Judecatorul arata ca Plenul CSM s-a pronuntat deja pe aceasta problema inca de pe data de 24 mai 2007, atunci cand a decis in unanimitate ca ,,procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitate de martori in fata Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constitutionale, fac parte din
autoritatea judecatoreasca. De asemenea, s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public.”
Totodata, el face referire si la o lucrare de-a sa, publicata relativ recent, in care a tratat problema independentei magistratilor din perspectivele standardelor internationale. Danilet spune ca, desi in lucrarea respectiva vorbeste despre judecatori, potrivit standardelor internationale aceste afirmatii sunt valabile si pentru procurori, atat timp cat statutul lor este asemanator cu cel al judecatorilor, asa cum este si in Romania.
,,Prezenta puterii legislative in spectrul juridic se manifesta in mod necesar prin legile care statueaza organizarea si functionarea sistemului judiciar, pe de o parte, si in elaborarea actelor normative ce urmeaza a fi astfel aplicate pentru restabilirea si pastrarea ordinii de drept, pe de alta parte. Astfel se explica faptul ca judecatorii se supun legii, ceea ce nu afecteaza principiul independentei judecatorului: instantele nu pot functiona in vid, astfel ca prin lege se creeaza doar cadrul normativ in care judecatorul sa functioneze. Insa dincolo de atributiile sale legislative, legislativul nu poate cenzura judecatorul, nu poate sa ii adreseze ordine, nici sa se substituie lui. Parlamentul nu trebuie sa intervina in actul de justitie decat cel mult pentru acordarea amnistiei sau gratierii. Emiterea unor acte normative pentru a bloca procedurile jurisdictionale sau executionale ori audierea judecatorilor in legatura cu solutiile lor sunt inadmisibile”, precizeaza Danilet