Reglementarile referitoare la taxele judiciare de timbru au fost schimbate in urma intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 si, cu aceasta ocazie, tarifele aplicabile in cazul cererilor de divort au fost majorate.
Conform actului normativ, tarifele difera in functie de motivul pentru care se introduce in instanta o astfel de cerere. Prin urmare, divortul poate sa aiba loc:
prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin doi ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.
Atunci cand cererea de divort se face prin acordul sotilor, la solicitarea ambilor sau a unuia dintre ei acceptata de celalalt, taxa de timbru este de 200 de lei.
Taxa este de doar 100 de lei atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt vatamate in mod grav si nu se mai poate continua casatoria, precum si atunci cand cererea se introduce la solicitarea unuia dintre soti, in urma unei separari care a durat minimum doi ani.
Daca divortul se face la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea mariajului, taxa de timbru este de 50 de lei.
Tot cu 50 de lei este taxata si cererea referitoare la acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.
Potrivit actului normativ mentionat, costa cate 20 de lei fiecare cerere care nu este accesorie unei cereri de divort si care are ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei.
In fine, orice alta cerere neevaluabila in bani costa 20 de lei, in conditiile in care nu se aplica scutiri de la taxa de timbru.
Nota: Inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 80/2013, cel mai mare tarif pentru o cerere de divort era de 39 de lei.
Sotii au de ales intre mai multe variante de divort
Codul civil stabileste ca, in cazul divortului, sotii pot apela la instanta de judecata, la ofiterul de stare civila sau la notarul public. Insa mai exista si varianta acordului de mediere.
Astfel, daca sotii sunt de acord cu divortul si n-au copii minori, nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati, desfacerea mariajului se poate constata de catre ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care le elibereaza un certificat de divort, prevede Codul civil.
In aceste situatii, sotii depun impreuna cererea de divort, iar ofiterul de stare civila sau notarul public o inregistreaza si le acorda acestora un termen de gandire de 30 de zile.
„La expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat. Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor”, se arata in actul normativ mentionat.
Notarul public poate constata divortul prin acordul sotilor chiar daca exista copii minori nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati. Insa sotii trebuie sa cada de acord in privinta:
numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort;
exercitarii autoritatii parintesti;
stabilirii locuintei copiilor dupa divort, a modalitatii de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii;
stabilirii contributiei la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.
Cu toate acestea, in Codul civil se dispune ca daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor referitor la exercitarea comuna a autoritatii parintesti sau cel referitor la stabilirea locuintei copilului nu este in interesul copilului, notarul public respinge cererea de divort. Apoi, sotii sunt indrumati catre instanta de judecata.
Neintelegerea asupra numelui de familie pe care sa-l poarte dupa divort este, de asemenea, un motiv pentru care ofiterul de stare civila sau notarul public pot respinge cererea de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei.
Important! Codul civil mai prevede si varianta divortului prin acordul sotilor pe cale judiciara, care poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei sau daca exista sau nu copii rezultati din aceasta. In acest caz, instanta trebuie sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.
In situatia in care sotii nu se inteleg in privinta divortului, instanta de judecata este singura care poate desface casatoria.
Divortul poate fi pronuntat daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav vatamate si nu mai este posibila continuarea casatoriei.
„Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort”, este mentionat in actul citat.
In cazul cererii ca urmare a unei separari de minimum doi ani, divortul este pronuntat din culpa exclusiva a sotului reclamant, iar in cazul solicitarii sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, defacerea mariajului se pronunta fara a mentiona culpa sotilor.
Totusi, pe langa variantele instantei de judecata, ofiterului de stare civila si notarului public, mai exista si posibilitatea incheierii unui acord de mediere.