penala nr. 413 din 25 mai 1997.
Impotriva celor doua solutii a declarat recurs inculpatul A.T. pe care I-a motivat in sensul ca pedeansa aplicata pentru prima fapta este gratiata si ca sustragerea arborilor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni solicitand sa fie achitat in temeiul art. 18 C.pen.

Curtea de Apel Suceava, investita cu solutionarea recursului declarat de inculpati I-a admis, in sensul ca a constatat gratiata prima infractiune in temeiul art. 1 lit.a din Legea nr. 137 din 1997, si in baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.b C.pr.pen.si art. 181 C.pen., I-a achitat pe inculpat.

Prin extinderea efectelor recursului, s-au luat aceleasi masuri si fata de inculpatul A.C., mentinandu-se dispozitiile cu privire la confiscare.
Pentru a pronunta acesta solutie, instanta de recurs a retinut ca pedepsele aplicate pentru infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei sunt gratiate in temeiul art.1 lit.a din Legea nr.137 din 1997.
In ceea ce priveste infractiunile de furt, constand in taierea si sustragerea unor arbori de mica valoare, prejudiciul fiind relativ mic si avand in vedere ca inculpatii nu au mai fost condamnati, au recunoscut si regretat infractiunile si ca sunt cunoscuti in localitatea de domiciliu ca avand o buna conduita, fapta lor nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, asa incat se impune aplicarea art. 18 C.pen.
Curtea de Apel Suceava, decizia nr. 392 din 8 septembrie 1997

Instigare. Complicitate. Diferentiere.

de

Inculpatul a fost condamnat pentru instigare la furt calificat si pentru vomplicitate la aceeasi infractiune, retinandu-se ca oferind-o pe minora unui turist german pentru intretinerea de raporturi sexuale si afland ca acesta poseda o suma importanta de bani, a instruit-o cum sa-l deposedeze.

In seara urmatoare, potrivit planului elaborat de inculpat, minora a patruns in camera turistului si a luat geanta in care se gasea valuta, banii find ulterior impartiti intre ei.

Prin fapta sa, inculpatul a comis numai infractiunea de instigare la furt calificat, prevazuta de art. 25 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 lit. a, e g C. pen., nu si pe cea de complicitate la furt calificat, impartirea banilor ulterior savarsirii furtului neavand semnificatia juridica a ajutorului sau inlesnirii la care face referire art. 26 C. pen. motiv pentru care, inculpatul a fost achitat pentru complicitate la furt calificat.

Decizia nr. 74 din 16 februarie 1998

Infractiune complexa. Gratiere.

de

Inculpatul a fost condamnat la 5 ani inchisoare, pentru infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin 3 C. pen.

In recurs, inculpatul a sustinut printre alte motive, ca pedeapsa este gratiata cu 1/2 potrivit art. 2 din legea nr. 137/1997.

Recursuyl a fost respins de Curtea de Apel Suceava cu motivarea ca infractiunea mentionata este complexa, cuprinzand doua fapte antisociale: uciderea din culpa si conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala (prevazuta de art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 328/1966).

Cum aceasta din urma fapta penala a fost exceptata de la gratiere, cf. art. 5 lit. b alin 2 din Legea nr. 137/1997, este evident ca infractiunea complexa in intregul ei urmeaza acelasi regim, aceasta neputand fi descompusa in elementele ei componente.

Decizia nr. 351 din 11 august 1997

Infractiune. Pericolul social al faptei. Criterii de apreciere

de

Prin sentinta penala nr. 771/1997 a judecatoriei Dorohoi, inculpatul a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat. S-a retinut ca, pe timp de noapte, inculpatul a patruns intr-o magazie a partii vatamate si a sustras 6 pasari.

Tribunalul Botosani a admis apelul inculpatului prin decizia penala nr. 308/A din 19 mai 1998, si a desfiintat partial sentinta, achitandu-l in temeiul art. 18 C. pen. raportat la art. 10 lit. b si art. 11 pct. 2 lit. a C. proc. pen..
Curtea de Apel Suceava a admis recursul procurorului in sensul ca prin aplicarea art. 74 si art. 76 C. pen., a redus pedeapsa la 6 luni inchisoare.
Motivandu-si solutia de achitare, tribunalul a avut in vedere doar valoarea bunurilor sustrase, in raport cu care a conchis ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Or, in aprecierea gradului de pericol social trebuie sa se aiba in vedere si celelalte imprejurari de fapt si anume ca inculpatul a patruns in locuinta unei femei de 87 de ani, care locuia singura si care nu avea alta avere decat cele 6 pasari de curte.
Prin urmare, chiar daca valoarea a 6 pasari este modica, pentru partea vatamata acestea reprezentau singurul mijloc de subzistenta, astfel ca in cazul concret nu se poate aprecia fapta ca fiind lipsita de importanta in sensul art. 18 C. pen..
decizia nr. 419 din 5 octombrie 1998

Infractiuni si pedepse

de

Art. 143. – (1) Constituie infractiunea de bancruta simpla si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 27.

(2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfatiseaza datorii inexistente sau prezinta în registrele debitorului, în alt act sau în situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savârsite în frauda creditorilor;
c) înstraineaza, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a debitorului, o parte din active.
Art. 144. – (1) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia.
(2) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
Art. 145. – (1) Însusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la unu la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
Art. 146. – Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita înregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Art. 147. – Refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoana juridica, de a pune la dispozitie judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în conditiile prevazute la art. 35, documentele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) ori împiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a întocmi documentatia respectiva se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda.
Art. 148. – Infractiunile prevazute la art. 143-147 se judeca în prima instanta de tribunal, cu celeritate.

Continutul infractiunii

de

Continutul infractiunii este definit ca totalitatea conditiilor obiective si subiective, prevazute in norma de incriminare, necesare pentru existenta unei anumite infractiuni.Conditiile preexistente ale infractiunii le reprezinta obiectul infractiunii si subiectii.

Obiectul infractiunii reprezinta valorile sociale si relatiile sociale aparate de legea penala, impotriva carora sunt indreptate faptele penale si care sunt lezate sau puse in pericol prin savarsirea acestora.

Obiectul infractiunii cunoaste mai multe forme :

-obiectul juridic generic care reprezinta o grupa de valori sociale de aceeasi natura, vatamate de o grupa de infractiuni.

-obiect juridic special care reprezinta o anumita valoare sociala si careia i se aduce atingere prin infractiune.In cazul anumitor infractiuni se intalneste si un obiect material care consta in lucrul corporal sau fiinta asupra careia se indreapta activitatea infractionala.

Sunt denumiti subiecti ai infractiunii persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni, deosebind doua categorii, respectiv, subiectul activ si subiectul pasiv.Subiectul activ al infractiunii poate fi o persoana fizica sau juridica, persoana care, indeplinind conditiile legii, savarseste fapta penala.

Subiectul activ al infractiunii cand este reprezentat de o persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ anumite conditii : limita de varsta, responasabilitate, libertate de hotarare si actiune.

1.Limitele raspunderii penale : minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal, iar cel care are varsta intre 14 si 16 ani, raspunde penal doar daca se dovedeste ca a savarsit fapta prevazuta cu discernamant. Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii.

2.Responsabilitatea nu este definita de legea penala care defineste insa iresponsabilitatea consacrata ca o cauza care inlatura caraterul penal al faptei. Prin responsabilitate –ca stare normala a persoanei care a implinit varsta de 16 ani-se intelege capacitatea acesteia de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale, precum si de a fi stapana pe ele.

3.Conditia libertatii de hotarare si actiune implica savarsirea faptei prevazute de legea penala ca infractiune, cu excluderea oricaror acte de constrangere fizica sau morala exercitate asupra persoanei.Exista infractiuni denumite infractiuni proprii in cazul carora legea impune conditii speciale, subiectul activ fiind un subiect special.

Conditia speciala priveste o anumita calitate pe care trebuie sa o intruneasca persoana ce va trece la executarea faptei, calitate speciala care trebuie sa existe la data comiterii acesteia.Ex. : in cazul infractiunii de delapidare subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public sau functionar care gestioneaza sau administreaza bunuri.

Persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice, raspund penal, in cazurile prevazute de lege, pentru infractiuni savarsite in numele sau in interesul persoanelor juridice de catre organele sau reprezentantii acestora.Este exclusa raspunderea penala a statului, autoritatilor publice si a institutiilor publice.

Subiect pasiv al infractiunii-poate fi o persoana fizica sau juridica, chiar si statul.Subiectului pasiv i se cere sa fie tutularul valorii sociale ocrotite penal, careia i se aduce atingere prin savarsirea infractiunii.

In cazul unor infractiuni, subiectul pasiv trebuie sa indeplineasca o anumita calitate : ex. : in cazul infractiunii de ultraj, subiectul pasiv poate fi numai un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Infractiuni

de

Art. 271. – Se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care: 1. prezinta, cu rea-credinta, în prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, în tot sau în parte, asemenea date; 2. prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, în vederea ascunderii situatiei ei reale; 3. refuza sa puna la dispozitie expertilor, în cazurile si în conditiile prevazute la art. 26 si 38, documentele necesare sau îi împiedica, cu rea-credinta, sa îndeplineasca însarcinarile primite.

Art. 272. – Se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
1. dobândeste, în contul societatii, actiuni ale altor societati la un pret pe care îl stie vadit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societatii, actiuni pe care aceasta le detine, la preturi despre care are cunostinta ca sunt vadit inferioare valorii lor efective, în scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societatii;
2. foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate în care are interese direct sau indirect;
3. se împrumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza sau face ca una dintre aceste societati sa îi acorde vreo garantie pentru datorii proprii;
4. raspândeste stiri false sau întrebuinteaza alte mijloace frauduloase care au ca efect marirea sau scaderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societatii ori a altor titluri ce îi apartin, în scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societatii;
5. încaseaza sau plateste dividende, sub orice forma, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situatie financiara ori contrarii celor rezultate din aceasta;
6. încalca dispozitiile art. 183.
Art. 273. – Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
1. emite actiuni de o valoare mai mica decât valoarea lor legala ori la un pret inferior valorii nominale sau emite noi actiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca actiunile precedente sa fi fost achitate în întregime;
2. se foloseste, în adunarile generale, de actiunile nesubscrise sau nedistribuite actionarilor;
3. acorda împrumuturi sau avansuri asupra actiunilor societatii;
4. preda titularului actiunile înainte de termen sau preda actiuni liberate în total sau în parte, în afara de cazurile stabilite de lege, ori emite actiuni la purtator fara a fi achitate integral;
5. nu respecta dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neachitate;
6. emite obligatiuni fara respectarea dispozitiilor legale sau actiuni fara sa cuprinda mentiunile cerute de lege. Art. 274. –Se pedepseste cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
1. îndeplineste hotarârile adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevazute de lege;
2. îndeplineste hotarârile adunarii generale referitoare la reducerea capitalului social, fara ca asociatii sa fi fost executati pentru efectuarea varsamântului datorat ori fara hotarârea adunarii generale care îi scuteste de plata varsamintelor ulterioare.
Art. 275. – (1) Se pedepseste cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care:
1. încalca, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 149;
2. nu convoaca adunarea generala în cazurile prevazute de lege sau încalca dispozitiile art. 193 alin. (2).
3. începe operatiuni în numele unei societati cu raspundere limitata, înainte de a se fi efectuat varsamântul integral al capitalului social;
4. emite titluri negociabile reprezentând parti sociale ale unei societati cu raspundere limitata;
5. dobândeste actiuni ale societatii în contul acesteia, în cazurile interzise de lege. (2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si asociatul care încalca dispozitiile art. 127 sau ale art. 193 alin. (2).
Art. 276. – Se pedepseste cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda cenzorul care nu convoaca adunarea generala în cazurile în care este obligat prin lege.
Art. 277. – (1) Se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a pastrat însarcinarea de cenzor, contrar dispozitiilor art. 161 alin. (2), sau persoana care a acceptat însarcinarea de expert, cu încalcarea dispozitiilor art. 39.
(2) Hotarârile luate de adunarile generale în baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu încalcarea dispozitiilor art. 161 alin. (2) si ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza încalcarii dispozitiilor cuprinse în acele articole.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv si cenzorul care exercita functiile sau însarcinarile lor cu încalcarea dispozitiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.
Art. 278. – (1) Dispozitiile art. 271-277 se aplica si lichidatorului, în masura în care se refera la obligatii ce intra în cadrul atributiilor sale. (2) Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta la art. 275 lichidatorul care face plati asociatilor cu încalcarea dispozitiilor art. 256.
Art. 279. – (1) Se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda actionarul sau detinatorul de obligatiuni care: 1. trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formarii unei majoritati în adunarea generala, în detrimentul altor actionari sau detinatori de obligatiuni; 2. voteaza, în adunari generale, în situatia prevazuta la pct. 1, ca proprietar de actiuni sau de obligatiuni care în realitate nu-i apartin; 3. în cazurile nepermise de lege, îsi ia – în schimbul unui avantaj material – obligatia de a vota într-un anumit sens în adunarile generale sau de a nu lua parte la vot.
(2) Persoana care determina pe un actionar sau pe un detinator de obligatiuni ca, în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa voteze într-un anumit sens în adunarile generale ori sa nu ia parte la vot, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Art. 280. – Se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani, în afara de raspunderea pentru daunele pricinuite, prin operatiunile sale, statului român si tertilor, cel care exercita un comert în favoarea si pe seama unor societati constituite în tara straina, în cazurile în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru functionarea acelor societati în România.
Art. 281. – Faptele prevazute în prezentul titlu, daca constituie – potrivit Codului penal sau unor legi speciale – infractiuni mai grave, se pedepsesc în conditiile si cu sanctiunile prevazute acolo.
Art. 282. – Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 12 ani persoanele vinovate de bancruta frauduloasa, constând în una dintre urmatoarele fapte:
a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societatii ori ascunderea unei parti din activul societatii, înfatisarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societatii, în alt act ori în situatiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savârsita în vederea diminuarii aparente a valorii activelor;
b) înstrainarea, în frauda creditorilor, în caz de faliment al unei societati, a unei parti însemnate din active.

Infractiuni si pedepse prevazute in noul cod rutier

de

Art. 84
Nerespectarea dispozitiilor privind circulatia pe drumurile publice, care intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, atrage raspunderea penala si se sanctioneaza potrivit prezentei ordonante de urgenta.

Art. 85

(1) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neinmatriculat sau neinregistrat, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani.

(2) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu numar fals de inmatriculare sau de inregistrare se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(3) Tractarea unei remorci neinmatriculate sau neinregistrate ori cu numar fals de inmatriculare sau de inregistrare se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carei placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare au fost retrase sau a unui vehicul inmatriculat in alt stat, care nu are drept de circulatie in Romania, se pedepseste cuinchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Art. 86

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cuinchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau al carei permis i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i -a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule in Romania se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (2) se sanctioneaza si persoana care incredinteaza cu stiinta un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) sau unei persoane care sufera de o boala psihica ori se afla sub influenta alcoolului sau a unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

Art. 87

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu
inchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai si care se afla sub influenta unor substante ori produse
stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

(3) Substantele sau produsele stupefiante, precum si medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii Publice, iar lista acestora se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(4) Daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) efectueaza transport public de persoane, transport de substante sau produse periculoase ori se afla in procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa esteinchisoare de la 2 la 7 ani.

(5) Refuzul, impotrivirea ori sustragerea conducatorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat, in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cuinchisoare
de la 2 la 7 ani.

Art. 88

(1) Recoltarea probelor biologice se face in unitatile de asistenta medicala autorizate sau in institutii medico-legale si se efectueaza numai in prezenta unui reprezentant al politiei rutiere.

(2) Stabilirea concentratiei de alcool sau a prezentei in organism de substante ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face in institutiile medico- legale autorizate, in conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii
Publice.

(3) Stabilirea prezentei alcoolului in aerul expirat sau testarea preliminara a prezentei in organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

(4) Stabilirea concentratiei de alcool in aerul expirat se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.

(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata de politistul rutier cu un mijloc tehnic certificat si depistata ca avand o concentratie de pana la 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, poate solicita acestuia sa i se recolteze probe biologice de catre unitatile sau institutiile medicale prevazute la alin. (1), in vederea stabilirii imbibatiei de alcool in sange.

(6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata cu un mijloc tehnic certificat ca avand o concentratie de peste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, este obligata sa se supuna recoltarii probelor biologice sau testarii cu un mijloc tehnic omologat si verificat
metrologic.

(7) Conducatorilor de autovehicule sau tramvaie, testati in trafic cu un mijloc tehnic certificat, care indica prezenta, in produsele biologice, a unor substante sau produse stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, li se recolteaza obligatoriu
probe biologice.

Art. 89

(1) Parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto, aflat in procesul de instruire, sau de examinatorul autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, faraincuviintarea politiei care efectueaza cercetarea locului faptei, se pedepseste cuinchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si fapta oricarei persoane de a modifica starea locului sau de asterge urmele accidentului de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, fara acordul echipei de cercetare la fata locului.

(3) Nu constituie infractiune fapta conducatorului de vehicul care, in lipsa altor mijloace de transport, elinsu si transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul deinmatriculare sau inregistrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca seinapoiaza imediat la locul accidentului.

(4) Nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului fapta conducatorului autovehiculului cu regim de circulatie prioritara, daca acesta anunta deindata politia si dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, in vedereaintocmirii documentelor de constatare.

(5) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului, daca victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.

Art. 90

(1) Fapta conducatorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, ori a examinatorului autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substante stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la recoltarea probelor biologice ori pana la testarea cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic sau pana la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezentei acestora in aerul expirat, se pedepseste cuinchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Nu constituie infractiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substantelor stupefiante, dupa producerea accidentului de circulatie si pana la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.

Art. 91

Neindeplinirea de catre unitatea de asistenta medicala autorizata care a efectuat examenul de specialitate a obligatiei de a comunica politiei rutiere faptul ca o persoana a fost declarata inapta pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, daca s-a produs un accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afectiunilor medicale ale conducatorului de vehicul, se pedepseste cu amenda.

Art. 92

(1) Fapta savarsita cu intentie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce in stare de neintrebuintare indicatoarele, semafoarele, amenajarile rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabila se pedepseste cuinchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de
autoritatile competente, de natura sa induca in eroare participantii la trafic.

(3) Organizarea sau participarea, in calitate de conducator de vehicul sau de animale, laintreceri neautorizate pe drumurile publice se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza blocarea cu intentie a drumului public, daca se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic.

(5) Lasarea fara supraveghere pe partea carosabila a drumurilor publice a unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani.

Art. 93

(1) indeplinirea defectuoasa sau neindeplinirea atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica periodica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice de catre persoanele care au asemenea atributii, daca din cauza starii tehnice a vehiculului s -a produs un accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane, se pedepseste conform legii penale.

(2) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor avand urme de avarii, fara documentele de constatare eliberate de politia rutiera sau, dupa caz, de societatile din domeniul asigurarilor, se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(3) Nu constituie infractiunea prevazuta la alin. (2) repararea autovehiculelor avand urme de accident, in baza atestarii validitatii constatarii amiabile de accident.

Art. 94

(1) Efectuarea unor lucrari de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public si amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare in zona drumului, fara autorizatie de constructie eliberata in conditiile legii, se pedepsesc cuinchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si persoana care nu respecta conditiile stabilite  in autorizatia de constructie, eliberata in conditiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, in cazul constructiilor amplasate in zona
acestuia.

(3) Persoana autorizata de administratorul caii ferate care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza si persoana autorizata de catre administratorul unui drum public sau de catre executantul unei lucrari pe partea carosabila, care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s -a produs un accident de circulatie din care au rezultat victime omenesti sau pagube materiale.

Operatiunea de ridicare/preluare a bunului proprietate a firmei de leasing

de

Plecand de la premisa clientului utilizator rau platnic, o firma de leasing este pusa in situatia in care pentru recuperarea prejudiciului nu are foarte multe variante.

Astfel, iata principalele cai de urmat:

– rezolvarea pe cale amiabila a iminentului litigiu – sens in care, ca regula, contractele de leasing  prevad in mod obligatoriu clauza incercarii de rezolvare pe cale amiabila a diferendului. In acest sens si legiuitorul prin introducerea art. 720.1 in codul de procedura civila  instituie o regula – regula concilierii prealabile a unui litigiu.

– rezolvarea pe calea justitiei – prin cerere de chemare in judecata pentru recuperarea bunului obiect al contractului de leasing, respectiv pentru recuperarea sumelor (ratelor de leasing) scadente si neachitate.

Cel mai des, oricare dintre aceste cai este sortita esecului, pentru cateva considerente de actualitate, si ne gandim aici la situatia in care debitorul se sustrage unei rezolvari pe cale amiabila a iminentului litigiu iar calea justitiei, de notorietate in ultimii ani, este anevoioasa prin prisma aparatului stufos si a legislatiei permisive in a putea ataca cu apel, recurs, contestatie la executare, etc. orice hotarare care in prima faza ar da dreptate reclamantului (societate de leasing).

Pentru rezolvarea cat mai repede a propriei situatii, firmele de leasing apeleaza la o clauza contractuala ce ii da dreptul ca prin mijloace proprii sa isi ridice bunurile proprietatea sa.

Din pacate unii actori ai pietei aprecieaza ca aceasta operatiune ar fi identica cu operatiunea de furt.

Este adevarat ca un proprietar neposesor poate comite infractiunea de furt de la un posesor neproprietar, dar oare posesia neproprietarului este oare o posesie de buna credinta?

De asemenea, atata vreme cat a intervenit rezilierea contractului de leasing, cu ce titlu mai detine utilizatorul bunul, proprietatea firmei de leasing?

Noi apreciem ca in masura in care a intervenit rezilierea contractului de leasing, situatie comunicata utilizatorului, firma de leasing prin recuperarea prin mijloace proprii a bunurilor proprietatea sa, nu realizeaza infractiunea de furt.

De altfel, o persoana juridica nu poate realiza infractiunea de furt.

Din pacate apelarea la aceste operatiuni, este cauzata de cele mai multe ori de neseriozitatea utilizatorilor, care „uita” sa isi achite ratele de leasing.

Sursa principala