Dispute online -Legea cookie-urilor va afecta mare parte din companiile online

Protectia datelor personale pe Internet este unul dintre subiecte cele mai discutate ale ultimilor ani. “Legea cookie-urilor” prin care utilizatorii trebuie sa-si dea acceptul daca doresc ca activitatile lor online sa poata fi urmarite de terte companii se incadreaza in aria de protectie vizand datele cu caracter personal.

Legea cookie-urilor va afecta mare parte din companiile online, de la Google la Yahoo sau Microsoft, si pana la IMM-uri si publisheri locali ce “traiesc” preponderent de pe urma vanzarilor de publicitate online.

In ianuarie 2012, CE a prezentat propunerea de reglementare pentru protectia datelor. Comitetul responsabil cu revizuirea directivei si redactarea raportului parlamentar este LIBE (Committee for Civil Liberties).

Acesta va adopta raportul in martie-aprilie 2013, dupa care il va inainta Parlamentului spre aprobare sau amendare. Ulterior, textul este trimis la CE (Consiliul de ministri) care va avea, eventual, propriile amendamente

ACTA pierde teren!

In opinia Curtea de Justitie a Uniunii Europene, o asemenea obligatie nu ar respecta interdictia de a impune unui asemenea furnizor o obligatie generala de nici cerinta de a asigura un just echilibru intre, pe de o parte, protectia dreptului de autor si, pe de alta parte, libertatea de a desfasura o activitate comerciala, dreptul la protectia datelor cu caracter personal si libertatea de a primi si de a transmite informatii.

Decizia s-a dat in cazul , care este o societate belgiana de gestiune care reprezinta autorii, compozitorii si editorii de opere muzicale.

Cealalta parte in litigiu este Netlog NV, care exploateaza o platforma de retea sociala online, pe care fiecare persoana care se inscrie primeste un spatiu personal denumit “profil”, care ii este accesibil de oriunde din lume.

Aceasta platforma, utilizata zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca functie principala crearea de comunitati virtuale in cadrul carora aceste persoane pot comunica intre ele si isi pot face prieteni.

Semnarea ACTA nu va aduce modificari Legii 8/1996 anunta ORDA.Cum comentati?

Directorul Directiei de expertiza si constatari din cadrul Oficiului Roman pentru , Razvan Casmoiu, a declarat in cursul zilei de miercuri, 15 februarie, ca Acordul multilateral antipiraterie, , nu va aduce prejudicii personale utilizatorilor de si nu va atrage masuri suplimentare acestora.

‘Din punct de vedere al Legii nr. 8/1996, al drepturilor de autor si a drepturilor conexe din Romania, semnarea acestui acord nu va aduce modificari acestei legi.

Consideram ca acest acord nu va aduce prejudicii personale utilizatorilor de internet si nu va atrage masuri suplimentare utilizatorilor de Internet’, a afirmat Casmoiu.

Sursa: Capital.ro

Dezbatere publica:Este ilegala vizionarea filmelor pe internet in Romania?

Conform unei cercetari realizate de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie, un procentaj de 83% dintre romani se uita zilnic la televizor, iar programele zilnice preferate de acestia sunt stirile.

 

 

Atunci cand vine vorba de filme si seriale, majoritatea romanilor prefera sa le urmareasca pe calculator, cel putin asa arata cifrele site-urilor care ofera acest serviciu online.

O simpla cautare pe motoarele de cautare dupa „filme gratis“ returneaza 19 milioane de rezultate.

 

Desi ilegal ca principiu, daca descarci filme de pe programe DC++ sau torrente si te uiti la ele in propria-ti casa, fara sa mergi in piata sa le vinzi, nu esti luat in vizor de politie.

În primele şapte luni, au fost identificate 77 de grupări infracţionale, compuse din 447 membri, care se ocupă de criminalitate informatică

Potrivit IGPR, în perioada de referinţă au fost finalizate cercetările în 56 de cazuri, fiind soluţionate 364 de infracţiuni, privitor la 269 de persoane care au fost trimise în judecată, 167dintre acestea fiind reţinute sau arestate.

În privinţa bunurilor indisponibilizate, în această perioadă au fost confiscate 538 de computere, circa 270.000 euro, peste 138.000 USD, aproape 86.000 lei, 1787 cărţi de credit falsificate şi a fost pus sechestru pe 34 autoturisme şi şase imobile.

De exemplu, în perioada decembrie 2008 – aprilie 2009, au fost derulate mai multe atacuri de tip “phishing” îndreptate împotriva clienţilor unei bănci româneşti. Astfel, se realizau pagini web false care imitau secţiuni ale aplicaţiei de plăţi online existente pe site-ul original al băncii. Aceste pagini false erau trimise prin “spam” către conturile de e-mail ale mai multor mii de utilizatori de Internet din România, iar prin conţinutul lor îi determinau în mod eronat pe clienţii băncii să furnizeze datele de identificare ale conturilor bancare cu acces on-line.

Cercetările efectuate au dus la identificarea autorilor atacurilor de tip “phishing”, a persoanelor care au efectuat transferurile frauduloase de bani, a celor care au participat la ridicarea de sume de bani şi a racolatorilor acestora.  Din documentele primite de la societatea bancară şi de la victimele acestor atacuri a rezultat un prejudiciu iniţial de aproximativ 800.000 lei, informează IGPR.

Potrivit Poliţiei, în urma activităţilor poliţiştilpr Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorului din cadrul DIICOT – Structura Centrală, au fost identificate două grupuri organizate formate din 45 de suspecţi. Aceştia au vârste cuprinse între 18 si 39 de ani şi locuiesc în judeţele Constanţa şi Bihor. În cauză s-a început urmărirea penală faţă de 35 de suspecţi.

IGPR mai arată, în comunicat, s-a stabilit că infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României (Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman) preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale în Franţa.

Infractorii din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc, ca ţări de desfăşurare a activităţilor, Marea Britanie şi Germania. Germania apare ca ţară preferată şi pentru cei din judeţul Braşov. Două dintre ţările unde desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul criminalităţii informatice cetăţenii români sunt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vâlcea, Argeş, Constanţa şi Municipiul Bucureşti.
Sursa: REALITATEA.NET

Show-ul „După Bloguri”

Cunoscutul comediant de stand-up, pe numele său real Claudiu Teohari, va aduce în faţa telespectatorilor cele mai interesante întâmplări ale săptămânii descoperite pe zecile de mii de bloguri şi site-uri care alcătuiesc

 

internetul românesc, pe care le va comenta alături de invitaţii săi din blogosfera românească.

Formatul emisiunii „După Bloguri” este o premieră pentru Realitatea TV, televiziune care şi-a obisnuit publicul cu ştiri la minut şi dezbateri pe teme politice sau economice, show-ul adresându-se, în special, internauţilor şi tinerilor care îşi culeg informaţiile din alte surse decât mass-media clasice.

În acelaşi timp, a fost lansat şi DupăBloguri.ro, website-ul emisiunii care va găzdui momente din culise, cadre fierbinţi, posturi obraznice, topuri cu blogeri si despre bloguri, dezbateri, lupte încrâncenate între blogeri relaxati, revista blogurilor pe domenii şi multe alte suprize.

 

realitatea

„Organizatori” de licitaţii fictive aparati de Casa de avocatura Coltuc

Procurorii DIICOT Iaşi au reţinut 12 tineri, în majoritate studenţi, iar alte şapte persoane sunt cercetate în stare de libertate, ei fiind acuzaţi că au organizat licitaţii fictive pe internet şi au clonat paginile de web ale mai

 

multor bănci din Marea Britanie şi Italia. Potrivit procurorilor DIICOT, gruparea infracţională era în strânsă legătură cu alte persoane din Italia, alături de care, în perioada 2002 – 2009, au prejudiciat peste 100 de persoane, cărora le-au furat datele cărţilor de credit. Până în prezent nu au fost efectuate reţineri în Italia, dar procurorii DIICOT au anunţat că ancheta se va extinde şi în această ţară.

„E greu de estimat prejudiciul total, însă la o primă vedere este de peste 280.000 euro. Au fost efectuate 22 de percheziţii domiciliare simultane pe raza judeţelor Iaşi, Bacău, Vâlcea, Suceava, Mehedinţi şi municipiul Bucureşti, ocazie cu care au fost ridicate bunuri în valoare de circa 100.000 euro. Au fost audiat peste 20 de persoane. Pentru prinderea lor am colaborat cu autorităţile judiciare din străinătate”, au declarat, ieri, procurorii DIICOT Iaşi. Aceştia au adăugat că tinerii au intrat în vizorul autorităţilor în urmă cu 18 luni, după mai multe sesizări venite atât din ţară cât şi din străinătate. Procurorii DIICOT au precizat că au ridicat, în urma percheziţiilor, trei autoturisme de lux, bijuterii din aur, 20 laptopuri şi calculatoare, 30 memory carduri, sute de CD-uri şi DVD-uri, televizoare cu plasme şi importante sume de bani. „S-au efectuat şi 15 percheziţii informatice în sistemele IT ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare”, au completat procurorii DIICOT.

Clonau pagini web

Membrii grupării infracţionale au vârste până în 25 de ani, printre aceştia aflându-se şi un minor, în vârstă de 17 ani, care este cercetat în stare de libertate.

 

atac

Fraude pe net

Politistii pitesteni au depistat o grupare din care faceau parte 15 persoane, specializata în licitatii frauduloase pe internet, care au reusit sa însele mai multi cetateni din Statele Unite ale Americii, Europa si Australia. Cele 15

persoane sunt acuzate ca au vândut fictiv bunuri în valoare de peste 100.000 de euro mai multor cetateni din SUA, Europa si Australia, sumele de bani provenite din infractiuni fiind încasate din România. Politistii au descins, marti, la cinci adrese din municipiile Pitesti si Bucuresti, în urma carora au identificat si ridicat trei unitati centrale de calculator, patru laptopuri, sase hard-diskuri, 95 de CD-uri si DVD-uri, trei memory-stickuri, 15 telefoane mobile, 18 cartele telefonice, mai multe modemuri de conectare la internet, documente bancare de încasare a banilor si 35.000 de lei. În timpul descinderilor efectuate la locuintele membrilor retelei, unii au fost surprinsi chiar în momentul în care efectuau licitatii frauduloase pe internet. Politistii au mai identificat si au ridicat pentru cercetari doua autoturisme de lux, evaluate la peste 50.000 de euro, care au fost achizitionate cu sume de bani provenite din infractiuni

 

gardianul

Casa de avocatura Coltuc va anunta:Şase persoane au fost reţinute de poliţiştii de la crimă organizată şi sunt suspectate că fac parte dintr-o grupare ce se ocupa cu falsificarea de carduri şi fraudele electronice

Patru dintre cei reţinuţi, tineri cu vârste cuprinse între 22 şi 26 de ani din comune din judeţul Bacău, au fost prinşi de poliţişti la Cluj, în timp ce mergeau către graniţă, intenţia declarată a acestora fiind de a ajunge în

 Lituania.”Poliţiştii au stabilit că cei patru tineri fac parte dintr-un grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de fabricare şi deţinere de echipamente de skimming, falsificarea instrumentelor de plată electronică şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos”, precizează IGPR.

Mersul la bancă nu este ca mersul pe bicicletă.

Dacă aţi moştenit o sumă de bani depusă într-un cont bancar, nu vă bucuraţi prea tare. Vă aşteaptă câteva surprize. Dacă dori să retrageţi sau să transferaţi banii moşteniţi într-un alt cont, banca vă cere, pe lângă

comisionul de retragere sau de transfer şi un comision de succesiune.Valoarea acestuia poate ajunge la 2 procente din sumă. Chiar şi la un comision clasic, cum ar fi cel de alimentare de cont curent, pot fi surprize. Dacă banii sunt depuşi de altcineva decât titularul, persoanei respective i se cer între 4 şi 10 lei, în funcţie de suma depusă.

realitatea

Google it!

Un puşti vine revoltat de la şcoală şi îi spune tatălui său că acolo îl pun să înveţe numai inutilităţi. Tatăl îl întreabă uimit:


– Cum adică?
– Păi la istorie ne pune să memorăm nişte ani: 1848/1877-1878/1907/1944/1989. Cică sînt importanţi!
– Altceva…
– Păi la geografie tot aşa trebuie să reţinem tot felul de denumiri, ca de exemplu: Carpaţii „Scurburii”, Strîmtoarea „Fosfor” şi Dardanele, de parcă mi-ar folosi la ceva chestiile astea! Dacă mă întrabă careva merg repede la un Internet Cafe, dau search pe Google şi aflu… simplu, nu?
– Da, fiule, da’ să zicem că ieşi şi tu cu o fată, şi cum vă ţineţi voi aşa, de mînă, ea te întreabă ce înălţime are vîrful Chomolugma?
– Nu-i problemă! Merg repede la un Internet Cafe, că-i deschis non-stop, dau search pe Google, aflu şi mă întorc să-i spun…
– Da, da’ pînă te întorci tu să-i spui că are 8848 m s-ar putea să o găseşti ocupată!
– Cu cine?
– Păi, tot cu un prost aşa ca tine, da’ care are laptop!

Lipsa de comunicare din viața reală, între părinţi, copii şi profesori, favorizează riscurile şi fraudele pe Internet.

Partenerii proiectului ‘Siguranța Tinerilor pe Internet’ (Microsoft România, Salvaţi Copiii, MECT, IGPR, Fundaţia Nadia Comăneci şi Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual – FOCUS) au prezentat astăzi, în Sala de Festivităţi a Colegiului Naţional I.L. Caragiale din Capitală, o lecţie de navigare în siguranţă pe Internet şi un bilanţ asupra proiectului de utilizare a resursei de e-learning Tineri în siguranţă pe Internet.

Proiectul Tineri în siguranţă pe Internet, unicat în România, îşi propune educarea copiilor şi părinţilor în ceea ce priveşte siguranţa navigării pe Internet. Lecţia a fost prezentată de Sanda Foamete, SNR Manager de Programe Educaţionale, Microsoft România.

Este foarte important să fie făcut primul pas: comunicarea între adulţi şi minori. Vrem să ajutăm comunitatea educaţională preuniversitară să conştientizeze importanţa comunicării. Comunicarea este abecedarul navigării sigure pe Internet. Internetul oferă resurse de învăţare, dar conţine şi capcane. Prin modelul de instruire în cascadă, noi, partenerii proiectului instruim adulţii, pe părinţi şi educatori, iar aceştia ştiu cel mai bine cum să-i înveţe pe copii să se ferească de pericolele potenţiale din Internet.

Cursanţii au fost părinţi, învăţători şi profesori din câteva şcoli din Sectorul 1 al Capitalei. Printre ei, Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1, Mihaela Geoană, Președinte Focus, dar şi Nadia Comăneci. Celebra gimnastă s-a implicat activ încă de la lansarea proiectului, în campania de educare a părinţilor pe tema navigării pe Internet.

Este necesar să folosim computerul în avantajul nostru. Arătînd copilului nostru că suntem interesat de preocupările lui şi că vrem să îl ajutăm, putem deveni prietenul şi confidentul lui, fie că este vorba de lumea virtuală sau de cea reală.
Socializarea devine mai uşoară cu ajutorul tehnologiilor moderne şi tocmai de aceea noi, în calitate de părinţi, trebuie să îi ajutăm pe copiii noştri să se ferească de capcanele Internetului. Campania ‘Siguranța Tinerilor pe Internet’ răspunde foarte bine acestei realităţi şi acestei nevoi şi mă bucur să mă număr printre susţinătorii ei, a afirmat Nadia Comăneci.

Dna Mihaela Geoană a explicat de ce resursa e-learning este găzduită pe site-ul Centrului Focus.

Ne bucurăm sa găzduim acest modul de e-learning pe site-ul nostru, deoarece o componentă importantă a activității Centrului Focus este prevenirea exploatării sexuale a copiilor. Exploatarea sexuală îşi poate avea originile în necunoaşterea de către copii a simplelor proceduri de navigare în siguranță pe Internet.

Din momentul lansării oficiale, în 14 aprilie 2008, resursa e-learning a fost susţinută şi prin derularea pe litoral, în perioada verii, a unei campanii de prevenire a dispariţiei minorilor şi de educare pentru creşterea siguranţei online a acestora. Campania intitulată Siguranţa copilului tău depinde mai ales de tine a inclus distribuirea de către poliţişti, pe plajă a unor evantaie cu reguli privind siguranţa copilului, în general şi siguranţa online.

Având în vedere numărul mare de beneficiari direcți precum şi modalitățile deosebite prin care au fost transmise informațiile, putem spune că, cea de-a treia etapa a Campaniei de pe litoral şi-a atins obiectivele propuse. Din punct de vedere preventiv este esențial ca atât copiii cât şi părinții să cunoască, pe de o parte riscurile pe care le presupune un acces necontrolat la internet iar, pe de altă parte, soluțiile existente pentru ca aceste riscuri sa fie diminuate.

Salvaţi Copiii a organizat Întâlnirea Anuală a Copiilor – Tabără de lucru – Drepturile Copilului, în cadrul căreia mai mulţi copii au fost informaţi despre obiectivele proiectului. Proiectul a inclus de asemenea, începând cu luna septembrie, primele acţiuni de instruire în cascadă. Au fost instruiţi voluntari Microsoft, ofiţeri judeţeni IGPR din cadrul departamentului de Prevenire şi inspectori şcolari judeţeni de diferite discipline.

Tineri în Siguranța pe Internet a avut un ecou foarte puternic atât în rândul părinților, tutorilor, profesorilor, dar şi al copiilor. Daca adulţii au solicitat sfaturi despre cum pot să-şi protejeze mai bine copilul, copii au fost foarte curioși să afle o practică sigură de a naviga pe Internet, care s-a tradus prin numeroasele întrebări de tipul ‘E bine să…?’. Lecţiile găzduite de Focus au generat un număr mare de vizitatori. În prima săptămână, după lansarea site-ului am fost nevoiţi să mărim viteza de conexiune la Internet, datorită numărului mare de accesări simultane, peste 800. Am monitorizat site-ul din luna iulie şi până acum s-au înregistrat aproximativ 4000 de vizitatori, a declarat Patrick Danilevici, Director Comunicare – Focus.

În această toamnă a avut loc prima întâlnire a Bordului Director al Proiectului European Safer Internet şi s-a constituit grupul de instruire la nivel naţional Sigur Info, format din reprezentanţi ai fiecărui partener al proiectului. Grupul Sigur Info va prelua acţiunile de instruire la nivel naţional a profesorilor şi părinţilor cu privire la beneficiile proiectului.

În noul context, al tehnologizării comunicării între oameni, considerăm că toţi copiii trebuiesc sprijiniţi pentru a-şi forma o atitudine responsabilă şi securizantă în ceea ce priveşte utilizarea Internetului, a calculatorului şi telefonului mobil, pentru a evita riscurile inerente acestei activităţi sau pentru a fi ajutaţi să depăşească situaţiile abuzive la care pot fi supuşi. Jocurile, muzica, filmele preferate, comunicarea cu prietenii sau colegii de şcoală, temele asistate de calculatorul şi Internet reprezintă oportunităţi ideale de dezvoltare individuală şi de grup, însă ele pot avea şi efecte nedorite pe care încercăm să le surprindem în activităţile ce urmează, a declarat George Roman, Director de Programe Salvati Copiii.

Resursa de e-learning Tineri în siguranţă pe Internet aduce noi componente metodice adresate învăţătorilor şi diriginţilor pentru orele de dirigenţie şi comunicare.

Resursa este găzduită de site-ul Centrului Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual – FOCUS: www.copiidisparuti.ro/lectii.

Proiectul Tineri în siguranţă pe Internet este iniţiat de Microsoft România, în parteneriat cu Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual – FOCUS, Salvaţi Copiii, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, IGPR şi Fundaţia Nadia Comăneci. Proiectul este promovat prin programul Microsoft Parteneri pentru Educaţie.

Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploatati Sexual-FOCUS s-a constituit în ianuarie 2007 ca persoană juridică romană de drept privat, neguvernamentală, non-profit, apolitică, fără scop patrimonial, autonomă şi independentă. Scopul principal al asociaţiei este iniţierea de demersuri în vederea prevenirii şi soluţionării cazurilor referitoare la copiii dispăruţi sau exploatati sexual.

Centrul este operaţional din 25 mai 2007, de la semnarea Protocolului de colaborare cu IGPR şi are o intervenţie complementară, sprijinind autorităţile statului în demersurile lor.

La un an de la începerea activităţii sale, FOCUS este astăzi membru al Federaţiei Europene pentru Copii Dispăruţi şi Exploatati Sexual (MCE) şi al Centrului Internaţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploatati (ICMEC).

Topul celor mai eficiente banci in comunicarea cu presa, pe internet

Agentia de consultanta Selenis a realizat in saptamana 20-24 octombrie prima editie a topului celor mai eficiente banci in comunicarea cu presa, pe internet. Topul s-a bazat pe o cercetare a uzabilitatii site-urilor corporate ale primelor 20 de banci din Romania, dupa cota de piata.

Cercetarea a fost realizata in contextul in care sectorul bancar se afla de cateva saptamani in centrul atentiei presei si a opiniei publice. La adresa bancilor au fost exprimate nenumarate ingrijorari: referitoare la soliditatea lor, la cresterea dobanzilor, la comportamente speculative, la inghetarea creditelor imobiliare etc.

De aceea, cercetarea agentiei Selenis a urmarit sa determine cat de transparente sunt bancile romanesti prin intermediul site-urilor corporate (de PR). De asemenea, a urmarit sa determine in ce masura ofera informatii relevante si faciliteaza accesul la ele, in ce masura reusesc sa explice evolutia evenimentelor si sa convinga publicul in privinta gesturilor lor.

Rezultatele cercetarii arata ca bancile esueaza sa raspunda nevoilor de informare ale jurnalistilor si ingrijorarilor opiniei publice. De asemenea, ele pierd oportunitati importante de PR prin lipsa de transparenta si erorile de design. Mai jos poate fi vazut un top al primelor 10 site-uri bancare in functie de conformitatea cu principiile de buna practica in comunicarea cu presa. De asemenea, poate fi vazut un raport de cercetare detaliat.

Loc. Banca (Site) – Conformitate medie
1. EXIMBANK (www.eximbank.ro) – 35,85 %
2. CEC Bank (www.cec.ro) – 35,85 %
3. PIRAEUS BANK ROMANIA (www.piraeusbank.ro) – 32,08 %
4. UniCredit Tiriac Bank (www.unicredit-tiriac.ro) – 30,19 %
5. Credit Europe Bank Romania (www.crediteurope.ro) – 30,19 %
6. RBS BANK Romania (www.rbsbank.ro) – 30,19 %
7. Raiffeisen Bank (www.raiffeisen.ro) – 28,30%
8. Banca Comerciala Carpatica (www.carpatica.ro) – 26,42 %
9. OTP BANK ROMANIA (www.otpbank.ro) – 24,53 %
10. Bancpost (www.bancpost.ro) – 22,64 %

Rezultatele cercetarii, pe scurt

Principala concluzie a cercetarii este ca bancile romanesti esueaza in a-si folosi site-urile ca instrumente eficiente de PR. Acestea sufera la capitolul transparenta, contin erori grave de design si nu respecta decat intr-o proportie mica (conformitate medie = 22,55%) cele mai importante principii de buna practica in comunicarea cu presa.

Spre exemplu, datele de contact ale responsabilului de PR sunt cea mai importanta informatie pe care o cauta un jurnalist pe site. Totusi, doar 5 din cele 20 de banci ofera aceasta informatie. In conditiile in care atentia presei e indreptata spre sectorul bancar, iar jurnalistii au nevoie de pozitii oficiale intr-un timp scurt, aceasta situatie nu poate decat sa dauneze imaginii bancilor.

Bancile stau mai bine la capitolul comunicate de presa. Cu exceptia unui singur site (Volksbank.ro), toate au o sectiune de comunicate, chiar daca nu este intotdeauna actualizata, sau nu contine toate comunicatele bancii. In privinta respectarii principiilor de buna practica, bancile au aici cea mai mare conformitate medie (40%).

Chiar si asa, erorile de design sunt frecvente. Multe site-uri nu permit cautarea comunicatelor dupa data sau dupa cuvinte cheie (conformitate medie = 20%). Insa cel mai grav este ca bancile esueaza sa foloseasca avantajele pe care le ofera internetul pentru publicarea de comunicate. Astfel, doar un singur site (BancaTransilvania.ro) ofera mai mult decat varianta text a acestora. Celelalte 19 banci par sa nu fi auzit de folosirea materialelor de suport (kit-uri de presa) in formate multimedia si nici chiar a hyperlinkurilor. Din acest punct de vedere, site-urile bancare romanesti se afla la acelasi nivel de folosire a tehnologiei care exista la inceputul anilor ’90.

Acelasi decalaj in folosirea tehnologiei apare si la instrumentele de informare in timp real. Pentru o companie este esential, la ora actuala, ca mesajele sale oficiale sa ajunga intr-un timp scurt la cei interesati: analisti financiari, jurnalisti, decidenti politici sau alti lideri de opinie (ex. bloggeri). Pe alte piete, site-urile corporate folosesc pentru acest scop cele mai moderne si accesibile canale: email, feed RSS, mesaje SMS etc. Totusi, bancile romanesti nu folosesc niciunul din aceste canale. Din cele 20 de site-uri analizate, unul singur (PiraeusBank.ro) ofera posibilitatea de abonare prin email la comunicate. La fel, un singur site (CEC.ro) permite abonarea la un feed RSS.

Un alt ajutor important pe care il poate oferi un site de PR jurnalistilor sunt galeriile de imagini corporate (logo-uri, fotografii ale managerilor, imagini cu sediul etc.). In acest fel, jurnalistii isi pot ilustra materialele, iar atitudinea lor fata de banca se poate imbunatati. Din pacate, doar 3 site-uri de banci (CEC.ro, RBSBank.ro si PiraeusBank.ro) ofera astfel de galerii. Chiar si asa, cele 3 galerii nu respecta niciun criteriu de buna practica (imaginile sunt insuficiente si nu au o rezolutie pentru print).

Bancile nu isi folosesc site-urile pentru a-si demonstra credibilitatea

Pentru ca perioada cercetarii a fost dominata de criza financiara si de ingrijorari legate de sistemul bancar (ex. lichiditatea bancilor sau cresterea dobanzilor), studiul a analizat si masura in care site-urile bancilor ofereau raspunsuri la aceste ingrijorari. Conform principiilor de buna practica, un astfel de raspuns se poate da fie prin comunicate, fie prin intermediul unor pagini foarte vizibile din site. Rezultatul cercetarii a aratat insa ca nicio banca nu oferea astfel de explicatii, care ar fi trebuit sa linisteasca opinia publica si pe clienti.

De asemenea, pentru fiecare banca s-a analizat daca a raspuns in trecut crizelor de imagine care au afectat-o in mod direct. Rezultatele au aratat ca, desi toate bancile au avut cel putin o criza majora in ultimii ani, doar 8 banci au oferit raspunsuri la aceste crize, pe site. Conformitatea medie cu regulile de buna practica a fost de 17%. Chiar si cele care au raspuns au incercat sa acopere problema prin titluri neobisnuit de vagi ale comunicatului („comunicat”, „informare BCC” etc.). Majoritatea raspunsurilor erau lapidare si nu ofereau suficienta informatie pentru a intelege contextul si pentru a linisti opinia publica.

Un aspect important al credibilitatii este comunicarea transparenta a persoanelor din echipa de management. Bancile au obligatia atat legala cat si morala de a demonstra ca persoanele din conducerea lor au experienta si reputatia necesare pentru a-si exercita atributiile. In plus, atat pentru jurnalisti, cat si pentru analistii financiari, pentru investitori sau pentru clienti e important sa se poata convinge ca oamenii care conduc banca au un CV profesional solid, sunt persoane integre si nu au fost implicate in scandaluri publice. Cu toate acestea, cercetarea a aratat ca doar 16 din cele 20 de banci publica detalii minime despre echipa de conducere. Calitatea informatiilor publicate e minima, media de conformitate a celor 20 de site-uri cu principiile de buna practica fiind de 18%. Greselile frecvente constau in: informatii incomplete, lipsa fotografiilor si lipsa detaliilor biografice. Doar doua site-uri (CEC.ro si Raiffeisen.ro) publica pagini separate cu biografii ale managerilor, insa in ambele cazuri acestea sunt minimale. Desi pentru opinia publica ar fi important sa stie si ce luari de pozitie au avut acesti manageri, de-a lungul timpului, niciun site nu ofera in mod consistent astfel de informatii.

Un lucru care le-ar ajuta pe banci sa fie mai credibile in fata jurnalistilor ar fi sa publice articolele din presa care fac referire la ele, inclusiv pe cele negative. Din pacate, doar o 3 banci (CEC, Carpatica si Credit Europe) publica articole din presa, desi si in cazul lor e evident ca nu sunt preluate toate articolele importante sau sunt preluate doar cele pozitive.

Bancile stau putin mai bine la capitolul Informatii despre companie, aici inregistrandu-se una dintre cele mai mari conformitati medii (37%) cu regulile de buna practica. Erorile frecvente tin insa de folosirea excesiva a limbajului de marketing in defavoarea informatiilor obiective sau de folosirea unui limbaj prea tehnic in descrierea produselor. Un singur site (EximBank.ro) a obtinut o conformitate aproape maxima la acest criteriu – 83%.

Metodologia cercetarii

Cercetarea a analizat site-urile corporate (de PR) ale primelor 20 de banci romanesti (conform cotei de piata in functie de active, din raportul anual BNR pe 2007). Impreuna, bancile studiate detin o cota de piata de 95,6% si pot fi considerate reprezentative pentru sector in ansamblu.

Analiza a urmarit prezenta unor functionalitati si capitole de continut esentiale pentru comunicarea cu presa. De asemenea, s-a studiat conformitatea cu 10 capitole de principii de buna practica. Nu in ultimul rand s-a realizat un top al celor mai eficiente site-uri.

Grila de analiza a fost elaborata pe baza lucrarilor lui Jackob Nielsen, cea mai importanta autoritate internationala in domeniul uzabilitatii, dar si pe baza rezultatelor oferite de alte cercetari de specialitate. Validitatea grilei a fost testata in doua valuri succesive. Aplicarea ei a fost facuta de trei membri ai echipei de cercetare, diferentele fiind conciliate la final.

Cercetarea a fost realizata in saptamana 20-24 octombrie, in contextul unor ingrijorari publice majore la adresa bancilor. De aceea, s-a analizat si cat de bine raspund bancile acestor ingrijorari care tin de sector, in ansamblul sau. In plus, s-a realizat o lista de crize de imagine din istoricul recent al fiecarei banci si s-a analizat daca si cum li s-a raspuns.

Despre agentia Selenis
Selenis este o agentie de consultanta, infiintata in 2005, care ii ajuta pe specialistii in Relatii Publice din mari companii sa-si imbunatateasca relatia cu publicurile tinta, prin intermediul comunicarii pe internet. Principalele domenii de expertiza ale agentiei sunt managementul biroului de presa corporate si managementul comunicarii de CSR.

Vodafone: 9 milioane de utilizatori de internet în România la finele acestui an

Numărul utilizatorilor de Internet din România va atinge nivelul de nouă milioane până la finele anului 2008, iar ponderea conexiunilor mobile va creşte în detrimentul celor fixe, a declarat, miercuri, într-o conferinţă, directorul general al Vodafone România, Liliana Solomon.

„Probabil că numărul conexiunilor va ajunge la şapte milioane. Creşterea ponderii conexiunilor mobile în detrimentul celor fixe va fi efectul concentrării operatorilor pe partea de servicii de acces mobil la Internet”, a spus Solomon.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii (ANC), numărul conexiunilor mobile şi fixe la Internet a ajuns la 5,79 milioane la finele anului 2007, în creştere cu 76% faţă de 2006.

Din totalul numărului de conexiuni la finele anului precedent, aproape 60% erau furnizate de operatorii de telefonie mobilă, potrivit datelor ANC.