In decursul ultimei decade, aceasta industrie a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel international, reprezentand o sursa importanta de venituri pentru statele care si-au actualizat in acelasi ritm mecanismele de impozitare. De aceea, ar trebui avute in vedere metodele prin care cadrul legislativ ar putea fi imbunatatit si in Romania, astfel incat sa se asigure competitivitatea cu jurisdictiile care au o mai mare experienta in domeniu.
In acest context, stimularea dezvoltarii organice a pietei jocurilor de noroc online poate fi realizata doar prin evaluarea cadrului fiscal existent si modificarea acestuia, astfel incat sa devina mai atragator pentru organizatori si jucatori deopotriva.
Cadrul fiscal existent si Directii pentru imbunatatirea acestuia
Desigur, cota efectiva de impozitare reprezinta in continuare un factor determinant pentru a stabili cat de inclinati sunt jucatorii sa considere un bir ca fiind echitabil. Insa cotele progresive in vigoare de 1% (pentru sume pana la 66.760 lei), 16% (pentru plaja dintre 66.750 lei si 445.000 lei inclusiv) si respectiv 25% (pentru ceea ce depaseste suma de 445.000 lei), aplicabile venitului brut reprezentat de retragerile efectuate de jucatori din conturile online, nu sunt nicidecum prohibitive. Mai mult, tocmai acestea au determinat jucatori profesionisti sa isi mute rezidenta fiscala in Romania pentru a putea beneficia de acest cadru de impozitare.
In practica insa, indeplinirea unor obligatii fiscale general acceptate ca fiind mai mult decat rezonabile se dovedeste problematica. Concret, beneficiarii de venituri din jocuri de noroc la distanta au obligatia de depune anual o declaratie fiscala (si anume Declaratia 200), care sa cuprinda totalitatea veniturilor obtinute din aceasta activitate, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
In paralel, un organizator/platitor de venituri din segmentul online are obligatia de a transmite fiecarui beneficiar informatii cu privire la fiecare venit brut, primit de acesta in cursul anului fiscal, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent.
De asemenea, pana la acest termen organizatorii trebuie sa depuna la randul lor o declaratie fiscala informativa (si anume Declaratia 205) pentru anul precedent, in care sa fie evidentiat fiecare venit brut, pentru fiecare contribuabil.
Privind in substanta, aceste obligatii au ca scop dubla verificare a conformarii voluntare a jucatorilor din segmentul online. In ipoteza nerealista in care 100% dintre acestia isi declara in mod diligent veniturile obtinute in anul precedent pana la 25 mai, autoritatile trebuie sa angajeze la randul lor resurse considerabile pentru emiterea si comunicarea deciziilor de impunere aferente. Odata comunicate, contribuabilii au la dispozitie 60 de zile calendaristice pentru achitarea obligatiilor fiscale. Asadar, in cel mai optimist scenariu, impozitul aferent unei retrageri efectuate in ultima zi a anului precedent ajunge in trezoreria statului la 7 luni distanta. In realitate, este de asteptat ca aceasta perioada sa depaseasca un an.
In contextul in care toate cele trei parti implicate (statul, operatorii de jocuri de noroc online si participantii) au de pierdut timp si resurse pentru a asigura plata unor obligatii fiscale considerate la unison echitabile, se pune problema ajustarii mecanismului de impozitare.
In acord cu alte opinii exprimate de partile interesate din industrie, o prima imbunatatire care ar putea fi adusa cu privire la regimul fiscal aplicabil veniturilor obtinute de catre jucatori din activitatile de jocuri de noroc online, se poate realiza prin introducerea unor norme privind retinerea la sursa a impozitului pe venit. Practic, o astfel de masura ar conduce la uniformizarea mecanismului de impozitare pentru toate veniturile din jocuri de noroc obtinute de rezidentii romani, in mod curent cele obtinute in mediul offline fiind impozitate prin retinere la sursa (i.e. cu exceptia celor obtinute in cadrul festivalurilor de poker, venituri ce ar putea la fel de bine sa fie vizate de o astfel de masura).
WIN – WIN – WIN
In acest mod, Romania s-ar apropia si mai tare de jurisdictii europene care au o traditie in facilitarea accesului la activitatea de online gambling precum Marea Britanie, Danemarca sau Malta, unde sarcinile de natura fiscala cad exclusiv in responsabilitatea organizatorilor (castigurile jucatorilor nu fac obiectul impozitarii, taxele fiind impuse la nivelul organizatorilor si dupa caz, raportat la sumele puse in joc in momentul plasarii pariurilor).
Desigur, intr-un astfel de scenariu impozitul pe venituri in Romania ar ramane o obligatie a participantilor, insa sumele efectiv primite de acestia ar constitui sume nete, taxele aferente fiind deja retinute si ulterior virate la bugetul de stat de catre operatori. Aceasta nuanta poate fi usor neglijata de la nivelul beneficiarului de venit, cata vreme relatia cu autoritatile fiscale este in grija organizatorilor.
Acestia din urma ar scapa de indeplinirea obligatiilor informative/declarative expuse mai sus si ar putea sa isi configureze sisteme interne prin care sa asigure conformarea automata la acest cadru fiscal simplificat.
Nu in ultimul rand, statul nu ar mai fi nevoit sa angajeze resurse pentru a asigura colectarea impozitului pe veniturile din jocuri de noroc si, in plus, ar avea la dispozitie banii mult mai devreme (obligatiile retinute la momentul platii se declara si vireaza la bugetul de stat pana la data 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se realizeaza plata).
Procesul legislativ pentru modificarea Codului Fiscal si momentul oportun
Inconvenientele privind necesitatea unor masuri tranzitorii ar putea fi usor evitate daca legiuitorul ar urmari implementarea acestor masuri de la inceputul perioadei fiscale urmatoare (si anume 1 ianuarie 2018), contribuind astfel si la predictibilitatea legislatiei fiscale in Romania, puternic zguduita de recentele ordonante de urgenta care au vizat alte arii de impozitare.
In aceste conditii, trebuie insa inteles ca data intrarii in vigoare nu coincide cu data adoptarii unei astfel de masuri, iar procesul legislativ este unul de durata, in care ar trebui implicati atat reprezentantii Oficiului National pentru Jocuri de Noroc, cat si cei ai organelor abilitate sa urmareasca, verifice sau sanctioneze activitatile conexe industriei, dar si reprezentantii asociatiilor operatorilor de jocuri de noroc.
Indiferent de ceea ce se va intampla, un lucru este cert. Acumuland diverse presiuni bugetare din masuri a caror oportunitate ramane sa fie dovedita, Romania nu ar trebui sa rateze sansa de a ramane in grupul select al jurisdictiilor care se adapteaza la necesitatile unei industrii in plina dezvoltare, mai ales atunci cand un asemenea efort nu presupune costuri suplimentare.
GGR-ul impozabil se bazează pe veniturile generate de jucătorii care accesează platforma de joc de pe IP-uri din România, la care se adaugă toți jucătorii români care acţionează pe domenii ca .ro, .com, .eu, .org, .es, .it etc. Excepție fac cei care au rezidență fiscală în alt stat, ceea ce înseamnă că aceștia produc venituri și plătesc taxe ca orice cetățean al statului respectiv.