Art. 234. – (1) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate a inculpatului sau exista temeiuri noi care justifica prelungirea masurii.
(2) Prelungirea arestarii preventive se poate dispune numai la propunerea motivata a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
(3) In cazul prevazut la alin. (1), prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea.
(4) Daca arestarea preventiva a fost dispusa initial de catre un judecator de drepturi si libertati de la o instanta inferioara celei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, prelungirea acestei masuri se poate dispune numai de un judecator de drepturi si libertati de la instanta competenta in momentul solutionarii propunerii de prelungire sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea.
(5) Cand, in aceeasi cauza, se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul poate sesiza judecatorul de drepturi si libertati cu propunerea de prelungire a arestarii preventive pentru toti inculpatii.