În materie de insolvenţă, oferim asistenţă în legatură cu:
Deschiderea / contestarea sau încheierea procedurii insolvenţei
Asigurăm asistenţă şi îi reprezentăm pe clienţi în legatură cu introducerea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă şi declararea insolvenţei debitorilor. În situaţia în care clienţii noştri fac obiectul unei cereri de insolvenţă introdusa de creditori, le oferim asistenţă juridică în vederea contestării cererii şi a evitării intrării în insolvenţă, sau a încheierii procedurii de insolvenţă.
Recuperarea datoriilor în cadrul procedurii de insolvenţă
Pe parcursul procedurii de insolvenţă, oferim clienţilor noştri (creditori) asistenţa juridică necesară în vederea declarării creanţelor la cererea lichidatorului şi a susţinerii acestora în caz de contestare.
Asistenţă pe parcursul procedurii de insolvenţă
Asistenţa oferită clientului presupune printre altele însoţirea clientului în orice fază a procedurii insolvenţei, oferirea de consultanţă cu privire la drepturile specifice şi evaluarea nivelului posibilul de implicare în derularea procedurii de insolvenţă. Asistăm şi reprezentăm clienţii la toate nivelurile şi pe lănga toate autorităţile competente.
CÂT TE COSTĂ DACĂ VREI SĂ DAI ÎN JUDECATĂ BANCÂT TE COSTĂ DACĂ VREI SĂ DAI ÎN JUDECATĂ BANCA
Proiectul de act normativ ce prevedea că băncile erau obligate să convertească în lei creditele acordate cetățenilor în franci elvețieni a fost declarat neconstituțional în 2017, de către Curtea Constituțională a României (CCR). Prin urmare, documentul s-a întors în Parlament pentru reexaminare și azi a fost respins definitiv de Camera Deputaților.
Avocatul gratuit este un serviciu care oferă posibilitatea de a discuta cu un avocat fără a plăti nicio taxă. Aceasta poate fi realizată prin intermediul telefonului sau printr-o întâlnire în persoană, în funcție de preferințele dumneavoastră.
Dacă aveți nevoie de ajutor pentru înțelegerea drepturilor dumneavoastră ca angajat sau dacă există probleme legate de contractul dumneavoastră de muncă, atunci vorbirea cu un avocat ar putea fi benefică pentru dumneavoastră. Dacă aceasta este o opțiune care vă interesează și doriți mai multe informații despre cum funcționează, citiți mai departe!
Beneficiile avocatului gratuit sunt numeroase. Puteți economisi bani, obțineți sfaturi de la experți și chiar obțineți o consultație gratuită.
Consultanța legală gratuită este disponibilă pentru o varietate de tipuri de cazuri. De exemplu, dacă treceți printr-un divorț sau o luptă pentru custodie, consultanța legală gratuită poate ajuta să înțelegeți drepturile și opțiunile dumneavoastră. Dacă sunteți acuzat de o infracțiune, consultanța legală gratuită poate ajuta să explice ce se întâmplă în continuare și cum să vă protejați în timpul procesului. Consultanța legală gratuită acoperă, de asemenea, problemele de dreptul muncii, cum ar fi procesele de discriminare, procesele de concediere abuzivă și disputele salariale/orare dintre angajați și angajatori. În cele din urmă, dacă există o problemă legată de un contract (cum ar fi un acord între două părți), atunci consultanța legală gratuită poate fi obținută de la avocații specializați în dreptul contractelor.
Dacă căutați avocatul gratuit, există multe opțiuni disponibile. Unele dintre cele mai comune locuri pentru a-l găsi sunt:
Dacă căutați avocatul gratuit, iată câteva sfaturi despre cum să profitați la maximum de el:
Avocatul gratuit este o resursă importantă pentru oamenii care au nevoie de ea. Poate ajuta să obțineți informațiile și suportul necesare pentru a lua decizii cu privire la cazul dumneavoastră,
Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti
In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti
Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ
Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018
Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc
Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite
Ne gasiti pe www.coltuc.ro
Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog
Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs
Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36
Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici
Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894
Sau email : avocat@coltuc.ro
Fiscul a pornit cruciada împotriva evazioniștilor și i-au depistat pe cei mai mari. 56,34 de lei. Atât au găsit inspectorii ANAF în minus, pe casă, într-un magazin din Suceava, suficient pentru a amenda firma cu 5.000 de lei și pentru a-i suspenda activitatea timp de o lună. “O fată a dat rest greșit și a rămas cu casa pe minus. Cei de la Fisc mi-au spus că
au dat cea mai blândă pedeapsă. Am refuzat să semnez procesul verbal, pe care l-au trimis însă venit zilele trecute prin Poștă. Amenda am plătit-o fiindcă întotdeauna îmi achit toate dările la stat, dar magazinul nu l-am închis. Oricum banii au fost fiscalizați și a fost doar o greșeală a casierei. Am dat ANAF în judecată”, ne-a spus Alexandru Scheul, proprietarul firmei Killer SRL din comuna suceveană Horodnic de Jos. Acesta are o fabrică de preparate din carne şi 21 de magazine în mai multe localităţi din ţară.
Acest caz nu este singular. De exemplu, presa locală a publicat cazul Cofetăriei Codrina din Timișoara pe care inspectorii ANAF au decis să o închidă fiindcă au găsit 1,5 lei în plus, în casă.
Au modificat OUG 28/1999 și au introdus unele prevederi neconstituționale. Fiscul nu poate sancționa un agent economic pentru că are 3 lei su 5 lei în plus sau în minus pe casă. Nu este o chestiune care să modifice baza de impozitare. Este problema patronului și a gestionarului. Fiscul trebuie să se ocupe de buna colectare a taxelor și impozitelor, nu să-l învețe pe gestionar să facă calculele. Disciplina financiară este o chestiune comunistă, care ținea în trecut de miliția financiară. Lucrurile erau justificate atunci fiindcă toate firmele erau de stat. Acum ANAF nu are nici o treabă cu banii din casa unei firme private. Nu te pot sancționa fiindcă bănuiesc că nu ai eliberat bon fiscal. Trebuie să dovedească acest lucru.
Victor Piturca-l-a dat-in-judecata-pe-Corneliu-Vadim-Tudor
,,De la inceputul acestei luni, cunoscutul om de fotbal, dl. Victor Piturca, este victima unei virulente campanii de denigrare declansata de dl. Corneliu Vadim Tudor si sustinuta atat prin intermediul articolelor cu caracter rasist, xenofob, calomniator, insultator, publicate sub semnatura proprie in ziarul Tricolorul, precum si prin retorica similara demonstrata in emisiuni de televiziune. Fata de actiunile amintite, dl. Victor Piturca, reprezentat legal de catre avocati a initiat o actiune in instanta prin care solicita obligarea dlui. Corneliu Vadim Tudor, in solidar cu institutiile media prin care au fost savarsite faptele, la plata unor daune morale in valoare totala de un milion de euro”, se arata intr-un comunicat de presa al casei de avocatura.”
avocatura
Gigi Chiru, care este liderul filialei judetene Constanta a PDL, a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului Tribunalului Constanta. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Gigi Chiru este acuzat ca prin Fundatia Umanitara Christian Gigi Chiru, al carei presedinte era, a tiparit 24.000 de bonuri valorice medicale pe care le-a trimis prin posta alegatorilor din municipiul Constanta, in timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie.
Conform sursei citate, alegatorii ar fi trebuit sa mearga cu bonurile medicale la sediul ,,Primariei Constantenilor”, infiintata de Gigi Chiru la locuinta sa. Acolo, datele lor de stare civila au fost trecute in tabele, dupa care bonurile au fost stampilate cu sigla Fundatiei Umanitare ,,Christian Gigi Chiru”. Bonul validat era apoi remis din nou titularului sau, care apoi se prezenta la una dintre farmaciile cu care fundatia incheiase protocoale de colaborare, iar astfel beneficia de produse medicale in valoare de 25 de lei.
Potrivit anchetatorilor, 11.111 dintre cele 24.000 de bonuri valorice medicale tiparite au fost decontate la farmaciile cu care Fundatia Umanitara Christian Gigi Chiru incheiase protocoale de colaborare.
,,Cu ocazia audierii sale, invinuitul Chiru Gigi Christian a negat savarsirea faptei retinute in sarcina sa, afirmand ca bonurile valorice au fost tiparite de reprezentantii fundatiei care ii poarta numele fara acordul sau, cu folosirea imaginii sale si a sloganului sau electoral”, mentioneaza procurorii constanteni.
Cei doi au primit, marti, de la un denuntator, suma de 34.000 lei, anchetatorii procedand la constatarea infractiunii flagrante, informeaza un comunicat al DNA remis miercuri.
,,In perioada 25-30 octombrie 2012, inculpatii Rizea Niculae si Pirvan Dumitru au pretins suma de 37.000 lei si au primit suma de 34.000 lei cu titlu de mita, de la un denuntator, administrator de societate comerciala, pentru ca in schimb, in calitatea lor de comisari ai Garzii Financiare – Sectia Bucuresti, sa nu sesizeze organele de urmarire penala cu privire la infractiunile constatate la un control financiar facut la societatea denuntatorului, sa aplice amenzi contraventionale cat mai blande si sa-i comunice denuntatorului identitatea persoanei care a sesizat abaterile societatii controlate”, precizeaza comunicatul.
Potrivit DNA, celor doi comisari ai Garzii Financiare Bucuresti li s-au adus la cunostinta acuzatiile procurorilor care au dispus, marti, retinerea lor pentru 24 de ore. Tribunalul Bucuresti a dispus, miercuri, arestarea preventiva a angajatilor Garzii Financiare pentru 29 de zile.
,,Facem precizarea ca punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, necesara in vederea propunerii unor masuri preventive, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”, se mai arata in comunicatul DNA.
Conducerea PDL Constanța a înaintat Parchetului o plângere penală împotriva premierului Victor Ponta.
Prezentăm documentul:
Catre,
PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL – ORGANIZATIA JUDETEANA CONSTANTA, cu sediul in Constanta, str. Ion Lahovari nr. 2 A, jud. Constanta, formulam:
PLANGERE
prin care intelegem sa sesizam savarsirea, de catre Primul Ministru al Romaniei, dl. Ponta Victor Viorel, a infractiunilor prevazute si sanctionate de disp. art. 248, art. 264 si art. 2721 din Codul penal.
IN FAPT, la data de 09.08.2012, dl. Victor – Viorel Ponta a inteles sa faca, in cadrul unei conferinte de presa, o serie de declaratii vizand modalitatea de desfasurare a cercetarilor penale in dosarul avand ca obiect plangerea penala formulata impotriva Primarului municipiului Constanta, dl. Radu Stefan Mazare, pentru savarsirea infractiunii prevazute de disp. art. 52 alin. 1 din Legea nr. 3/2000.
Din analiza continutului declaratiilor facute in conditiile anterior aratate, apreciem ca se contureaza savarsirea, de catre dl. Victor – Viorel Ponta, in dubla sa calitate de prim – ministru si de ministru interimar al justitiei, a infractiunilor prevazute si sanctionate de prevederile art. 248, art. 264 si art. 2721 din C. pen., activitate infractionala materializata in perturbarea grava a conditiilor de desfasurare a activitatii organelor de cercetare penala investite cu solutionarea plangerii mai sus mentionate, realizata, intre altele, sub forma utilizarii unor expresii insultatoare la adresa activitatii organelor judiciare anterior amintite, scopul vizat fiind zadarnicirea urmaririi penale in dosarul avand ca obiect plangerea penala formulata impotriva dlui. Radu Stefan Mazare.
In acest sens, urmeaza a fi avut in vedere faptul ca, analizand obiectul plangerii penale promovate, de catre organizatia noastra, din perspectiva savarsirii, de catre dl. Radu Stefan Mazare, a infractiunii prevazute de disp. art. 52 alin. 1 din Legea nr. 3/2000, dl. Ponta Victor – Viorel, solicita organelor de cercetare penala investite cu solutionarea acestei plangeri, “(…) sa evite pe cat posibil situatiile ridicole(…)”, apreciind, in acest context, ca “(…) procurorii din aceasta tara trebuie sa prinda criminali, trebuie sa prinda violatori, trebuie sa ancheteze oameni corupti, (…)”, dar, mai ales, ca “(…) manechinele lui Mazare nu e nevoie sa le ancheteze procurorii”.
Din analiza declaratiilor anterior enuntate, rezulta, sub un prim aspect, faptul ca dl. Ponta Victor – Viorel, utilizand criterii arbitrare de apreciere a gradului de pericol social al faptei, intelege sa procedeze la clasificarea anumitor infractiunilor, apreciind, in acest context, ca faptele savarsite de dl. Radu Stefan Mazare nici macar nu se includ in aceasta clasificare, cercetarea acestor fapte constituind, in opinia, faptuitorului, a fi o activitate “ridicola”.
Ceea ce prezinta importanta din perspectiva stabilirii vinovatiei in savarsirea infractiunilor prevazute de art. 248, art. 264 si art. 2721 din C. pen. este faptul ca, la doar 2 zile de la momentul investirii sale in functia de ministru interimar al justitiei, dl. Ponta Victor Viorel, prin declaratiile promovate in cadrul conferintei de presa din data de 09.08.2012, intelege sa intervina in activitatea de cercetare penala, desfasurata de organele judiciare de la nivelul Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta.
Cum poate fi altfel interpretata interventia publica a dlui Ponta, din inalta pozitie de Ministru al Justitiei, decat un act de natura a influenta, cenzura si zadarnici activitatea procurorilor, implicati in cercetarea penala si in desfasurarea etapei de urmarire penala, in dosarul asa-ziselor manechine ale dlui. Mazare.
Consideram ca este inadmisibil, de neacceptat si totodata culpabil faptul ca Ministrul Justitiei dezvolta actiuni de ingerinta in actul de justitie, calificate prin scopul de a obtine zadarnicirea urmaririi penale intr-un dosar inregistrat pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, toate avand drept mobil impiedicarea tragerii la raspundere penala a dlui. Primar Radu Stefan Mazare.
Este lesne de inteles ca in acest dosar, procurorii au dispus audierea, partial in calitate de martori, a cetatenilor implicati in evenimentul din data de 29.07.2012, cu ocazia desfasurarii referendumului privind demiterea Presedintelui Traian Basescu, eveniment ce a fost reclamat ca fiind o manifestare de constrangere din partea dlui. Primar Mazare, exercitata asupra unui grup de persoane, in scopul impiedicarii liberului exercitiu al dreptului la vot.
Cu alte cuvinte, procurorii NU le ancheteaza pe „manechinele dlui Mazare”, ci ancheteaza si cerceteaza o presupusa fapta penala, iar rezolutia procurorilor intr-un dosar penal poate fi dispusa doar in urma efectuarii de cercetari, constand in audierea tuturor persoanelor implicate si nu numai. Este surprinzator ca dl. Ponta se limiteaza doar la profesia acestor persoane si ignora in totalitate faptul ca acestea sunt cetateni romani, martori in dosarul penal, si au, astfel, obligatia de a se supune legii, cercetarilor penale si tuturor actelor de procedura dispuse de procuror.
In plus, consideram ca, prin declaratiile promovate la data de 09.08.2012, dl. Ponta Viorel – Victor transmite un mesaj de uzurpare a autoritatii, pe care o reprezinta statutul de magistrat, si instiga la ignorarea acestora, in ipoteza in care nu exista indicii ca s-au savarsit infractiuni contra integritatii persoanei sau contra patrimoniului.
Or, raspunderea penala este angajata indiferent de natura si obiectul faptei penale.
Nicaieri, in cuprinsul prevederilor legale procedurale penale, nu este reglementata obligatia desfasurarii cercetarii penale, de catre procurori, dupa dispozitiile Ministrului Justitiei, aspect cunoscut si de catre dl. Ponta, mai ales in virtutea cv-ului personal, acesta avand formarea profesionala de magistrat, respectiv procuror.
Singurul in masura a stabili modalitatea de finalizare a urmaririi penale este procurorul investit, tocmai prin rezolutia pe care o pronunta ulterior efectuarii cercetarilor penale si administrarii probatoriului.
In atare conditii nu exista posibilitatea, nici macar pentru un ministru al justititiei si nici chiar pentru un prim – ministru, de a stabili ca o fapta este sau nu de natura penala sau ca o plangere penala trebuie sau nu a fi solutionata, dat fiind ca, odata sesizat, organul de cercetare penala are obligatia de a proceda la efectuarea tuturor actelor de procedura in vederea stabilirii existentei sau nu a unei activitati infractionale.
Afirmatia “(…) manechinele lui Mazare nu e nevoie sa le ancheteze procurorii” contureaza elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice (art. 248 din C. pen.), dat fiind ca, de la nivelul functiei publice ocupate – Prim – ministru al Romaniei si Ministru de Justitie –, dl. Ponta Viorel – Victor stabileste, prin declaratia sa, in lipsa oricarui fundament juridic, conduita de urmat a organelor de cercetare penala, respectiv modalitatea in care acestea ar trebui sa procedeze la solutionarea plangerii promovate impotriva dlui. Radu Stefan Mazare.
Sintetizand, prin declaratia din data de 09.08.2012, dl. Ponta Viorel – Victor stabileste ca “manechinele lui Mazare” nu trebuie audiate, ignorand, in acest context, faptul ca nu are calitatea de procuror investit cu solutionarea plangerii penale formulate impotriva dlui. Radu Stefan Mazare, dar si faptul ca persoanele anterior mentionate (“manechinele lui Mazare”) au, in mod evident, calitatea de martori sau, dupa caz, de persoane vatamate, in dosarul penal, iar singurul in masura a aprecia asupra utilitatii audierii acestora este procurorul de caz.
In plus, consideram ca aceeasi afirmatie se contureaza, de departe, ca fiind o modalitate evidenta de sfidare a actului de justitie si de transmitere catre procurorii implicati a unui mesaj de desistare a tuturor activitatilor de cercetare, purtand de asemenea recomandarea de a se ocupa de alte spete, respectiv crime, violuri, furturi, intrucat a audia “fetele lui Mazare” este de natura a crea o situatie “ridicola” si “amuzanta”.
Apreciem ca aceste calificative au un vadit caracter injurios cu privire la activitatea magistratilor din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, conturand, astfel, elementele constitutive ale infractiunii de sfidare a organelor judiciare, prevazute si sanctionate de disp. art. 2721 din C. pen..
In egala masura, plecand de la scopul vizat de demersul initiat cu ocazia promovarii declaratiilor de presa din data de 09.08.2012, respectiv zadarnicirea urmaririi penale impotriva dlui. Radu Stefan Mazare, apreciem ca fiind evidenta conturarea elementelor constitutive ale infractiunii de favorizare a infractorului, astfel cum este aceasta reglementata in cuprinsul prevederilor art. 264 din C. pen..
In contextul analizei aspectelor anterior expuse, apreciem ca nu trebuie ingnorat raportul ierarhic existent, la momentul promovarii declaratiilor de presa din data de 09.08.2012, intre dl. Ponta Victor – Viorel – Ministru al Justitiei – si magistratii-procurori, aceste declaratii constituindu-se, astfel, ca o forma de amenintarea la adresa sistemului de justitie, de trasare a directiei de efectuare a cercetarilor, respectiv atragerea in derizoriu a faptelor reclamate si actelor procedurale dispuse, toate cu scopul de a manipula sistemul de justitie, pentru a-i asigura dlui. Mazare drumul spre o solutie favorabila.
Actiunile dlui. Ponta Victor – Viorel sunt de natura a aduce atingere valorilor sociale la care este chemat sa asigure a fi ocrotite, respectiv independenta justitiei, intrucat dumnealui se substituie dispozitiilor din codul penal si stabileste public ca avem de a face cu o restrangere a infractiunilor reglementate pana in prezent, in sensul ca, de acum acolo, trebuie cercetate doar crimele, violurile, furturile, faptele de coruptie, iar celelalte fapte penale trebuie tolerate, fiind lipsite probabil de importanta, in opinia domniei sale.
De altfel, conduita dlui. Ponta Viorel – Victor, in sensul anterior aratat, nu este una singulara, aspect, o data, in plus, confirmat de faptul ca, la data de 13.08.2012, Consiliul Superior al Magistraturii a inteles a sesiza Inspectia Judiciara din perspectiva efectuarii de verificari privind eventuala incalcare, in contextul declaratiilor publice ale dlui. Prim – Ministru, a principiului independentei justitiei.
Concluzionand asupra caracterului declaratiilor publice ale dlui. Ponta Victor Viorel, consideram ca se contureaza opinia ca acestea sunt de natura a constrange, ameninta si decredibiliza actul de justitie si persoanele chemate sa-l infaptuiasca, ignorand principiile democratiei si al separatiei puterilor in statul de drept.
Fata de aspectele anterior expuse, solicitam efectuarea de cercetari in vederea stabilirii intregii activitati infractionale si tragerii la raspundere a faptuitorului Ponta Victor – Viorel pentru savarsirea infractiunii prevazute si sanctionate de disp. art. 248, art. 264 si art. 2721 din Codul penal.
PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL – ORGANIZATIA JUDETEANA CONSTANTA,
PRESEDINTE,
CHRISTIAN GIGI CHIRU
BARDAȘ MIHAI-HOREA, consilier local, membru al Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Unirea 1924, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de înșelăciune;
LUPU IOAN-NICOLAE, director executiv la SC Fotbal Unirea 2006 SA, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (70 de acte materiale);
FENEȘAN OLIVIU, consilier județean, membru al Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Unirea 1924, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de înșelăciune;
SARMEȘ MARIAN-IONEL, membru al Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Unirea 1924, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de înșelăciune;
PAUL VOICU, viceprimar al mun. Alba-Iulia, în sarcina căruia s-a reținut complicitate la înșelăciune.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2005-2010, inculpații Lupu Nicolae, în calitate de director executiv la SC Fotbal Unirea 2006 SA, consilierul județean Feneșan Oliviu, consilierul local Bărdaș Mihai-Horea și Sarmeș Marian-Ionel, ultimii trei fiind și membri ai Consiliului Director al Asociației Fotbal Club Unirea 1924, i-au indus și menținut în eroare pe membrii Consiliului Județean Alba și Consiliului Local al municipiului Alba-Iulia, prin folosirea unor mijloace frauduloase cu ocazia derulării unor contracte de finanțare încheiate cu cele două instituții publice, cauzând un prejudiciu în sumă de 11.730.000 lei (8.070.00 lei, în bugetul Consiliului Local și 3.660.000 lei, în bugetul Consiliului Județean Alba). Cei patru au beneficiat de sprijinul inculpatului Paul Voicu, viceprimar și consilier local al municipiului Alba-Iulia.
Concret, în cursul anului 2005, au fost încheiate două contracte prin care Consiliul Local al municipiului Alba-Iulia și Consiliul Județean Alba se angajau să finanțeze Asociația „Fotbal Club Unirea 1924” Alba-Iulia pentru valorificarea aptitudinilor jucătorilor de fotbal juniori. Deoarece, în realitate, asociația sportivă nu deținea un centru de copii și juniori și nici echipe de fotbal, iar instituțiile publice nu aveau dreptul legal de a finanța activitatea societăților comerciale, inculpații Sarmeș Marian-Ionel, Feneșan Oliviu, Bardaș Mihai-Horia și Lupu Nicolae, cu ajutorul inculpatului Paul Voicu, au creat un mecanism prin care banii rezultați din finanțările instituțiilor publice pentru Asociația „Fotbal Club Unirea 1924” Alba-Iulia erau transferați către societatea comercială SC Fotbal Club Unirea 2006 SA Alba-Iulia. De fapt, banii respectivi erau destinați susținerii cheltuielilor ocazionate de echipele de fotbal deținute de societatea comercială, inclusiv pentru pata salariilor precum și a contribuțiilor aferente salariilor. Practic, ponderea sumelor transferate în mod direct (sub formă de prestări servicii, finanțări și/sau împrumuturi) din patrimoniul asociației în patrimoniul societății comerciale cu capital privat în perioada de referință a fost cuprins între 59,28% și 98,44% din veniturile SC Fotbal Club Unirea 2006 SA.
În aceeași perioadă, pentru a justifica transferul banilor din cadrul asociației în patrimoniul societății comerciale inculpatul Lupu Nicolae a emis, în mod fictiv, un număr de 70 facturi fiscale prin care atesta, în mod nereal, că sumele transferate reprezintă contravaloarea prestațiilor societății comerciale către asociația sportivă.
PENESCU GHEORGHE CORNEL, acţionar majoritar al S.C. PIC S.A. Piteşti, S.C. MUNTENIA ALIMENT S.R.L., S.C. PIC DISTRIB S.R.L. (fostă ONIŢA S.R.L.), pentru infracţiunile de:
dare de mită, în formă continuată;
complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată;
complicitate la infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie;
instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, în formă continuată,
instigare la infracţiunea de evaziune fiscală.
PIECA GHEORGHITĂ, administrator al S.C. FOTBAL CLUB 2005 S.A. Piteşti, pentru infracţiunile de:
complicitate la infracţiunea de dare de mită în formă continuată,
fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie,
evaziune fiscală,
GRIGORE GHEORGHE, fost director executiv adjunct al activităţii de inspecţie fiscală din cadrul A.N.A.F. – D.G.F.P. Argeş, actualmente consilier superior în cadrul aceleiaşi instituţii, pentru infracţiunile de:
luare de mită în formă continuată,
instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată,
instigare la infracţiunea de fals intelectual, în formă continuată, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, în formă continuată.
WEISS LUCIA, director economic la SC PIC S.A, pentru infracţiunile de:
fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie,
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală.
CEAUSESCU ADRIAN, BEJENARIU CONSTANTIN-DARIUS şi ENESCU FLORINA, inspectori în cadrul D.G.F.P. Argeş, pentru infracţiunile de:
abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial,
complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală,
fals intelectual, săvârşit în scopul de a ascunde şi de a realiza scopul urmărit prin săvârşirea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada 23 mai 2006 – 21 octombrie 2008, Penescu Gheorghe Cornel, acţionar majoritar al SC PIC S.A. şi, prin intermediul acestei societăţi, acţionar majoritar al SC FOTBAL CLUB 2005 S.A. Piteşti, a oferit şi a remis lui Grigore Gheorghe, atât direct cât şi prin intermediul inculpatului Pieca Gheorghiţă, administrator al SC PIC S.A., bani şi bunuri în cuantum total de 9.381 lei. Banii şi bunurile au fost date pentru ca inculpatul Grigore Gheorghe, în calitatea sa de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş să îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să favorizeze societăţile din grupul PIC controlate de inculpatul Penescu Gheorghe Cornel.
Calin-Andrei Zamfirescu, partener senior al Zamfirescu Racoti Predoiu a afirmat ca “Prin aplicarea noului Cod de procedura civila se doreste inclusiv executarea hotararilor judecatoresti in timp cat mai rapid”.
Pana la aplicarea hotararilor, actul normativ aduce insa modificari esentiale in ceea ce priveste derularea proceselor civile. Daca actualul cod are doar prevederi vagi in ceea ce priveste durata proceselor, cel nou, in forma lui initiala, spune clar ca procesele “trebuie rezolvate in termen optim si previzibil”.
Durata procesului ar urma sa fie stabilita inca de la inceput.” Judecatorul va stabili, prin discutii cu partile, durata procesului”, arata Noul Cod la articolul 233.
La baza noilor prevederi sta intentia autorilor de a aduce actul de justitie din Romania la un nivel similar cu cel European. Intre judecatori si partile implicate ar trebui sa existe comunicare.
“Dorim ca cercetarea procesului sa se faca in conditii de lucru. Derularea procesului ar putea fi chiar mai putin formala. Ar trebui sa aiba loc un dialog intre judecatori si avocatii partilor sau chiar intre judecatori si partile implicate in proces”, spune profesorul doctor Viorel Ciobanu, presedintele comisiei care a elaborat Codul de Procedura Civila.
O alta noutate adusa de Noul cod de procedura Civila este ca partile vor avea posibilitatea de a solicita derularea mai rapida a procedurilor prin intermediul unei “contestatii privind tergiversarea”.
Av.Coltuc Marius,fondator Casa de avocatura Coltuc precizeaza pentru Mediafax:”Va fi un pas inainte destul de important in justitie”
Contestatia va trebui solutionata in termen de 10 zile si, in cazul in care este aprobata, va obliga completul care judeca procesul sa grabeasca procedurile. Contestatia este analizata de un complet separat. Inalte Curte de Casatie si Justitie nu a fost insa de acord cu acest articol si a reusit sa-si impuna punctual de vedere in fata Senatului.
”In anul 2011 exista pe rolul instantelor 11 actiuni introduse de cetateni sau firme de asigurare care reclama ca si-au avariat autovehiculele in gropile din oras. Valoarea totala a despagubirilor solicitate de reclamanti in toate cele 11
procese se ridica la 52.313 lei. La acestea se adauga doua actiuni similare pentru care procesul s-a terminat, hotararea judecatoreasca fiind favorabila municipalitatii. Despagubirile ce fusesera solicitate de reclamanti in aceste 2 procese au fost de 2.581 lei”, a declarat Mirela Gligore, purtatorul de cuvant al primariei Sibiu.
Avocatii sibieni spun ca astfel de procese nu sunt rare, dar ca sansele de castig nu sunt foarte mari. „In primul rand trebuie vazut exact ce s-a intamplat, daca intr-adevar ati suferit o avarie la masina din cauza gropii respective. Apoi se face expertiza si de stricaciuni normal trebuie sa raspunda administratorul drumului, in cazul in care defectiunea are loc pe raza municipiului Sibiu – primaria Sibiu. Dupa aceea, daca se stabileste prin expertiza tehnica ca avariile se datoreaza tocmai acestui fapt atunci evident ca se pot obtine costurile reparatiei. Intr-adevar, din cate am auzit sunt ceva cauze pe rol pe aceasta speta dar biroul nostrum nu a intrat pana acum in astfel de procese. Ce pot eu sa va spun este ca ele sunt si castigate, dar si pierdute”,
In cazul defunctului Dolanescu se aplica dispozitiile mostenirii legale,pentru ca nu exista un testament.La mostenire vor veni: sotia supravietuitoare si copii- clasa I de mostenitori
CLASA I DE MOSTENITORI LEGALI
Clasa I de mostenitori, descendentii, sunt primele rude chemate la mostenirea defunctului (cf. art. 669 C.civ.)
In aceasta categorie intra: copii, nepotii, stranepotii si urmasii lor in linie dreapta la infinit.
Nu are relevanta daca acesti descendenti sunt din casatorie sau din afara ei, sunt adoptati sau firesti.
Daca potentialii mostenitori nu se inteleg in fata notarului,ei au deschisa calea partajului succesoral judiciar- ceea ce s-a si intamplat intrucat pe rolul Judecatoriei sectorului 2 se afla un dosar avand acest obiect
Ce se intampla cand unul dintre mostenitori contesta calitatea de fiu al celuilalt?
Testele de paternitate se efectueaza in mod uzual pe markeri ADN autozomali. Numarul si tipul de markeri ADN utilizati pentru o testare difera de la un laborator la altul. Nu exista un tip si nici un numar prestabilit de markeri ce trebuie investigati insa pentru a se obtine in final o probabilitate de minimum 99,9999% este de regula necesara investigarea a minimum 10 markeri ADN autozomali de tip STR. Bateria de markeri ADN trebuie obligatoriu largita la 16-20 markeri atunci cand gradul de concludenta nu atinge parametrii standard enuntati. Obtinerea unei probabilitati de numai 99,99% nu este considerata suficienta intrucat exista sansa, de 0,01%, ca o alta persoana, dintr-o populatie de numai cateva mii, sa posede aceleasi caracteristici genetice cu ale barbatului testat in calitate de prezumptiv tata biologic. Sansa de raportare a unui rezultat fals pozitiv de 0,01%, nu este acceptata in prezent de standardele de analiza in domeniu.
In laboratorul nostru testam de rutina intre 10 pana la 20 de markeri ADN in functie de complexitatea cazului. Analizele se efectueaza numai cu kituri de reactivi omologate international pentru identificarile de persoane si cu echipamente de analiza genetica automate omologate pentru domeniul geneticii judiciare. Prelucrarea statistica a datelor urmeaza de asemenea respectarea standardelor stiintifice curente.
Incepand cu 2005, exista si posibilitatea testarii in laborator a markerilor cromozomiali Y (de tip STR-Y) pentru cazuri in care trebuie stabilita relatia de inrudire a unui copil de sex masculin si prezumtivul tata biologic lipseste (decedat, disparut, etc.). In aceste cazuri se poate stabili in baza profilelor cromozomiale Y relatia de indrudire pe linie masculina intre respectivul copil si bunicul patern, un unchi patern sau veri pe linie paterna.
Expertii laboratorului au pregatirea profesionala si stiintifica ceruta in domeniul testarii ADN medico-legale, completata cu stagii de formare in servicii ADN de referinta din Germania, Franta si Marea Britanie. Echipa de specialisti cuprinde un medic primar legist, doctor in stiinte medicale, si trei biochimisti specialisti, cu masterat in biologie moleculara. Experienta profesionala poate fi demonstrata de participarea in cadrul proiectelor de cercetare nationala si internationala si de faptul ca laboratorul efectueaza teste ADN de paternitate la scara nationala.
1. Testele ADN de paternitate
Casa de avocatura Coltuc a luat decizia de a asista gratuit pe oricare dintre mostenitori pentru rezolvarea situatiei create.
S-a luat acesta decizie intrucat este nefiresc ce se intampla cu memoria maestrului Dolanescu
Asezarea ambelor parti la masa negocierilor cred ca este forma cea mai inteleapta.
Mai mult decat atat Ionut Dolanescu trebuie sa inteleaga ca si Dragos are aceleasi drepturi ca si acesta din punct de vedere legal,fara a se putea tine cont de contributia fiecaruia.
Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Casa de avocatura Coltuc
Tribunalul Vrancea nu mai are bani nici pentru hârtie şi pixuri. Asta înseamnă că arhiva nu mai funcţionează. Din lipsă de bani, nici asistenţa juridică din oficiu nu va mai putea fi asigurată. După încercări disperate prin
care a adus la cunoştinţa Ministerului Justiţiei faptul că bugetul Tribunalului va fi terminat la jumătatea anului, singura soluţie găsită de preşedintele Adrian Toni Neacşu a fost să cheme în judecată statul român prin Ministerul de Justiţie. Şeful Tribunalului cere statului român suplimentarea bugetului pentru bunuri şi servicii cu aproape 900.000 de lei.
Sursa: Realitatea TV
Acţiunea celor de la Pepsi urmează unei campanii de două săptămâni în care Coca-Cola şi-a promovat băutura energizantă Powerade ION4. În campania de publicitate sunt prezentate imagini cu sticle de Gatorade, o băutură
destinată sportivilor şi produsă de Pepsi, asociate cu sloganuri precum „Nu te mulţumi cu o băutură incompletă”.
În plus, Coca-Cola pretinde că produsului Gatorade îi lipsesc doi electroliţi esenţiali, calciu şi magneziu, prezenţi în Powerade.
Pepsi susţine, însă, că nu există dovezi că respectivele două minerale fac din Powerade o băutură energizantă mai bună.
Avocaţii Pepsi au cerut unei instanţe să pună capăt campaniei publicitare agresive în care se pretinde că produsul Powerade este superior, iar Gatorade este o băutură incompletă.
„(Campania Coca-Cola – n.r.) reprezintă o strategie calculată, intenţionată şi elaborată pentru a ataca fără temei şi imoral liderul de piaţă, Gatorade”, se arată în plângerea înaintată instanţei de Pepsi.
Petiţionarul acuză Coca-Cola de publicitate falsă, practici şi acţiuni înşelătoare, vătămarea reputaţiei din afaceri şi încălcarea regulilor competiţiei.
Coca-Cola şi Pepsi au o istorie îndelungată în a-şi ataca reciproc produsele în campanii publicitare mondiale şi în a recurge la acţiuni în justiţie pentru probleme care diferă de la încălcarea legilor antitrust la spionaj comercial.
mediafax
„În momentul de faţă nu am pregătit proteste, aşteptăm cu decenţă şi bun simt, ca întotdeauna, ca lucrurile să rse rezolve pe cale legală. Din
nefericire, un lucru pe care de altfel nu ni-l dorim, în condiţiile în care nu se va intra într-o situaţie de normalitate, împreună cu colegii noştri din teritoriu şi cu reprezentanţii de la celelalte federaţii, vom stabili şi măsuri care să ducă la forme de luptă sindicală extreme, legale”, a declarat duminică Aurel Cornea, preşedinte FSLI
realitatea
Miliardarul rus, Roman Abramovici, da în judecata grupul de presa britanic Times, pe care îl acuza de defaimare, sustine agentia RIA Novosti. Concret, publicatia Sunday Times anunta duminica trecuta ca Abramovich vrea sa
vânda clubul de fotbal Chelsea, probabil pe fondul crizei financiare
Inculpatul L.C. a fost condamnat de judecatoria Botosani la 1 an si 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in paguba avutului particular prevazuta de art.208 alin.1, art.209 lit.e C.pen., prin sentinta penala nr.2072 din 7 august 1997.
Prin aceeasi sentinta s-a facut aplicarea art.109, art.74 si art.76 C.pen., iar in baza art.83 din acelasi cod, s-a dispus revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii unei pedepse de 1 an si 2 luni inchisoare pe care a adaugat-o la noua pedeapsa.
Prima instanta a retinut ca in noaptea de 4 spre 5 noiembrie 1995, inculpatul a sustras din balconul unui bloc din municipiul Botosani o pereche de ciorapi si una de chiloti, fiind descoperit la scurt timp de organele de politie.
Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.623/A din 12 noiembrie 1996.
Declarand recurs, inculpatul a solicitat desfiintarea celor doua hotarari deoarece faptul imputat este lipsit de pericol social, fiind comis de el mai mult in joaca si ca, pe de alta parte, se impune schimbarea modalitatii de executare a pedepsei.
Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, avand de solutionat acest recurs, l-a admis, a casat decizia si sentinta achitandu-I pe inculpat in temeiul art.18 C.pen. raportat la art.10 lit.b si art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. In motivarea solutiei s-a aratat ca la data savirsirii infractiunii, inculpatul era minor, ca fata de natura bunurilor sustrase si valoarea lor redusa pericolul social al infractiunii este minim, asa incat in cauza trebuiau aplicate prevederile art.18 C.pen.
Potrivit art.18 C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.
Cum in cauza inculpatul este minor, iar valoarea bunurilor sustrase este neinsemnata, in mod gresit prima instanta si instanta de apel au individualizat sanctiunea ce a fost aplicata inculpatului, fara a se observa ca fapta acestuia era lipsita de pericol social.
Curtea de Apel, decizia nr.17 din 27 ianuarie 1997
Plecand de la premisa clientului utilizator rau platnic, o firma de leasing este pusa in situatia in care pentru recuperarea prejudiciului nu are foarte multe variante.
Astfel, iata principalele cai de urmat:
– rezolvarea pe cale amiabila a iminentului litigiu – sens in care, ca regula, contractele de leasing prevad in mod obligatoriu clauza incercarii de rezolvare pe cale amiabila a diferendului. In acest sens si legiuitorul prin introducerea art. 720.1 in codul de procedura civila instituie o regula – regula concilierii prealabile a unui litigiu.
– rezolvarea pe calea justitiei – prin cerere de chemare in judecata pentru recuperarea bunului obiect al contractului de leasing, respectiv pentru recuperarea sumelor (ratelor de leasing) scadente si neachitate.
Cel mai des, oricare dintre aceste cai este sortita esecului, pentru cateva considerente de actualitate, si ne gandim aici la situatia in care debitorul se sustrage unei rezolvari pe cale amiabila a iminentului litigiu iar calea justitiei, de notorietate in ultimii ani, este anevoioasa prin prisma aparatului stufos si a legislatiei permisive in a putea ataca cu apel, recurs, contestatie la executare, etc. orice hotarare care in prima faza ar da dreptate reclamantului (societate de leasing).
Pentru rezolvarea cat mai repede a propriei situatii, firmele de leasing apeleaza la o clauza contractuala ce ii da dreptul ca prin mijloace proprii sa isi ridice bunurile proprietatea sa.
Din pacate unii actori ai pietei aprecieaza ca aceasta operatiune ar fi identica cu operatiunea de furt.
Este adevarat ca un proprietar neposesor poate comite infractiunea de furt de la un posesor neproprietar, dar oare posesia neproprietarului este oare o posesie de buna credinta?
De asemenea, atata vreme cat a intervenit rezilierea contractului de leasing, cu ce titlu mai detine utilizatorul bunul, proprietatea firmei de leasing?
Noi apreciem ca in masura in care a intervenit rezilierea contractului de leasing, situatie comunicata utilizatorului, firma de leasing prin recuperarea prin mijloace proprii a bunurilor proprietatea sa, nu realizeaza infractiunea de furt.
De altfel, o persoana juridica nu poate realiza infractiunea de furt.
Din pacate apelarea la aceste operatiuni, este cauzata de cele mai multe ori de neseriozitatea utilizatorilor, care „uita” sa isi achite ratele de leasing.
Vizat intr-un dosar privind savârsirea unui fals intelectual, Tiberius Tanase, membru al Consiliului National de Integritate, este aparat de colega sa, Alice Draghici. In acelasi timp, Alice Draghici este faptuitor intr-un dosar cu lunga istorie prin parchete, dosar care a fost declinat dupa ce a fost tinut la sertarul Parchetului Judecatoriei sector 1 timp de un an si jumatate, desi acest parchet nu avea competenta sa efectueze acte procedurale intr-o cauza ce priveste un avocat. E vorba de o posibila evaziune fiscala pentru o suma nedeclarata in valoare de 3.000 de euro.
Dosarul care o priveste pe Alice Draghici are, cum aratam mai sus, o istorie a tergiversarilor foarte suspecta. Mai intâi, acest dosar a fost inregistrat in urma unui denunt, la Directia Nationala Anticoruptie, sub numarul 290/P/2002. In acest dosar despre a carui existenta nu s-a stiut pâna azi, asupra avocatului Alice Draghici a planat acuzatia de trafic de influenta, care ar fi fost savârsita in favoarea denuntatorului, in 1999. Interesant este ca aceste cercetari au durat foarte mult timp, si abia in 2007, dupa cinci ani, timp in care denuntatorul a si decedat. Interesant este si faptul ca perioada in care procurorii DNA, mai precis procurorul Stan, se chinuia sa uite sa dea vreun verdict, la DNA se desfasurau negocieri privind intrarea lui Genica Boerica sub protectia martorilor pentru denuntul dat impotriva lui Adrian Nastase, Ristea Priboi, Ion Melinescu etc. Avocatul lui Genica Boerica a fost Alice Draghici. Daca si cât de “prelungite” au fost tentaculele acestei negocieri cu DNA, nu se stie, dar este cert ca abia in februarie 2007, procurorii au avut revelatia unui N.U.P. bazat pe art.10 litera d si, astfel, avocatul Alice Draghici a scapat de acuzatia de trafic de influenta. Dosarul a fost disjuns si trimis la Parchetul Judecatoriei sector 1 pentru continuarea cercetarilor in cazul unei evaziuni fiscale pentru o suma de 3.000 euro nedeclarata de avocatul Alice Draghici.
Posibila evaziune fiscala pentru 3.000 de euro nedeclarati
Aici, alta poveste judiciara romantata. Nu se stie din ce cauza, lipsa de profesionalism sau intentie cu ochii la termenul de prescriptie, anchetatorii de la Parchetul Judecatoriei sector 1 n-au luat in considerare modificarea legii care dadea competenta privind cauzele cu avocati la Parchetele Curtilor de Apel si au tinut dosarul cu Alice Draghici timp de un an si jumatate. Abia in 17 octombrie 2008, a fost declinata competenta la Parchetul Curtii de Apel. Care l-a inregistrat sub numarul 1617/P/2008.
Colegul din CNI la nevoie… penala se cunoaste!
In acest timp, avocatul Alice Draghici, care a fost acuzata recent de presiuni asupra conducerii Agentiei Nationale de Integritate si a trecut senina prin armistitiul declarat pe cauza de catre senatorii Comisiei juridice, apara un coleg de la Consiliul National de Integritate. Un coleg care s-a abtinut, atunci când a fost pus in discutie cazul sau, sa voteze “pentru” sau “impotriva”. Este vorba de Tiberius Tanase, care e vizat intr-un dosar de fals intelectual, in legatura cu modificarea unor note de concurs de la Ministerul Muncii, alaturi de alti colegi. Dosarul se afla pe rolul Judecatoriei sector 1. Concursul a avut loc in 2003 si a vizat ocuparea postului de inspector general de stat adjunct. Unu dintre cei doi candidati ramasi in cursa, Danut Radu, a facut contestatie si a câstigat, in 2004, anularea acestui concurs. Radu a actionat si pe latura penala.
Salvati de «clopotelul» Parchetului Judecatoriei sector 1
Dupa doi ani, acelasi mirific Parchet al Judecatoriei sector 1 a dat solutie de neincepere a urmaririi penale fata de membrii comisiei de concurs. Radu a mers mai departe, facând plângere impotriva solutiei de N.U.P. Tribunalul Bucuresti i-a dat dreptate, apreciindu-se ca trei dintre membrii comisiei ar trebui anchetati pentru fals in inscrisuri si uz de fals. Procesul privindu-l pe membrul CNI Tiberius Tanase se afla pe rolul Judecatoriei sector 1, unde Alice Draghici va pleda pentru colegul sau. Amândoi sunt membri in comisia de concurs pentru ocuparea postului de vicepresedinte la ANI, care incepe in 30 octombrie 2008.
Valeriu Nicolae, profesor de istorie, a actionat in judecata Banca Romaneasca la care avea un credit pe motiv dobanda a fost marita discretinar, invocandu-se conditiile pietei.
Judecatoria Buzau a dat castig de cauza justitiabilului, hotararea ramanand irevocabila prin respingerea recursului de catre Tribunalul Buzau.
Valeriu Nicolae: „Clauza abuziva prevedea posibilitatea cresterii dobanzii, unilateral, de catre banca, in functie de fluctuatia pietei financiare. Nu stabilea, insa, un indice concret, precum indicele de inflatie sau dobanda de referinta BNR.”
UPDATE 27 octombrie 2008. Suntem in masura sa va prezentam textul integral al sentintei Judecatoriei Buzau. Sentinta este foarte bine motivata si excelent redactata. Ea a ramas irevocabila prin respingerea recursului de catre Tribunalul Buzau.
* * * * *
„DOSAR NR. 5812/200/2007
ROMANIA
Pe rol fiind solutionarea actiunii civile avand ca obiect plangere contraventionala formulata de agent constatator OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR, cu sediul in municipiul Buzau, cartier Bazar, bloc 4C, parter, judetul Buzau, in contradictoriu cu contravenienta BANCA [anonimizat] – SUCURSALA BUZAU, cu sediul in municipiul Buzau, strada Unirii, bloc 13 A-B, judetul Buzau si persoana vatamata NVT, cu domiciliul in municipiul Buzau, judetul Buzau.
Prezenta si dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 12.10.2007 si au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea data, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea pentru astazi 19.10.2007 si in urma deliberarii a pronuntat urmatoarea hotarare.
JUDECATA
Deliberand asupra prezentei cauze, instanta constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau sub nr. 5812/200 din data de 18.07.2007, Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Buzau a inantat spre competenta solutionare procesul- verbal de constatare nr.195/284 din 12.07.2007, incheiat de inspector [anonimizat], prin care se constata ca art. 7 alin. 2 din contractul de credit bancar nr.*/01.06.2005 incheiat intre Banca [anonimizat] Sucursala Buzau, in calitate de imprumutator si NVT, in calitate de imprumutat, incalca prevederile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 193/2000, fiind o clauza abuziva.
In aceste conditii, in baza art. 12 din actul normativ anterior mentionat, organul constatator a inaintat procesul-verbal instantei spre solutionare.
Prin sesizarea adresata OJPC Buzau, partea vatamata a relatat conditiile in care a incheiat contractul si modul in care a luat la cunostina de majorarea dobanzii.
Acesta a sustinut ca prevederea contractuala din art. 7.2 constituie o clauza abuziva, astfel cum este aceasta definita de Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, art. 4, conform caruia: „O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv. Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens”.
A aratat ca sunt intrunite conditiile legale ca aceasta clauza sa fie declarata abuziva, intrucat dumnealui are calitatea de consumator, in sensul definit de lege, iar banca de comerciant, contractul incheiat fiind unul standard. In Anexa la lege sunt enumerate acele prevederi contractuale care sunt considerate clauze abuzive, la litera a), fiind stipulate acele dispozitii contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia, situatie incidenta in cazul de fata.
A subliniat ca in momentul in care a incheiat acest contract, a actionat de pe o pozitie inegala, in raport cu banca. Nu a avut posibilitatea sa negocieze nicio clauza din contract, intregul act juridic fiindu-i impus, in forma respectiva, de catre banca. De asemenea, nu i-au fost explicate clauzele contractuale. Prin necircumstantierea in nici un mod a elementelor care-i permit bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa il prejudicieze.
Caracterul flagrant abuziv al acestei clauze, precum si aplicarea, cu rea-credinta a acesteia, sunt ilustrate, in acest caz particular, de modalitatea in care s-a derulat acest contract. Pana la data de 17.04.2007, platise, peste obligatiile de plata ce-i reveneau, suma cumulata de 13,04 Euro; cu toate acestea, la aceeasi data figura, in evidentele bancii, cu o restanta de 0,38 Euro. Fata de starea de fapt expusa anterior, inseamna ca imediat dupa ce i-a majorat dobanda la 10%, aceasta i-a fost, inca o data, majorata la 11,50%, ceea ce a facut sa creasca valoarea obligatiei lunare de plata.
Oricum, in punerea in aplicare a clauzei abuzive care permitea majorarea dobanzii, Banca a incalcat in mod manifest prevederile contractuale. Daca la prima majorare, a fost notificat, nu a fost insa chemat sa semneze un nou grafic de rambursare, astfel cum dispune art. 3.3 din contract. De asemenea, din interpretarea textului contractual anterior invocat, reiese ca acest contract se poate considera modificat (in sensul ca imprumutatului ii revine o alta obligatie de plata decat cea initial tabilita) doar in momentul in care ambele parti contractante au convenit asupra unui nou grafic de rambursare, semnandu-l. Prin urmare, aceasta modificare a dobanzii nu-i este opozabila, insa a fost nevoit sa o achite datorita reglementarilor interne ale bancii, in aceasta maniera evitand aplicarea unor sanctiuni cu repercusiuni grave asupra sa: penalitati, introducerea in Banca de Credit si imposibilitatea contractarii altui credit, rezilierea acestui contract cu obligarea la rambursarea anticipata imediata a soldului, etc.
Ulterior, Banca a modificat din nou dobanda, majorand-o de la 10% la 11,50% , fara sa-l notifice in acest sens si fara a semna un nou grafic de rambursare.
Atitudinea Bancii manifestata prin inserarea acestei clauze abuzive coroborata cu modalitatea de punere in aplicare a acestei prevederi contractuale (fara a respecta macar clauzele stipulate de aceasta in contract, majorarea intr-un timp foarte scurt a dobanzii cu 1,75 procente, in conditiile in care in prezent acorda credite in Euro pentru nevoi personale cu o dobanda de 8,5%) atrage raspunderea contraventionala a acesteia.
In raport de prevederile art. 8 din Legea nr. 193/2000 („Controlul respectarii dispozitiilor prezentei legi se face de reprezentantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor…”), a sesizat Oficiul pentru Protectia Consumatorilor Buzau.
In urma verificarilor efectuate, in aplicarea art. 11 din actul normativ anterior mentionat, s-a incheiat un proces-verbal de constatare nr. 195/284 / 12.07.2007 prin care s-a constatat faptul ca in contractul incheiat de partea vatamata cu banca este inserata clauza de la art. 7.2 care contravine prevederilor art.4 alin.1 din Legea nr. 193/2000. Acest proces-verbal este semnat de catre reprezentantul legal al bancii, care a declarat ca nu are obiectiuni de formulat.
Art. 15 alin. 1 statueaza ca incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. 3 (Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.) consituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1000 lei. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun in materie contraventionala, nu organul constatator este in drept sa aplice sanctiunea, ci, potrivit art. 13 alin.1 din lege, instanta de judecata, este aceea care aplica sanctiunea, dispunand totodata, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract cu daune interese, dupa caz.
Agentul constatator arata ca, sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei reglementate in art. 15 alin. 1 din lege, in sensul ca, astfel cum a dezvoltat anterior, in contract a fost stipulata o clauza abuziva, incalcandu-se in acest mod prevederile imperative ale legii. Avand in vedere caracterul continuu al acestei contraventii, clauza abuziva producandu-si efectele si in prezent, in ceea ce priveste sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata, fata de limitele de sanctiune extrem de mici, sunt de parere ca se impune aplicarea unei amenzi contraventionale orientate spre maximul special prevazut de lege.
A solicitat, de asemenea, sa se inlaturate clauza abuziva inserata in art. 7 alin. 2 din contract, in conditiile art. 6-7 din Legea nr. 193/2000, urmand ca acest contract sa se deruleze in continuare, insa cu dobanda initiala de 9,75% pe an si sa se dispuna obligarea SC Banca [anonimizat] la modificarea dobanzii (ex tunc, de la data de 27.06.2006 si ex nunc, pana la incetarea raporturilor contractuale), potrivit graficului initial de rambursare – iar sumele platite in plus ca urmare a modificarii abuzive a dobanzii ( 35,08 Euro conform graficului alaturat, la care se adauga 2 Euro, platiti ca urmare a notificarii) trebuind sa fie imputate asupra debitelor urmatoare, sub sanctiunea unei amenzi civile de 50 lei pe zi de intarziere.
Banca [anonimizat], in temeiul art. 115-118 Cod procedura civila a formulat intampinare prin care a solicitat anularea ca neintemeiat a procesului verbal de constatare nr.195/284 din 12.07.2007, incheiat de [anonimizat], inspector, prin care s-a constatat ca una din clauzele contractului de credit, si anume cea prevazuta de art.7 pct.2, incalca art.4 pct.1 din Legea nr.193/2000.
A aratat ca, potrivit art. 78 din Legea nr. 296/2004, o clauza contractuala va fi considerata abuziva, daca sunt indeplinite cumulative, urmatoarele conditii:
1. clauza nu a fost negociata cu clientul/consummator, adica aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard, preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv;
2. incalca exigentele bunei-credinte;
3. clauza nenegociata, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor datorita efectului pe care il imprima contractului respectiva clauza.
Clauza prevazuta la art. 7 pct. 2 din contractul de credit are urmatorul continut: „In cazul in care evolutia pietei monetar financiare justifica o astfel de masura, Banca va putea modifica unilateral procentul de dobanda curenta contractuala”.
Mai arata banca faptul ca toate institutiile financiar bancare tin cont si sunt influentate in stabilirea dobanzii de politica Bancii Nationale a Romaniei, care stabileste rata dobanzii de referinta si ratele medii ale dobanzii pe piata interbancara conform circularei emise de aceasta nr. 3/01.02.2002, si de asemenea au relevanta in stabilirea dobanzii privind cursurile plietei valutare.
De asemenea, imprumutantul (consumatorul) a fost informat, in mod complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de banca, astfel incat sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala intre produsele si serviciile oferite, in conformitate cu interesele lui economice. Mentioneaza ca nu sunt intrunite conditiile pentru ca o clauza sa fie catalogata drept abuziva deoarece clauza citata nu incalca exigentele bunei credinte, intrucat dobanda fiind fluctuanta, aceasta putea sa aiba si un curs descendent, nu doar ascendent.
In consecinta, nu se poate sustine reaua-credinta a bancii prin inserarea respectivei clauze, aceasta fiind o practica generalizata la nivelul institutiilor finaciar bancare, mai ales ca Banca [anonimizat] nu detine nicio pozitie de monopol pe aceasta piata.
In dovedirea intampinarii a depuse in copie xerox contractul de credit bancar nr. */01.06.2005.
OFICIUL JUDETEAN pentru PROTECTIA CONSUMATORILOR BUZAU a formulat note de raspuns fata de intampinarea depusa de petenta, si a aratat ca in contractul de credit este inserata o clauza abuziva, motivat de faptul ca in art. 7 pct. 2 se prevede ca imprumutatorului are dreptul de a modifica unilateral dobanda. In atare situatie, modificarea dobanzii nu este raportata la un indicator precis, individualizat, aceasta fiind precizata generic si anume „evolutia pietei monetar financiare”, ori se stie fara tagada ca piata financiara evolueaza diferit in functie de indicele la care te raportezi.
Sunt situatii in care te raportezi la dobanda de referinta a Bancii Centrale Europene si aceasta este in scadere, cu toate ca in acelasi timp dobanda de referinta a Bancii SUA este in crestere. Aceasta clauza fara, indicator precis stabilit, da posibilitatea bancii de a modifica dobanda numai asa cum doreste acesta.
Mai mult tot in cuprinsul contractului de creditare la art. 3 alin. 3 se specifica „in cazul modificarii duratei creditului si/sau a obligatiilor de plata lunare in sensul diminuarii/majorarii acestora ca urmare a unor plati anticipate din credit/modificari ale nivelului dobanzii, graficul de rambursare modificat si agreat de ambele parti are efect automat modificarea corespunzatoare a contractului”.
Aceasta clauza contravine flagrant cele prevazute de art.7 pct. 2, in sensul ca modificarea va putea opera doar atunci cand este agreata de ambele parti.
Avand in vedere prevederile Legii nr. 193/2000 incidenta in cauza consideram ca in contractul de credit exista clauze abuzive conform prevederilor acestui act normativ si in consecinta solicita aplicarea prevederilor art.13 alin.1 si art.15 alin.1 din actul normativ mai sus amintit.
La dosar au fost depuse de catre partea vatamata NVT, in copie xerox, urmatoarele inscrisuri: procesul verbal de constatare nr. 195/284 din data de 12-07-2007 incheiat de OJPC Buzau (filele 4-6), contractul de credit nr. */01.06.2002 (filele 7-10), graficul de rambursare (fila 21), tabel privind situatia platilor efectuate (filele 22-23), adresa emisa de Banca [anonimizat] Buzau catre NVT (fila 24), notificarea nr. 1/10.05.2007 emisa de EOS KSI Romania SRL (fila 25), un set de foi de varsamant si buletine se schimb valutar (filele 26-48).
In raport de intampinarea formulata de Banca [anonimizat] Sucursala Buzau, partea vatamata NVT a formulat precizari, invederand urmatoarele:
1. clauza nu a fost negociata direct cu consumatorul, intrucat contractul incheiat este unul de adeziune, in care clauzele sunt dinainte stabilite de catre imprumutator, singurele elemente de diferentiere intre acestea fiind suma imprumutata si data scadenta;
2. reaua-credinta a bancii rezida in enuntarea intentionat lacunara a conditiilor in care dobanda poate fi modificata unilateral, fara a circumstantia in niciun mod aceste conditii, decizia acesteia fiind discretionara si imposibil de controlat de catre consumator;
3. reaua-credinta a bancii s-a manifestat si prin maniera de punere in aplicare a acestei clauze, prin incalcarea a altor clauze incluse chiar de catre aceasta in contract, precum si prin faptul ca dobanda a crescut semnificativ intr-un interval scurt de timp (existand in continuare pericolul de crestere), atingand un nivel foarte ridicat in raport de cel practicat la aceeasi data de respectiva banca;
4. s-a creat un dezechilibru semnificativ in ceea ce ilpriveste, intrucat dobanda a crescut cu 1,75 procente fara ca acesta sa aiba posibilitatea sa verifice baza reala a acestei cresteri, existand pericolul ca aceasta sa creasca in aceeasi maniera fara ca dumnealui sa poata verifica, precum si faptul ca a fost expus riscului de a fi introdus in Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare, fara sa aiba nicio vina in derularea raporturilor contractuale, fapt de natura sa il afecteze economic si moral;
5. nu se pune problema daca banca ocupa sau nu o pozitie dominanta pe piata, intrucat in acest cadru procesual este supus analizei raportul comerciant-consumator, sub aspectul respectarii drepturilor consumatorului, iar nu raportul dintre Banca Romaneasca SA si alti comerciati, sub aspectul respectarii normelor care disciplineaza dreptul concurential.
De asemeanea, a invederat ca fata de atitudinea adoptata de comerciant, raporturile contractuale nu se mai pot derula in limite normale, motiv pentru care, in temeiul art. 7 din Legea nr. 193/2000 a solicitat rezilierea contractului de credit bancar nr. */01.06.2005, ceea ce presupune incetarea efectelor acestuia pentru viitor. In aceste conditii, considera ca, la data judecatii ar trebui sa returneze suma de 1466,60 EURO (obtinuta astfel: din soldul de 1509,79 EURO existent la data de 22.10.2007 – luand in calcul ca a achitat si debitul scadent pe aceasta data – a scazut suma platita in plus, peste ratele stabilite conform graficului initial, singur care ii este opozabil, in valoare de 43,19 Euro; fiind vorba de o reziliere, iar nu de o rambursare anticipata, nu se aplica, in acest caz, comision).
Nu a solicitat daune, ci doar cheltuieli de judecata.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt, pe data de 01.06.2005, intre partea vatamata NVT, in calitate de imprumutat, si BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau, in calitate de imprumutator, s-a incheiat contractul de credit bancar nr. */01.06.2005, pentru suma de 2550 Euro, nevoi personale, urmand a fi rambursat in 60 luni (art. 1-3 din contract).
Ca urmare a contractului, s-a fixat o obligatie lunara de plata in cuantum de 53,89 euro (rata + dobanda). Potrivit art. 7.1 din contract, dobanda curenta contractuala la creditul acordat este de 9,75% pe an. Art. 7.2 stipuleaza ca „in cazul in care evolutia pietei monetar financiare justifica o astfel de masura, Banca va putea modifica unilateral procentul de dobanda curenta contractuala”, iar in virtutea art.7.3, „modificarea nivelului dobanzii curente se comunica imprumutatorului prin notificare scrisa cu confirmare de primire”.
In contractul incheiat este inserata si clauza (art. 3.3), conform careia „in cazul modificarii duratei creditului si/sau a obligatilor de plata lunare in sensul diminuarii/majorarii acestora ca urmare a unor plati anticipate din credit/modificari ale nivelului dobanzii, graficul de rambursare modificat si agreat de ambele parti are ca efect modificarea corespunzatoare a contractului”.
Imprumutatorul a modificat succesiv dobanda de la 9,75% la 10% si apoi, in scurt timp, de la 10% la 11,50%, prima data notificandu-l pe imprumutat, iar ulterior fara a-l notifica, in ambele cazuri insa fara a incheia un nou grafic de rambursare.
Imprumutatul a aflat de a doua majorare a dobanzii prin notificarea nr. 1/10.05.2007 emisa de EOS KSI Romania SRL, prin care era anuntat ca la data de 10.05.2007 inregistreaza catre Banca [anonimizat] o restanta de 0,38 rata credit si 1 Euro comision, sume pe care, daca nu le achita in termen de maxim 5 zile calendaristice de la data primirii, se vor lua fata de dansul masurile prevazute in contract si va fi raportat la Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare.
Acest contract de credit bancar intra sub incidenta Legii nr. 193/2000, intrucat imprumutatul are calitatea de consumator, iar banca de comerciant. Aceste prevederi legale sunt conforme cu Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, art. 1 pct. 2 lit.a si b.
Instanta constata ca, fara putinta de tagada, clauza inserata la articolul 7 pct. 2 din contract constituie o clauza abuziva in sensul legii, aceasta incalcand prevederile art. 4 din Legea nr. 193/2000.
In momentul in care a fost incheiat acest contract, consumatorul a actionat de pe o pozitie inegala, in raport cu banca. Contractul incheiat este unul de adeziune, clauzele cuprinse fiind prestabilite de catre imprumutator, fara a da posibilitatea cocontractantului de a modifica sau inlatura vreuna din aceste clauze. Consumatorul nu a avut posibilitatea sa negocieze nicio clauza din contract, intregul act juridic fiindu-i impus, in forma respectiva, de catre banca. Conform art. 4 alin.ultim din Legea nr. 193/2000, bancii ii revenea obligatia de a dovedi ca a negociat in mod direct aceasta clauza cu imprumutatul, ceea ce nu s-a intamplat in cauza.
Prin necircumstantierea in nici un mod a elementelor care-i permit bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa il prejudicieze pe consumator. Aceasta clauza care da dreptul imprumutatorului de a modifica unilateral dobanda nu este raportata la un indicator precis, individualizat, acest factor fiind mentionat generic drept „evolutia pietei monetar financiare”, fiind de netagaduit ca piata financiara evolueaza diferit in functie de indicele la care te raportezi. Aceasta modalitate de exprimare face ca respectiva clauza sa fie interpretata doar in favoarea imprumutatorului, servind doar intereselor acestuia, fara a da posibilitatea consumatorului de a verifica daca majorarea este judicios dispusa si daca era necesara si proportionala scopului urmarit.
Aceasta clauza contravine si legislatiei comunitare, incalcand prevederile art. 3 si 4 din Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului.
Art. 15 alin. 1 statueaza ca incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. 3 (Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.) consituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1000 lei. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun in materie contraventionala, nu organul constatator este in drept sa aplice sanctiunea, ci, potrivit art. 13 alin.1 din lege, instanta de judecata, este aceea care aplica sanctiunea, dispunand totodata, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract cu daune interese, dupa caz. Contraventia are caracter continuu, astfel cum se arata in art. 13 din OG nr. 2/2001.
In cauza sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei reglementate in art. 15 alin.1 din lege, in sensul ca, astfel cum am dezvoltat anterior, in contract a fost stipulata o clauza abuziva, incalcandu-se in acest mod prevederile imperative ale legii. Avand in vedere caracterul continuu al acestei contraventii, clauza abuziva producandu-si efectele si in prezent, in ceea ce priveste sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata, fata de limitele fixate de legiuitor, instanta urmeaza sa aplice o sanctiune cu amenda contraventionala in cuantum de 600 lei.
Fata de solicitarea persoanei vatamate de a se dispune rezilierea contractului de credit bancar, in acord cu prevederile art. 7 din Legea nr. 193/2000 si dezideratele fixate prin Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, Directiva 90/88/CEE a Consiliului din 22 februarie 1990 de modificare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, respectiv Directiva 98/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 de modificare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, in sensul prevalentei drepturilor si interesului consumatorului in raport cu cele ale imprumutatorul, instanta va admite aceasta cerere si va dispune rezilierea contractului.
Instanta are, de asemenea, in vedere si faptul ca dobanda este un element esential intr-un contract de credit bancar, orice clauza nelegala cu incidenta asupra dobanzii, afectand insasi normala derulare a raporturilor contractuale. In raport de prevederile contractuale, instanta retine ca, in ipoteza in care acest contract s-ar derula in continuare, se mentine pericolul lezarii drepturilor si intereselor consumatorului prin majorarea indirecta a dobanzii anuale efective, potrivit art. 7 pct.5 din contract.
Instanta va dispune repunerea partilor in situatia anterioara. Fiind in prezenta unui contract cu executare succesiva, rezilierea isi produce efecte numai pentru viitor, aceasta reziliere se traduce prin obligarea consumatorului sa returneze catre imprumutator suma de 1466,60 EURO calculata la data pronuntarii. Aceasta suma a fost obtinuta astfel: din soldul de 1509,79 EURO existent la data de 22.10.2007, stabilit conform graficului initial semnat si agreat de ambele parti contractante se scade suma platita in plus, peste ratele stabilite conform graficului initial, singurul opozabil acestuia, in valoare de 43,19 Euro, inclusiv suma de 1,38 Euro achitata potrivit notificarii, suma nedatorata intrucat imprumutatul nu era in culpa; fiind vorba de o reziliere, iar nu de o rambursare anticipata, nu se aplica, in acest caz, comision. Sumele platite sunt dovedite cu foile de varsamant depuse la dosarul cauzei. Daca pana la rezilierea efectiva, consumatorul isi va achita ratele in continuare, aceste debite se vor scadea din suma anterior calculata.
In ceea ce priveste cererea accesorie formulata de partea vatamata de a obliga contravenienta la cheltuieli de judecata, discutata in conditii de contradictorialitate si oralitate, instanta o va admite si va dispune obligarea contravenientei la 1500 lei catre NVT.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite sesizarea.
Mentine procesul-verbal de constatare nr. 195/284 din data de 12.07.2007 incheiat de inspector [anonimizat] din cadrul Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului Buzau.
Constata ca art. 7 alin. 2 din contractul de credit bancar nr. */01.06.2005 constituie o clauza abuziva in sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000.
Constata ca fapta SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau de a insera in cadrul contractului de credit bancar nr. */01.06.2005 clauza de la art. 7 pct. 2 constituie contraventia prevazuta de art. 15 alin. 1 raportat la art. 1 alin. 3 din Legea nr. 193/2000.
Aplica o amenda contraventionala in cuantum de 600 lei contravenientei SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau, cu sediul in str. Unirii, bl. 13 A-B, parter, inmatriculata in Registrul Comertului sub nr. [anonimizat], CUI [anonimizat], reprezentant legal [anonimizat], CNP [anonimizat].
Dispune rezilierea contractului de credit bancar nr. */01.06.2005 incheiat intre SC BANCA [anonimizat], in calitate de creditor, si NVT, cu domiciliul in Buzau, jud. Buzau, [anonimizat] in calitate de imprumutat.
Dispune repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului si obliga imprumutatul sa restituie catre banca suma de 1466,60 Euro.
Obliga contravenienta SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau la cheltuieli de judecata in cuantum de 1500 lei catre partea vatamata NVT.
Definitiva.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.10.2007.