Scandalul comertului duty-free pe Otopeni continua

Prima etapa a mediatizarii licitatiei pentru atribuirea spatiilor de pe aeroportul Otopeni destinate comertului duty-free a esuat, ieri, lamentabil.

Practic, licitatia a fost anulata pentru ca, la termenul stabilit, nu a fost depusa decat o singura oferta, si aceea a fostului administrator al comertului duty-free de pe Otopeni, firma EDF Asro SRL. Adica aceeasi firma pe care, cu o zi inainte, ministrul Transporturilor o acuza ca, „din datele de la Politie, magazinele duty-free erau o componenta a contrabandei cu tigari”. Reprezentantul EDF, Marco Katz, care anunta ca va ataca in instanta declaratia ministrului Mitrea, contesta inclusiv legalitatea organizarii licitatiei, pentru ca EDF Asro ar fi functionat pe Otopeni „in baza unui contract de societate, care a fost intrerupt ilegal”. Totusi, EDF a venit la licitatie (depunand inclusiv scrisoarea de garantie bancara pentru 750.000 de dolari) „tocmai pentru a vedea care este modalitatea de desfasurare a licitatiei”. In aceste conditii, scandalul in jurul comertului fara taxe pe cel mai mare aeroport din tara continua, fara sa se intrevada in acest moment o rezolvare. Este greu de crezut ca, din celelalte opt firme care pana la data de 8 aprilie au cumparat caietul de sarcini, nici una nu a reusit sa aduca la timp scrisoarea de garantie bancara. In conditiile de participare la licitatie, se stabileste un pret de pornire de 500 de dolari/mp (suprafata oferita este de circa 660 mp), iar castigatorul trebuie sa prezinte si o scrisoare de garantie bancara pentru „buna executie” pe toata perioada contractului in valoare de 4 milioane dolari (castigatorul care nu semneaza contractul pierde garantia de participare de 750.000 de dolari). „Toate aceste conditii, ca si intreg caietul de sarcini raman nemodificate”, ne-a declarat directorul aeroportului, Gabriel Tara, astfel incat nu este exclus ca si la urmatoarea preselectie sa se reediteze situatia de ieri. Ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, promite insa ca, in continuare, „indiferent de preturile si incercarile de intimidare pe care le exercita anumite grupuri de interese, politice sau de afaceri, activitatea de duty-free va fi adjudecata cu respectarea intocmai a legislatiei in vigoare. Vor fi parcurse toate etapele necesare astfel incat sa fie inchise toate posibilitatile de coruptie, santaj sau activitati ilegale”. Este tintita aici, in primul rand, „relatia lui Traian Basescu cu firma EDF, care este cunoscuta, este veche”, dupa cum spune ministrul. De altfel, chiar reprezentantul EDF spune ca, „la inceputul anului 1992, EDF a fost adus in Romania ca un investitor cunoscut pentru activitatea de duty-free”. Astfel, pe vremea ministeriatului lui Traian Basescu, EDF intra in participatie cu Tarom si Aeroportul Otopeni, companiile romanesti avand 22%, respectiv 5% din EDF Asro SRL. O asociatie departe de a putea fi numita profitabila pentru cele doua companii. Spre exemplu: de-abia spre sfarsitul perioadei de inchiriere, aeroportul Otopeni ajunsese sa obtina 72 de dolari/mp; pierderile cat firma a fost inchisa de Finante in urma cu cativa ani pentru neregularitatile constatate, iar recent, aeroportul si Tarom au fost anuntate ca nu primesc dividende pe 2001, din cauza pierderilor (de notat ca, in momentul retragerii, la inceputul acestui an, Tarom a primit de la EDF pentru partile sale sociale 150.000 de dolari, desi investise initial circa 700.000 de dolari). Pe de alta parte, „relatia” cu EDF a fost continuata si dupa Basescu. In 1994, deci pe vremea guvernului Vacaroiu, Tarom este chemat din nou cu bani (520.000 de dolari) pentru ca alaturi de acelasi EDF sa fie constituita Sky Services Romania SRL, care sa preia comertul duty-free de la bordul avioanelor. „Din aceasta asociatie, Tarom (care are o participatie de 48% – n.n.) n-a avut pana acum nici nu castig”, spune directorul general al companiei, Nicolae Demetriade. El precizeaza ca „in toata aceasta perioada, singurele investitii ale EDF au fost 30 de microbuze americane, evaluate pe criterii de ei stiute la un milion de dolari. Reparatia fiecaruia costa mii de dolari, iar pe ansamblu pierderile din transportul auto sunt acoperite din ceea ce se castiga prin comertul duty-free la bord”.