Judecata în recurs

Judecata în recurs

judecata în recurs – etapă a fazei procesuale a judecăţii, în care se verifică, pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi, prezentate la instanţa de recurs, legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate cu ocazia judecăţii în primă instanţă sau în apel.

judecată în recurs, a doua etapă a fazei procesuale a judecăţii, în care se verifică, pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi, legalitatea şi temeinicia hotăririi pronunţate cu ocazia judecăţii în primă instanţă. Judecarea recursului se face cu citarea părţilor şi participarea obligatorie a procurorului. Prezenţa inculpatului, cînd acesta se află în stare de deţinere, este necesară, afară de cazurile cînd s-a declarat recurs împotriva hotărîrilor prin care s-a dispus restituirea pentru completarea urmăririi ori prin care s-a soluţionat un conflict de competenţă sau s-a declarat recurs împotriva încheierilor privind măsurile preventive (art. 375, alin,, 4, C.p.p.). În şedinţa de judecată a recursului nu se administrează noi probe, cu excepţia înscrisurilor noi, instanţa verificînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei (art. 378, C.p.p.). În cadrul dezbaterii recursului se dă cuvîntul recurentului, apoi intimatului şi la sfîrşit procurorului. Dacă recursul este declarat de procuror, sau dacă între recursurile declarate se află şi recursul procurorului, primul cuvînt îl are acesta. Inculpatul are dreptul, ca şi la judecata în primă instanţă, la ultimul cuvînt V. şi recurs.

judecată în recurs în anulare – activitate procesuală desfăşurată în calea extraordinară de atac a recursului în anulare. Se desfăşoară după regulile recursului ordinar, cu constatarea anumitor particularităţi. Recursul în anulare nu mai este în prezent reglementat în legislaţia noastră.