Art. 266 Inducerea in eroare a organelor judiciare
(1) Sesizarea penala, facuta prin denunt sau plangere, cu privire la existenta unei fapte prevazute de legea penala ori in legatura cu savarsirea unei asemenea fapte de catre o anumita persoana, cunoscand ca aceasta este nereala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, in scopul de a dovedi existenta unei fapte prevazute de legea penala ori savarsirea acesteia de catre o anumita persoana, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(3) Nu se pedepseste persoana care a savarsit inducerea in eroare a organelor judiciare, daca declara, inainte de retinerea, arestarea sau de punerea in miscare a actiunii penale impotriva celui fata de care s-a facut denuntul sau plangerea ori s-au produs probele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt nereale.
Ratiunea acestei modificari are in vedere faptul ca denuntarea calomnioasa in forma de baza, desi reglementata ca o infractiune contra infaptuirii justitiei, nu reprezinta altceva decat o forma speciala a infractiunii de calomnie, urmarea evidenta a acestei fapte fiind afectarea reputatiei unei persoane careia i se imputa, in mod nereal, savarsirea unei infractiuni .
In plus in cuprinsul noul cod nu se mai regaseste incriminata infractiunea de calomnie astfel ca denumirea marginala nu mai putea fi mentinuta.
In realitate sesizarile mincinoase, fie ca invoca savarsirea unor fapte inexistente fie imputarea unor fapte reale unei persoane nevinovate, reprezinta mijloace insidioase prin care organele judiciare sunt determinate sa efectueze investigatii ori sa desfasoare anumite proceduri de verificare a veridicitatii acestora ceea ce presupune o risipa de timp, energie, personal si resurse in instrumentarea unor cauze sortite din start esecului (spre exemplu se reclama uciderea unei persoane aflate in viata, sustragerea ori distrugerea unui bun inexistent etc. – fapte care in prezent nu sunt incriminate).
Mai mult, ele pot determina chiar efectuarea unor acte procedurale care presupun restrangerea exercitarii unor drepturi (de pilda o sesizare care reclama in mod neadevarat existenta unui cadavru intr-o locuinta, fara a imputa vreo fapta penala unei anume persoane, poate duce la efectuarea unei perchezitii in acea locuinta – fapta de asemenea neincriminate in prezent).
Pornind de la aceste considerente, infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare reglementeaza atat sesizarea neadevarata cu privire la o fapta prevazuta de legea penala cat si atribuirea pe nedrept a comiterii unei fapte reale unei persoane nevinovate.
O alta modificare adusa se refera la inlocuirea vechii cauze de reducere a pedepsei prevazuta in art. 266 alin.(3) cu o cauza de nepedepsire, in scopul de a incuraja persoanele care comit aceasta infractiune sa comunice organelor judiciare daca denuntul, plangerea sau probele produse sunt neadevarate pentru a nu mai continua investigatiile si a nu se produce vreo vatamare drepturilor ori intereselor unor persoane inocente, cauza de impunitate putand interveni numai pana la retinerea, arestarea sau punerea in miscare a actiunii penale impotriva celui fata de care s-a facut denuntul sau plangerea ori s-au produs probele .