judecator

Decizie CSM: Masa procurorului din sala de judecata, amplasată cu 20 de centimetri mai sus decât masa unde se află avocatul inculpatului

de

Profesorul Radu Chiriță este un emerit universitar clujean și predă de ani buni la Facultatea de Drept din cadrul Universității Cluj Napoca, materia de drept constitutional. În plus, Chiriță este și un cuoscut avocat clujean, care pledează în material dreptului penal.

Dilema amplasării mesei procurorului în sala de judecată, mai sus, decât masa avocatului apărării, demonstrează în opinia lui Chiriță, faptul că cele două părți nu sunt egale, deși ar trebui să fie. ”Prin ea se stabileşte, între altele, că masa la care stă procurorul în sala de judecată este pe un podium aflat la o înălţime mai mare cu 20 de cm decât masa avocaţilor. Nu mă deranjează în sine chestia, ci ceea ce reprezintă: o flegmă mare scuipată (de sus) către avocaţi”, a scris profesorul universitar pe blocul său personal.

Ce a stablit CSM

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii 1152 din 17 decembrie 2015 prevede că: ”Biroul procurorului va fi situate distinct de cel al judecătorilor, în partea opusă spațiului amenajat pentru persoanele privative de libertate, pe un un podium avînd înălțimea între 40 și 50 de centimetri și va fi orientat astfel încât să asigure o vizibilitate bună atât spre biroul judecătorilor cât și spre public”.

Biroul avocatului este prevăzut să fie amplasat pe un alt podium, care va avea o înălțime cuprinsă între 20 și 30 de centimetri.

sursa Evenimentul zilei

Judecător

de

Judecător

judecător, magistrat care îndeplineşte atribuţii de judecată în cadrul unei instanţe judecătoreşti. J. fac parte din corpul magistraţilor; sunt numiţi de Preşedintele României; sunt inamovibili, în condiţiile legii, putând fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile legii. J. sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali. J. sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi să participe la formarea profesională continuă. J. nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. Admiterea în magistratură a j. se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de j. se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii. Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs. La concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) este licenţiată în drept; c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal; d) cunoaşte limba română; e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire; pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, j. stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii. După încheierea perioadei de stagiu, j. stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. J. care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Poate fi numită j. militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, după dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător, procuror şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, precum şi magistraţii-asistenţi la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o vechime de cel puţin 5 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile. Persoanele care au îndeplinit funcţia de j. sau procuror cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs, în funcţia de j. sau procuror. Persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat-asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, precum şi avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani pot fi numite, fără concurs, la judecătorii sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea, înainte de a începe să-şi exercite funcţia, j. depun următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a j. şi este facultativă. Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie. Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării j. în altă funcţie [v. şi incompatibilitate; interdicţii; principiul inamovibilităţii judecătorilor; principiul independenţei judecătorilor].

judecător – magistrat care are, potrivit legii, atribuţia de a soluţiona procesele în cadrul unei instanţe judecătoreşti, prin pronunţarea unei hotărâri. Potrivit legii române, poate fi judecător persoana care: a) este cetăţean român şi are capacitate de exerciţiu; b) este doctor sau licenţiat în drept; c) nu a fost condamnat penal şi se bucură de o reputaţie neştirbită. ~ de instrucţie (codul penal Carol al II-lea, instituţie care, se pare, va fi din nou introdusă în legislaţia română) – judecător care avea atribuţii de organ de urmărire penală în cazul unor infracţiuni grave. ~ pentru minori – judecători anume desemnaţi de ministrul justiţiei să judece cauzele cu inculpaţi minori (art. 483 C. proc. pen.). ~ delegat cu executarea – jude-
cător delegat de instanţa de executare pentru efectuarea punerii în executare a hotărârilor (art. 419 C. proc. pen.).

JUDECĂTOR, magistrat care în condiţiile legii exercită funcţia de realizare a justiţiei ce revine instanţelor judecătoreşti. Legea prevede că poate fi judecător persoana care: este cetăţean român cu domiciliul în România şi are capacitatea de exerciţiu a drepturilor; este licenţiat în drept şi are efectuat stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmează să fie numit; nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie; cunoaşte limba română; este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei. Judecătorii, cu excepţia celor stagiari, sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii sunt obligaţi să depună următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fară părtinire atribuţiile ce-mi revin. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” Jurământul se depune în şedinţă solemnă, după citirea comunicării actului de numire.

judecător desemnat cu aplicarea apostilei, judecătorul desemnat pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi a aplica apostila pe: a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la Ministerul Public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc; b) actele notariale; c) declaraţiile oficiale, cum ar fi cele privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu dată certă şi legalizări sub semnătură, depuse pe un act sub semnătura privată.

judecător desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari, judecătorul ce are următoarele atribuţii: a) examinează cererile având ca obiect acordarea personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari şi redactează încheierile pronunţate în cauzele respective; b) îndrumă şi controlează activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de ţinere a evidenţelor, de efectuare a înscrierilor, înregistrărilor, comunicărilor sau publicităţii prevăzute de lege.

judecători cu atribuţii în soluţionarea cererilor privind cetăţenia română, judecători cu atribuţii în soluţionarea cererilor privind cetăţenia română, judecătorii desemnaţi în Comisia pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, având următoarele atribuţii: a) participă la şedinţele comisiei în zilele şi la orele planificate; b) examinează cererile de acordare, redobândire sau renunţare la cetăţenia română, pe baza înscrisurilor depuse de solicitanţi; c) întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovării de către ministrul justiţiei a proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea sau renunţarea la cetăţenia română; d) redactează încheierile de respingere a cererilor solicitanţilor., judecătorii desemnaţi în Comisia pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, având următoarele atribuţii: a) participă la şedinţele comisiei în zilele şi la orele planificate; b) examinează cererile de acordare, redobândire sau renunţare la cetăţenia română, pe baza înscrisurilor depuse de solicitanţi; c) întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovării de către ministrul justiţiei a proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea sau renunţarea la cetăţenia română; d) redactează încheierile de respingere a cererilor solicitanţilor.

judecători cu atribuţii la oficiul registrului comerţului, judecători delegaţi de preşedinţii tribunalelor sau tribunalelor comerciale pentru a exercita controlul asupra legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului; îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii: a) dispun înmatricularea societăţilor comerciale, în condiţiile legii; b) dispun înregistrarea menţiunilor privind modificările intervenite în organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale; c) exercită, cel puţin o dată pe lună, controlul actelor şi faptelor de competenţa oficiului registrului comerţului.

judecători cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executări penale, judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de îndrumare şi control a compartimentului de executări penale; exercită următoarele atribuţii: a) urmăresc şi controlează modul în care se emit şi se comunică mandatele de executare şi supraveghează luarea tuturor măsurilor pentru ducerea la îndeplinire a acestora, precum şi a celorlalte dispoziţii din hotărârile penale; b) iau măsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executării; c) urmăresc ţinerea evidenţei amânărilor şi întreruperilor de executare a pedepsei închisorii, a detenţiunii pe viaţă şi a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare şi iau măsuri pentru emiterea adreselor de revenire; d) sesizează instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau în cursul executării, se iveşte vreo nelămurire ori împiedicare; e) închid poziţiile din registrul de executări penale; f) informează conducerea instanţei despre întârzierile nejustificate în executarea hotărârilor; g) verifică păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi a lucrărilor de executări; h) rezolvă corespondenţa aferentă activităţii de punere în executare a hotărârilor penale.

judecători cu atribuţii privind activitatea de executare civilă, judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor pentru realizarea activităţii de executări civile; aceştia soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite.

judecători cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar, judecătorii desemnaţi de preşedinţii instanţelor să întocmească lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic superioare, dacă este cazul.

Magistratii pot fi sau nu audiati in Parlament?

de

Judecatorul arata ca Plenul CSM s-a pronuntat deja pe aceasta problema inca de pe data de 24 mai 2007, atunci cand a decis in unanimitate ca ,,procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitate de martori in fata Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor  constitutionale,  fac parte din

autoritatea judecatoreasca. De asemenea, s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public.”

Totodata, el face referire si la o lucrare de-a sa, publicata relativ recent, in care a tratat problema independentei magistratilor din perspectivele standardelor internationale. Danilet spune ca, desi in lucrarea respectiva vorbeste despre judecatori, potrivit standardelor internationale aceste afirmatii sunt valabile si pentru procurori, atat timp cat statutul lor este asemanator cu cel al judecatorilor, asa cum este si in Romania.

,,Prezenta puterii legislative in spectrul juridic se manifesta in mod necesar prin legile care statueaza organizarea si functionarea sistemului judiciar, pe de o parte, si in elaborarea actelor normative ce urmeaza a fi astfel aplicate pentru restabilirea si pastrarea ordinii de drept, pe de alta parte. Astfel se explica faptul ca judecatorii se supun legii, ceea ce nu afecteaza principiul independentei judecatorului: instantele nu pot functiona in vid, astfel ca prin lege se creeaza doar cadrul normativ in care judecatorul sa functioneze. Insa dincolo de atributiile sale legislative, legislativul nu poate cenzura judecatorul, nu poate sa ii adreseze ordine, nici sa se substituie lui. Parlamentul nu trebuie sa intervina in actul de justitie decat cel mult pentru acordarea amnistiei sau gratierii. Emiterea unor acte normative pentru a bloca procedurile jurisdictionale sau executionale ori audierea judecatorilor in legatura cu solutiile lor sunt inadmisibile”, precizeaza Danilet

x

Avocat gratuit:Erata Curtii Constitutionale este legala

de

Conform surselor citate, opinia majoritatii judecatorilor prezenti la sedinta de plen a CC a fost ca judecatorul Stefan Minea ar fi fost indreptatit sa transmita la Monitorul Oficial rectificarea in ceea ce priveste motivarea Curtii pe

contestatiile privind referendumul din 29 iulie. Argumentele invocate in sedinta de plen de catre majoritatea judecatorilor au fost ca acesta era atat judecator raportor, cat si judecator de serviciu, au mai precizat sursele citate.

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a declarat, marti dimineata, inaintea sedintei plenului Curtii, ca rectificarea transmisa la Monitorul Oficial in cazul motivarii privind referendumul din 29 iulie a fost emisa ,,in conditii strict legale”. Zegrean a fost intrebat de jurnalisti in ce conditii a fost emisa erata transmisa la Monitorul Oficial si semnata de judecatorul de serviciu, in aceeasi zi in care el a fost cel care a semnat alta adresa catre Guvern.,,In conditii strict legale”, a raspuns Zegrean. ,,Eram in concediu, judecatorul de serviciu este cel care semneaza in locul presedintelui”, a mai precizat presedintele Curtii Constitutionale.

In 6 august, Curtea a transmis o erata, cerand Monitorului Oficial sa indrepte eroarea materiala aparuta in decizia pe care o luase in 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis. Presedintele CC, Augustin Zegrean, a precizat ca a solicitat Executivului listele electorale permanente, conforme dispozitiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste in baza carora s-a desfasurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.

Concret, CC a invocat textele legale, potrivit carora listele electorale permanente cuprind cetatenii romani cu drept de vot care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv. Acest lucru inseamna ca sunt cuprinsi in listele electorale permanente toti cetatenii romani cu drept de vot, indiferent unde isi au domiciliul in tara sau in strainatate.

Erata solicitata de conducerea CC a generat ample discutii, inclusiv in interiorul Curtii, trei judecatori declarandu-se deranjati de faptul ca nu au fost consultati. Judecatorul Curtii Constitutionale Acsinte Gaspar a declarat, in 9 august, pentru ,,Gandul”, ca nu a fost consultat cu privire la erata publicata in Monitorul Oficial in 7 august si ca a cerut convocarea plenului Curtii ,,pentru a clarifia unele lucruri”.

In 7 august, judecatorul CC Ion Predescu declara, tot pentru ,,Gandul”, ca erata ar fi trebuit aprobata in prezenta tuturor celor noua judecatori constitutionali, pentru ca altfel nu este legala. Judecatorul Ion Predescu a spus ca decizia privind emiterea unei erate ar fi trebuit luata in plenul CC, cu toti cei noua judecatori de fata si ca, daca cei de la Monitorul Oficial au nelamuriri, trebuie sa trimita o cerere pentru lamurire catre Curtea Constitutionala.

,,Trebuie sa astepte raspunsul competent al Plenului Curtii. Daca s-a luat decizia doar cu cinci prezenti nu este legal, o decizie se ia in cvorum minim cu sase prezenti. Daca a survenit o problema urgenta, Curtea Constitutionala poate fi convocata mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar dupa respectarea cu rigoare a legii. Daca au dubii, pot astepta plenul Curtii, nu ce a trimis judecatorul de serviciu”, a precizat judecatorul Ion Predescu.

Lista membri CSM-alegeri

de

Parchetul de pe langa

  • Ramona-Daniela Bulcu
  • Carmen Argentina Galca
  • Gheorghe Muscalu

 

 

Judecatori:
Tribunale

  • Mona-Lisa Neagoe – Tribunalul Bucuresti
  • Anca-Jeanina Nita – Tribunalul Constanta
  • Florin Encescu – Tribunalul Gorj
  • Florin-Alexandru Andrei – Tribunalul Iasi
  • Natalia-Floarea Roman – Tribunalul Comercial Mures
  • Petre Dinescu – Tribunalul Valcea.

Judecatorul Adrian Neacsu, membru al CSM este de parere ca Noul Cod de procedura civila nu va intra in vigoare la data stabilita de catre ministrul Justitiei si anume, 1 iunie 2012.

de

“Sunt total convins ca data de 1 iunie 2012 pentru intrarea in vigoare a codului de procedura civila este iluzorie. Nu cred in intrarea intempestiva in vigoare a acestui nou cod.

Nu cred in sinceritatea celor care sustin ca ziua copilului se poate transforma in ziua celebrarii marii reforme a sistemului judiciar. Dimpotriva, am convingerea ca toate patimile si excesele publice din jurul acestei teme se vor topi imediat ce adevaratele mize vor fi atinse.

Circumstantele fac, daca nu imposibila, atunci cel putin improbabila intrarea in vigoare a codului de procedura civila la 1 iunie 2012, adica peste exact 72 de zile.

Data intrarii in vigoare a codului de procedura civila este cuprinsa in proiectul legii pentru punerea in aplicare a acestuia. Codul de procedura civila nu poate intra in vigoare, la 1 iunie sau la orice alta data, fara adoptarea acestui proiect de lege.

Acest proiect, de o complexitate deosebita, a fost finalizat in iunie 2011. El a fost adoptat in Guvern abia in 25 ianuarie 2012, data cand a si fost cunoscut public, dupa o intarziere pentru care nimeni nu a oferit explicatii. A fost inregistrat pe ordinea de zi a Senatului la 30 ianuarie 2012, fiind trimis pentru raport comisiei juridice si altor 2 comisii.

Datorita grevei parlamentare a opozitiei, termenele pentru intocmirea rapoartelor de catre comisiile de specialitate au fost depasite. Biroul permanent al Senatului a luat hotararea punerii proiectului pe ordinea de zi a Plenului fara rapoartele comisiilor de specialitate.

Pana acum proiectul a fost amanat din cauza lipsei cvorumului de sedinta in doua randuri. Daca nu intervine o modificare imprevizibila a contextului politic, e de asteptat ca proiectul legii de punere in aplicare a codului de procedura civila sa nu poate trece decat prin adoptare tacita. Insa termenul de adoptare tacita este 8 mai 2012.

Iar Senatul este doar prima camera sesizata, in Camera Deputatilor fiind obligatorie derularea dezabaterilor parlamentare si, mai ales, adoptarea prin vot in Plen. Cunoscand acestea, parieaza cineva in mod serios pe data de 1 iunie?

Sursa: InfoCSM

Casa de avocatura Coltuc lanseaza rubrica”O speta pe zi”

de

Divorţ.Instanţa competentă  Dosar Nr. 3954 (26.03.2007)Divort.Instanta competentaUltimul domiciliu comun al sotilor a fost în comuna Cernatesti, sat Raznic, jud. Dolj, iar pârâtul locuieste în circumscriptia judecatoriei celui din urma domiciliu comun.

 

 

 

 

 

Potrivit art. 607 C.proc.civ. “Cererea de divort este de competenta judecatoriei în circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul din soti nu mai locuieste în circumscriptia judecatoriei în care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea în circumscriptia careia îsi are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu are domiciliu în tara, este competenta judecatoria în circumscriptia careia îsi are domiciliul reclamantul.”

Normele care determina competenta teritoriala în materie de divort sunt imperative. Prin urmare, potrivit art. 159 si art. 162 C.proc.civ., exceptia de necompetenta teritoriala în materie de divort, fiind de ordine publica, poate fi invocata în tot cursul procesului, la instanta de fond.

Fiind vorba de o competenta teritoriala obligatorie de la care nu se poate deroga si cum în cauza opereaza dispozitiile din partea introductiva a art. 607 din Codul de procedura civila, competenta sa solutioneze cererea de divort este judecatoria în circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor, respectiv Judecatoria Filiasi, jud. Dolj, potrivit H.G. nr. 337 din 9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscriptiilor judecatoriilor si parchetelor de pe lânga judecatorii.

Prin actiunea civila înregistrata la 15.02.2007 pe rolul Judecatoriei Craiova, reclamanta O. P. a chemat în judecata pe pârâtul O. V., pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna desfacerea casatoriei încheiata între parti, reclamanta sa-si reia numele avut anterior încheierii casatoriei, sa-i fie încredintata reclamantei spre crestere si educare pe minora O.G.St., nascuta la data de 01.04.1998 si sa fie obligat pârâtul la pensie de întretinere în favoarea minorei.

În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca relatiile de familie s-au deteriorat treptat, din cauza comportamentului necorespunzator al pârâtului, care obisnuia sa consume bauturi alcoolice, provoca certuri si se manifesta deosebit de violent fata de reclamanta.

Reclamanta a mai aratat ca s-au despartit în fapt în iarna anului 2000, fiind nevoita sa se întoarca în gospodaria parintilor sai din comuna Podari, satul Braniste, data de la care nu au mai reluat convietuirea.

La dosar, reclamanta a depus certificatul de casatorie în original, taxa de timbru, copie certificat de nastere minora, copia sentintei civile nr. 5822/01.06.2004 a Judecatoriei Craiova.

La termenul de azi din sedinta publica, partile au precizat ca ultimul domiciliul comun al sotilor a fost în comuna Cernatesti, sat Raznic, jud. Dolj, unde locuieste pârâtul.

Instanta a invocat exceptia necompetentei teritoriale si a acordat cuvântul asupra exceptiei invocata.

Analizând exceptia invocata, instanta constata ca este întemeiata si urmeaza a fi admisa, pentru urmatoarele considerente:

Ultimul domiciliu comun al sotilor a fost în comuna Cernatesti, sat Raznic, jud. Dolj, iar pârâtul locuieste în circumscriptia judecatoriei celui din urma domiciliu comun.

Potrivit art. 607 C.proc.civ. “Cererea de divort este de competenta judecatoriei în circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul din soti nu mai locuieste în circumscriptia judecatoriei în care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea în circumscriptia careia îsi are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu are domiciliu în tara, este competenta judecatoria în circumscriptia careia îsi are domiciliul reclamantul.”

Normele care determina competenta teritoriala în materie de divort sunt imperative. Prin urmare, potrivit art. 159 si art. 162 C.proc.civ., exceptia de necompetenta teritoriala în materie de divort, fiind de ordine publica, poate fi invocata în tot cursul procesului, la instanta de fond.

Fiind vorba de o competenta teritoriala obligatorie de la care nu se poate deroga si cum în cauza opereaza dispozitiile din partea introductiva a art. 607 din Codul de procedura civila, competenta sa solutioneze cererea de divort este judecatoria în circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor, respectiv Judecatoria Filiasi, jud. Dolj, potrivit H.G. nr. 337 din 9 iulie 1993 pentru stabilirea circumscriptiilor judecatoriilor si parchetelor de pe lânga judecatorii.

Astfel, având în vedere dispozitiile art. 607 C.proc.civ. coroborate cu art. 158 si art. 159 pct. 3 C.proc.civ., instanta a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Filiasi, jud. Dolj.

Procurorii anticoruptie au intocmit un top al spagilor pe care unii magistrati sau politisti le-au primit pentru a favoriza infractorii.

de

Din câte se pare, acestia tin cel mai mult la pret, ceea ce face ca “tarifele” lor sa ajunga chiar si la câteva zeci de mii de euro. Potrivit DNA, un sef de sectie al unui tribunal a cerut, anul trecut, 45.000 € si a primit efectiv 30.000 € pentru

a scoate din puscarie doi infractori. Procurorii însa “se vând” si pe sume mai mici, cuprinse între 120 si 1.000 €.

Nici politistii nu se dau în laturi de la a lua spaga. Ai facut un accident de circulatie? Cu 100-120 € bagati în buzunarul agentului de la “Rutiera”, scapi de dosar penal, conform DNA. Oamenii legii au primit, în general, sume fabuloase, chiar si 18.500 €, pentru “a închide ochii” la anumite faradelegi, cum ar fi traficul de droguri.

Sursa: Libertatea

Cum se pot repeta alegerile din 6 decembrie din punct de vedere legal

de

Întrebat în ce condiţii ar putea fi repetate alegerile pentru prezidenţiale, judecătorul Curţii Constituţionale, Ion Predescu, a declarat pentru Gândul că PSD poate obţine câştig de cauză în acţiunea sa, doar dacă va dovedi că

fraudele au influenţat votul final şi ordinea candidaţilor. „Legea spune că, în condiţiile în care se demonstrează că, prin modalităţile în care s-a desfăşurat votul, a fost influenţat rezultatul final şi ordinea candidaţilor – şi numai în asemenea condiţii – se reia votul. Fiecare fraudă în parte trebuie dovedită prin probe indubitabile”, a afirmat Predescu.

Dovezile vor fi luate în calcul în funcţie de calitatea lor şi de forţa probantă. „Aici nu merge cu închipuiri. Raportezi la rezultatul final şi vezi dacă l-a influenţat. Condiţia legii este să influenţeze rezultatul final şi ordinea”, a precizat Ion Predescu. El spune că legea are o raţiune superioară şi nu orice fraudă poate duce la reluarea unor alegeri. „Frauda se pedepseşte, individual, conform legii, fie că e contravenţie, fie că e infracţiune. Doar dacă a fost de asemenea natură şi proporţii că a influenţat rezultatul, deci l-a făcut câştigător pe A în locul lui B, atunci da, poate duce la anulare şi reluarea votului”, a declarat judecătorul Curţii Constituţionale. „Toată lumea crede că, în materie electorală, dacă s-au săvârşit infracţiuni sau contravenţii, dacă au votat unii de două ori, alţii de nouă ori, gata, se anulează alegerile. Nu se anulează, ci se pedepsesc cei care au încălcat legea. Iar dacă aceste nereguli însumate duc la influenţarea ordinii sau au determinat câştigătorul finalei, atunci concluzia e cu totul alta. Numai în aceste condiţii Curtea poate constata şi dispune anumite măsuri”, spune Predescu.

gandul

Procedura

de

SECTIUNEA 1
Cererile introductive

Art. 26. – (1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
(2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere împotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, îndeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.

§.1. Cererea debitorului

Art. 27. – (1) Debitorul aflat în stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
(2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul în cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.
(4) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.
Art. 28. – (1) Cererea debitorului trebuie sa fie însotita de urmatoarele acte:
a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei înregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile si bancile prin care debitorul îsi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratându-se suma, cauza si drepturile de preferinta;
d) o lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrarii cererii introductive;
e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare în perioada de observatie;
f) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile în nume colectiv si cele în comandita;
h) o declaratie prin care debitorul îsi arata intentia de intrare în procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pâna la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;
i) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activitatii;
j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului în a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;
k) o declaratie pe propria raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevazute în Legea concurentei nr. 21/1996 si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;
l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.
(2) Daca debitorul nu dispune, la momentul înregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile prevazute la alin. (1) lit. a)-f) si h), va putea înregistra acea informatie la tribunal în termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului sau, caz în care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de intrare în procedura simplificata, conform art. 1 alin. (2) lit. c) sau d).
Art. 29. – (1) În cazul unei cereri introduse de o societate în nume colectiv sau în comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata ori, în conditiile art. 31-33, si împotriva lor.
(2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata ori împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandita din care face parte.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, în privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.
Art. 30. – Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenti hotarârii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.

§.2. Cererile creditorilor

Art. 31. – (1) Orice creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolventa poate introduce o cerere introductiva, în care va preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea în care întelege sa participe la reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Daca între momentul înregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta lege.
(4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate înca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.
(5) Daca s-a deschis o procedura într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar.

SECTIUNEA a 2-a
Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

Art. 32. – (1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 27, judecatorul-sindic va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul îsi arata intentia de a intra în procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) si h) la termenul prevazut la art. 28 alin. (2) ori se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2), judecatorul va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.
(2) Prin încheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. În cazul în care, în termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitând opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca încheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.
Art. 33. – (1) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului.
(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.
(3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este în stare de insolventa, îi va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinând împreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia îsi exprima intentia de a depune un plan în termenul prevazut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).
(5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la înregistrarea ei.
(6) Daca debitorul nu contesta, în termenul prevazut la alin. (2), ca ar fi în stare de insolventa si îsi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declaratia debitorului, facuta pâna la data pronuntarii sentintei, rezulta ca acesta se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii simplificate.
(7) Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art. 61.
Art. 34. – Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. c), coroborat cu cele ale art. 19 alin. (1).
Art. 35. – În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1).
Art. 36. – De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Art. 37. – În vederea aplicarii prevederilor art. 36, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti în a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.
Art. 38. – Orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea nu are dreptul, în perioada de observatie si în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa întrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
Art. 39. – (1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art. 36 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 116-118 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, în una dintre urmatoarele situatii:
A. atunci când valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si a partilor de creante garantate cu acel obiect:
a) obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus;
b) obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea si vânzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza;
B. atunci când nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate în raport cu obiectul garantiei, din cauza:
a) diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;
b) diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;
c) lipsei unei asigurari a obiectului garantiei împotriva riscului pieirii sau deteriorarii.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite sa ofere protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:
a) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
b) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
c) novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.
(3) Reclamantul, într-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin. (1) lit. A.b), ramânând debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.
Art. 40. – Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art. 36.
Art. 41. – (1) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
(2) Prin exceptie de la alin. (1), creantele garantate se înscriu în tabelul definitiv si/sau în tabelul definitiv consolidat, dupa caz, la valoarea garantiilor, evaluata în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totala a creantei garantate de acea garantie. La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi îndreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pâna cel mult la data vânzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decât valoarea initial evaluata. În cazul în care pretul va fi inferior valorii evaluate, la distributie se va ajusta corespunzator raportul dintre partea garantata si cea negarantata a creantei.
(3) În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobânzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita în conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.
(4) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât si a celei generale, în cazul în care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.
Art. 42. – (1) Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa înstraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile ori partile lor sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
(2) Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a partilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta ori în conturile înregistrate electronic.
Art. 43. – (1) Ca urmare a deschiderii procedurii si pâna la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu începere de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
(2) La data primirii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a comunicarii privind intrarea în procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.
Art. 44. – Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale facute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
Art. 45. – (1) Dupa ramânerea irevocabila a hotarârii de deschidere a procedurii toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu si cu caractere vizibile, în limbile româna, engleza si franceza, mentiunea în insolventa, in insolvency, en procedure collective.
(2) Dupa intrarea în reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, în conditiile prevazute la alin. (1), mentiunea în reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz, în faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea în procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea în faliment, in bankruptcy, en faillite.
(3) Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligatiei debitorului mentionate la alin. (1) si (2), vor fi reparate în mod exclusiv de persoanele care au încheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fara a fi atinsa averea debitorului.
Art. 46. – (1) În afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
(2) Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa întocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzând toate încasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.
Art. 47. – (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare – constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, în conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.
(2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodata si conditia de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta.
(4) Dreptul de administrare al debitorului înceteaza de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.
(6) Judecatorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevazuta la alin. (5), într-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special.
(7) De la data intrarii în faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii.
Art. 48. – (1) Prin sentinta sau, dupa caz, încheierea având drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului.
(2) Încalcarea dispozitiilor judecatorului-sindic, mentionate la alin. (1), atrage raspunderea bancilor pentru prejudiciul creat, precum si o amenda judiciara de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
Art. 49. – (1) Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se încadreaza în conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:
a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, în sensul art. 28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
(2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate în exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.
(3) În cazul propunerilor de înstrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.
Art. 50. – Daca la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, înscrierile, transcrierile, intabularile si orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, efectuate dupa data deschiderii procedurii, sunt fara efect fata de masa creditorilor, cu exceptia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanta, autoritatea ori institutia competenta cel mai târziu în ziua premergatoare hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 51. – (1) Orice transfer, îndeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat în temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, fiind recunoscute ca baza de înscriere a creantei în procedurile prevazute de prezenta lege.
(2) Singura obligatie, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligatia (suma de plata sau obligatie de a face) neta rezultata în urma nettingului catre cocontractantul sau.
(3) Singurul drept, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plata sau obligatie de a face) net care rezulta în urma nettingului de la cocontractantul sau.
(4) Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va împiedica încetarea contractului financiar calificat si/sau accelerarea îndeplinirii obligatiilor de plata ori îndeplinirii obligatiilor de a face sau a realizarii unui drept în baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, având ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata în urma aplicarii acordului de netting.
(5) Cu exceptia dovedirii intentiei frauduloase a debitorului în sensul art. 80 alin. (1) lit. g), nici un lichidator sau, dupa caz, nici o instanta judecatoreasca nu poate împiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de netting, realizate în baza unui contract financiar calificat.
Art. 52. – Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când conditiile prevazute de lege în materie de compensare legala sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.
Art. 53. – Bunurile înstrainate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii.
Art. 54. – (1) Administratorul judiciar va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala.
(2) Raportul va indica daca debitorul se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2) si, în consecinta, trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz în care va cuprinde documentele doveditoare si propunerea de intrare în faliment în procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare în faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special, depunând la instanta, odata cu cererea, dovada îndeplinirii procedurii de notificare.
(3) Judecatorul-sindic va supune propunerea prevazuta la alin. (2), privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura simplificata, dezbaterii partilor într-o sedinta publica care va avea loc în maximum 20 de zile de la primirea raportului administratorului judiciar.
(4) În cadrul sedintei de judecata prevazute la alin. (3), judecatorul-sindic, dupa ascultarea partilor interesate, va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, dupa caz, concluziile raportului supus dezbaterii.
(5) În cazul aprobarii raportului prevazut la alin. (4), judecatorul-sindic va decide, prin aceeasi sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
Art. 55. – Ulterior intrarii în procedura simplificata, în cazul în care documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) si i) nu sunt prezentate de catre debitor, lichidatorul desemnat va reconstitui, în masura posibilului, acele documente, cheltuielile astfel efectuate urmând a fi suportate din averea debitorului.
Art. 56. – Pentru celeritatea procedurii de insolventa, în conditiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, îndatoriri în ceea ce priveste prezentarea probelor cu înscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facând parte din administratia societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Art. 57. – Atunci când la sediul înregistrat în registrul comertului debitorul nu mai desfasoara activitate, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu, punct de lucru de desfasurare a activitatii, si dupa ascultarea raportului administratorului judiciar, prevazut la art. 54, prin care se constata ca debitorul se gaseste în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) lit. c) sau d), comunicarea, notificarea oricarui act de procedura fata de debitor, inclusiv a celor privind deschiderea procedurii, se va efectua numai prin Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 58. – În aplicarea prevederilor art. 54-57, administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul social al societatii si date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale si documentele privind activitatea societatii de la autoritatile care detin sau ar putea sa detina informatiile solicitate.
Art. 59. – (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
(2) În cazul în care debitorul nu se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2), raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, în acest caz, va propune intrarea în faliment.
(3) În cazul în care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la întocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau împreuna cu unul ori mai multi creditori.
(4) Propunerea privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura generala prevazuta la alin. (2), va fi supusa aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.
(5) În cazul în care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare în faliment, judecatorul-sindic va dispune, în termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, într-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
(6) Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului prevazut la alin. (1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz, la registrul în care este înmatriculat debitorul si va fi comunicata debitorului.
Art. 60. – (1) În cadrul sedintei adunarii generale a creditorilor prevazute la art. 59 alin. (4), administratorul judiciar îi va informa pe creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris cu privire la propunerea de intrare în faliment a debitorului în procedura generala.
(2) Adunarea generala a creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevazuta la art. 59 alin. (2), prin votul titularilor a cel putin doua treimi din creantele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobata în cazul în care unul sau mai multi creditori, detinând împreuna peste 20% din creantele cuprinse în tabelul preliminar de creante, îsi anunta intentia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului.
(3) În cazul aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor a propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 59 alin. (2), judecatorul-sindic va decide, prin sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica pentru raportul prevazut la art. 59 alin. (2), în cazul în care, pâna la data sedintei adunarii generale a creditorilor de aprobare a raportului prevazut la alin. (1), a fost admis un plan de reorganizare de catre judecatorul-sindic.

SECTIUNEA a 3-a
Primele masuri

Art. 61. – (1) În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, în conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strainatate au reprezentanti în tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.
(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de larga circulatie si în Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 62. – (1) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, în conditiile art. 32 alin. (1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;
b) termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
c) termenul de verificare a creantelor, de întocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b);
d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile în cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c);
e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc în maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c).
(2) În functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotarî o majorare a termenelor prevazute la alin. (1) lit. b), c) si d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.
Art. 63. – Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau înregistrarii în registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.
Art. 64. – (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor în termenul fixat în sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi înregistrate într-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, titularilor de actiuni la purtator.
(3) Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
(4) Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de prezenta lege.
(5) Sunt considerate sub conditie si acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai dupa executarea unui codebitor principal.
Art. 65. – (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mentiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie de sume între creditori, precum si la exercitarea votului în adunarea generala a creditorilor.
Art. 66. – (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.
(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevazute de legi speciale.
(3) Toate creantele prezentate pentru a fi admise si înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori.
Art. 67. – (1) Administratorul judiciar va proceda de îndata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.
(2) În vederea îndeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitându-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare.
Art. 68. – Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu sunt scadente la data înregistrarii cererii de admitere vor fi înscrise în tabelul de creante cu întreaga lor valoare, însa, în cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va face cu respectarea dispozitiilor art. 125.
Art. 69. – (1) Creantele constând în obligatii care nu au fost calculate în valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si înscrise în tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii împotriva calculului facut de administrator pentru astfel de creante.
(2) Creantele exprimate sau consolidate în valuta vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Bancii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii.
Art. 70. – O creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari va fi înscrisa în toate tabelele de creante ale debitorilor cu valoarea nominala, pâna va fi complet acoperita. Nici o reducere a sumei creantei prevazute în tabelul de creante nu va fi facuta în vreunul dintre tabelele de creante ale debitorilor, pâna ce creditorul nu a fost deplin satisfacut, în numerar sau în bunuri. Daca totalul sumelor distribuite creditorului, în toate actiunile cu debitorii, va depasi totalul sumei care îi este datorata, acesta va trebui sa restituie sumele primite în plus, care vor fi reînscrise ca fonduri în averea debitorilor, proportional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a platit peste ceea ce era datorat.
Art. 71. – (1) Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta înscrisa în tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a încasat-o înca.
(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este îndreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut în tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pâna la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramânând creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.
(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar pretul obtinut din vânzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazându-se din suma ce este datorata.
Art. 72. – (1) Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi si va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creantele împotriva averii debitorului, precizând ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar.
(2) La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru care creantele au fost trecute partial în tabel sau au fost înlaturate.
(3) Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii înscrisi în tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.
(4) Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndata notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial în tabelul preliminar de creante sau înlaturate, precizând totodata si motivele.
Art. 73. – (1) Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creante.
(2) Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile înainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante atât în procedura generala, cât si în procedura simplificata.
(3) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, în tot sau în parte, creantele, în mod provizoriu, la masa credala, atât în ceea ce priveste deliberarile, cât si repartitiile.
(4) Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii.
(5) Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante.
Art. 74. – (1) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor împotriva averii debitorului, aratând suma, prioritatea si situatia – garantata sau negarantata – a fiecarei creante.
(2) Dupa înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor înregistrate în tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume în caz de faliment în procedura simplificata.
Art. 75. – (1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabel definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute.
(2) Judecarea contestatiei se va face de judecatorul-sindic, dupa citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, daca acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor si a oricarei alte parti interesate, dupa caz.
(3) Pâna la judecarea irevocabila a contestatiei, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu.
Art. 76. – (1) Cu exceptia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu încalcarea dispozitiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pâna la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. b), este decazut, cât priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi:
1. dreptul de a participa si de a vota în cadrul adunarii generale a creditorilor;
2. dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizarii si falimentului;
3. dreptul de a-si realiza creantele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.
(2) Decaderea va putea fi invocata oricând, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau exceptie.

Functionar public. Modificare a contractului de munca. Competenta materiala a instantei civile.

de
Revine instantei civile competenta materiala pentru judecarea cererii de anulare a unei decizii de modificare a contractului de munca privitor la un functionar public.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Legea privind Statutul funcţionarilor publici
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legea privind Statutul funcţionarilor publici
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Legea privind Statutul funcţionarilor publici
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale din domeniul administratiei de stat, activitate indeplinita de organele administrative.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

***

Prin sentinta civila nr. 2078 din 9 octombrie 2002 pronuntata in dosarul nr. 3155/CA/2002, Tribunalul Caras-Severin a admis actiunea reclamantului B.N. si a anulat decizia nr. 29/2002 emisa de paratul Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Caras-Severin, prin care s-a modificat contractul de munca al reclamantei.

Impotriva sentintei a declarat recurs paratul si prin decizia civila nr. 151 din 25 martie 2003 pronuntata in dosarul nr. 1626/CA/2003, Curtea de Apel Timisoara a admis cererea, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la instanta competenta, Tribunalul Caras-Severin sectia civila, pentru ca, prin decizia civila nr. 214/2001, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, sectia comerciala si de contencios administrativ, s-a dispus reintegrarea reclamantului B.N., pe functia detinuta anterior desfacerii contractului de munca dispusa de paratul O.J.C.A., constatandu-se incalcarea dispozitiilor art. 92 lit. d din Legea 188/1999 privind statutul functionarului public.

Urmare la punerea in executare a deciziei civile, paratul a emis decizia nr. 29/3.06.2002, prin care a reincadrat pe reclamant pe functia publica de consilier Cl I, gr. II, insa a dispus ca acesta isi va exercita atributiile de serviciu la centrul de consultanta agricola din localitatea B.

Prin actiune reclamantul a atacat decizia paratului pentru ca nu s-a dispus reintegrarea sa pe functia detinuta anterior desfacerii contractului de munca, astfel i s-a schimbat locul efectiv de munca .
Schimbarea locului de munca reprezinta, potrivit Codului muncii, o modificare a contractului de munca .
Potrivit probelor dosarului reclamantul are calitatea de functionar public, astfel ca situatia sa juridica este reglementata prin dispozitiile Legii nr. 188/1999.

Modificarea raporturilor de serviciu ale functionarului public este reglementata prin dispozitia capitolului 9 din Legea 188/1999 care cuprinde prevederi legale exprese privind delegarea, detasarea, intreruperea activitatii si incetarea raporturilor de serviciu ale functionarului public.

In cadrul acestor reglementari, legiuitorul a prevazut expres ca numai anularea ordinului sau a dispozitiei de eliberare din functie ori de destituire din functie, se poate ataca la instanta de contencios administrativ, in termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit art. 95 din Legea 188/1999.

Celelalte masuri care vizeaza modificarea raporturilor de serviciu ale functionarului public enumerate in capitolul 9 din lege, nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, in lipsa unei prevederi legale, astfel ca devine aplicabila norma cuprinsa in art. 103 din Legea 188/1999, care prevede ca dispozitiile acestei legi se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, potrivit carora litigiile care au ca obiect modificarea contractului de munca se supun dreptului comun in materie, care este Legea nr. 168/1999 privind conflictele de munca, iar competenta solutionarii acestora revine tribunalelor.

In consecinta si masura de modificare a contractului de munca contestata de reclamant urmeaza a fi judecata de Tribunalul Caras-Severin, sectia civila in compunerea prevazuta de Legea 168/2000.

Concluzia referitoare la competenta materiala a instantei de drept comun in materia litigiilor de munca, se impune si pe considerentul ca dreptul administrativ este unul de stricta interpretare, astfel ca analogia, in sensul extinderii aplicabilitatii dispozitiilor art. 95 din Legea 188/1999, la toate conflictele de munca privind functionarul public, nu este admisibila.

Unele dispozitii procedurale

de

Art. 60. – (1) Încheierile judecatorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrari în registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii încheierii pentru parti si de la data publicarii încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(3) Recursul se depune si se mentioneaza în registrul comertului unde s-a facut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului înainteaza recursul curtii de apel în a carei raza teritoriala se afla sediul societatii, iar în cazul sucursalelor înfiintate în alt judet, curtii de apel în a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei.
(4) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel putin doua zile înaintea termenului de judecata.
(5) În cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata în registrul comertului, fiind aplicabile dispozitiile art. 48-49 si 56-59.
Art. 61. – (1) Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotarârile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile. (2) În sensul prezentei legi, prin hotarârea asociatilor se întelege si hotarârea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, în afara de cazul în care din context rezulta altfel.
Art. 62. – (1) Opozitia se face în termen de 30 de zile de la data publicarii hotarârii asociatilor sau a actului aditional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona în registru si o va înainta instantei judecatoresti competente.
(2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica în mod corespunzator. Opozitia se judeca în camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.
(3) Hotarârea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.
Art. 63. – Cererile si caile de atac prevazute de prezenta lege, de competenta instantelor judecatoresti, se solutioneaza de instanta locului unde societatea îsi are sediul principal.
Art. 64. – Citarea partilor în fata judecatorului delegat si comunicarea actelor sale se fac, de catre oficiul registrului comertului, prin posta, cu scrisoare recomandata, atasându-se recipisa la dosar, sau prin agenti ai oficiului registrului comertului, ori în conditiile Codului de procedura civila.

Legislatia privind achizitia de terenuri in Romania de catre straini

de

In Romania post aderare se observa o reticenta a notarilor publici de a incheia contracte prin care cetatenii staini si apatrizii, persoane juridice straine, dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania, comenteaza avocatul Coltuc Marius Vicentiu, pentru ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. „Problema este destul de spinoasa pentru ca tot mai multe firme doresc sa investeasca in Romania si sa devina si proprietare pe terenuri”, explica acesta. Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane.

Cetateanul unui stat membru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru si persoana juridica nerezidenta, constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Sediul materiei prezentului material este legea nr 312/2005, publicata in M.Of. partea I nr 1008/14.11.2006. (1) Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica fermierilor care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz: a) cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru, care isi stabilesc resedinta in Romania; b) apatrizi cu domiciliul in Romania. (3) Cetatenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul intr-un stat membru isi dovedesc calitatea de fermier care desfasoara activitati independente cu documente emise/eliberate de autoritatile competente din statul membru sau de provenienta. Apatrizii cu domiciliul in Romania fac dovada acestei calitati cu atestatul eliberat, in acest sens, de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. (4) Persoanele prevazute la alin. (2) dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere in aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor romani, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (5) Destinatia terenurilor agricole, padurilor si a terenurilor forestiere nu poate fi schimbata pe durata perioadei de tranzitie de catre persoanele prevazute la alin. (2). Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice apartinand statelor terte: (1) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate. (2) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru. In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European; stat tert – orice alt stat decat statele membre; rezident – strainul care are drept de rezidenta pe teritoriul Romaniei sau, dupa caz, persoana juridica straina care are cel putin un sediu secundar pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; fermier care desfasoara activitati independente – orice persoana fizica care desfasoara activitate agricola sau silvica, in vederea realizarii de produse agricole vegetale ori animale, precum si de depozitare si prelucrare a produselor obtinute din activitatea proprie sau care desfasoara o activitate in vederea realizarii de produse lemnoase si nelemnoase ale fondului forestier, asa cum sunt definite de legea in vigoare. „Legea este destul de clara si ar fi bine sa fie respectata”, mai spune avocat Coltuc Marius Vicentiu.