instante

1,3 milioane de români ar putea ajunge în instanta pentru neplata TVA

de

Printre ei se numara dezvoltatori cu mii de apartamente vândute, dar si simpli cumparatori. În jur de un milion de români care au cumparat locuinte noi si terenuri construibile începând cu anul 2002 risca sa se aleaga cu

contractele de vânzare-cumparare suspendate si sa ajunga în instanta, chemati de vânzatorii urmariti la rândul lor de Fisc.

Mai mult, cumparatorii ar putea sa mai scoata din buzunare si un plus de 19% peste pretul proprietatii achizitionate, adica Taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) aferenta tranzactiei. Asa promit dezvoltatorii si vânzatorii de terenuri, care nu le-au perceput TVA la vânzarea proprietatii, pentru ca autoritatile nu le-au spus cum sa procedeze, spun ei. O parte dintre acestia sunt deja obligati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) sa achite retroactiv acesti bani, dar numai pentru tranzactiile din perioada 2006-2008.

“Fiscul ar fi trebuit sa aplice legea înca de la început, atunci când crestea piata imobiliara. E clar ca statul a gresit, dar a gresit flagrant. Nu cred ca intentionat, dar a fost o neglijenta foarte condamnabila”, a declarat avocatul Gabriel Biris, unul din sustinatorii ferventi ai impozitarii tranzactiilor imobiliare.

Dezvoltatorii controlati de Fisc si-au facut asociatie

Biris e de partea celor 7.145 de persoane fizice controlate de autoritati, care au facut 85.442 de asemenea tranzactii între anii 2006-2008. În total, acestea ar avea de platit la buget aproximativ 14,8 miliarde de lei (peste 3,5 miliarde de euro) pentru cele 85.400 de tranzactii imobiliare “cu probleme”.

Sursa: Gandul

Criză în sistemul judiciar din România!

de

Mai multe asociaţii de magistraţi se pregătesc să facă plângeri penale atât Guvernului, cât şi lui Cătălin Predoiu. Judecătorii şi procurorii susţin că aceştia se fac vinovaţi de abuz în serviciu. Este vorba de acea decizie a Curţii

 

de Apel Bucureşti prin care o parte din magistraţi au obţinut suspendarea Ordinului 71 al Guvernului în care se prevede eşalonarea riscului de suprasolicitare şi risc. Totuşi, deşi există o hotărâre în acest sens, magistraţii nu şi-au primit salariile integral.

Curtea de Apel Bucureşti are o datorie de 10 milioane lei la furnizorii de servicii.

Tribunalul Bucureşti este dator 5 milioane de lei.

În cazul în care facturile nu vor fi plătite, cele două instanţe riscă să rămână fără curent. În acelaşi timp, judecătorii se plâng că au ajuns să îşi aducă hârtie şi toner de acasă.

DIICOT-ul este pus în imposibilitatea achitării utilităţilor şi chiriilor pentru spaţiile în care îşi desfăşoara activitatea, având restanţe de 1.146.031 lei. Fondul special pentru organizarea infracţiunilor flagrante sau folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor şi colaboratorilor acestora a fost mult diminuat ceea ce conduce la desfăşurarea cu dificultate a activităţii procurorilor.

Tribunalul Comercial Argeş se confruntă, de asemenea, cu o criză fără precedent. Nu mai sunt bani pentru hârtie, pixuri sau toner, aşa că hotărârile judecătoreşti nu mai pot fi redactate. Tot din lipsă de bani, nu mai pot fi trimise citaţiile către părţile în procese. Ministerul Justiţiei a încheiat un acord cu Poşta Română, pentru preluarea citaţiilor pe datorie, însă asta rezolvă doar o mică parte din problemele financiare.

Reprezentanţii Tribunalului Comercial Argeş au decis ca toate cele 500 de procese să fie amânate pentru toamnă, când se va încheia vacanţa judecătorească. Atunci însă, instanţele vor fi supraaglomerate. 

Sursa: REALITATEA.NET

CONTESTATIE IN ANULARE. GRESELI MATERIALE, NU DE FAPT.

de

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, de retractare, impotriva hotararilor judecatoresti ramse definitive si ea poate fi provocata numai pentru motivele prevazute expres si limitativ la art.317 si urmatorii din Codul de procedura civila.

Potrivit art.318 din acelasi cod. Invocat de contestatoare, hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contest atie, cand dezlegarea data este rezulttul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.
Sustinerea contestatoarei privind primul motiv prevazut in art.318 din Codul de procedura civila ? referitor la faptul ca ?dezlegarea data recurentului este rezultatul unei greseli materiale? ? este neintemeiata, intrucat temeiul legal invocat vizeaza greseli de fapt, involuntre, iar nu greseli de judecata, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispozitii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
A dat partilor posibilitatea de a se plange aceleiasi instante care a dat hotararea, de modul in care a apreciat probele si a stabilit raporturile intre parti, ar insemna sa se deschida dreptul partilor de a provoca rejudecarea caii de atac, ceea ce ar echivala cu o opozitie, astfel incat contestatia in anulare ar deveni o cale ordinara de atac inferioara recursului care se adreseaza unei instante superioare.
Ca atare, se constata ca interpretarea unor dispozitii legale excede motivul de contestatie in anulare reglementat in art.318 din Codul de procedura civila, ca prin decizia atacata s-a retinut in mod corect nerespectarea de catre contestatoarea reclamanta a prevederilor art.5 alin.4 din Legea nr.19/1990 si anume sa sesizeze instanta in termen de 30 de zile de cand s-a adresat prefectului, r espectiv 28 iulie 1992, si aceasta nu I-a rspuns pana cel tarziu la 29 septembrie 1992.
Sesizarea instantei s-a facut la data de 2 octombrie 1992, contestatoarea reclamant a luand in calcul raspunsul prmit la 3 septembrie 1992 de la un alt organ si anume Consiliul judetean Arges si nu Prefectul Judetului Arges, caruia I s-a adresat la 28 iulie 1992 si de la care nu a primit nici un raspuns.
Fata de considerentele expuse, rezulta ca in cauza nu s-a facut dovada incalcarii dispozitiilor reglementate de artr.318 din Codul de procedura civila, de catre instanta speciala de contencios administrativ, imprejurare in care contestatia in anulare urmeaza a fi respinsa.