legea 10/2001

OUG 4/2012 se suspenda, pe o perioada de 6 luni emiterea titlurilor de despagubire, a titlurilor de conversie pentru imobilele preluate abuziv

de

In Monitorul Oficial Partea I nr. 169/2012 a fost publicata OUG 4/2012 privind unele masuri temporare in vederea consolidarii cadrului normativ necesar aplicarii unor dispozitii din titlul VII Regimul stabilirii si platii despagubirilor

aferente imobilelor preluate in mod abuziv al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

Ordonanta de urgenta stabileste ca, la data intrarii ei in vigoare, se suspenda, pe o perioada de 6 luni, emiterea titlurilor de despagubire, a titlurilor de conversie, precum si procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acorda despagubiri, prevazute de titlul VII „Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

CEDO impune României schimbarea legilor privind proprietatea

de

În februarie 2010, Curtea de la Strasbourg a decis aplicarea procedurii hotarârii pilot în doua dintre cazurile aflate pe rol, referitoare la imobilele nationalizate confiscate de regimul comunist în România. Guvernul a

confirmat, pentru SFin, ca se pregatesc modificari ale Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Hotarârile pilot sunt proceduri re­la­tiv recente adoptate de Curtea Eu­ro­peana a Drepturilor Omu­lui de la Strasbourg, în sco­pul „tratarii” unor probleme juridice ce afecteaza grupuri mari de persoane. Motivul principal pentru care se iau asemenea hotarâri este numarul mare de cereri de solutionare a unor spete, având la origine aceleasi texte legis­lative defectuoase. Printr-o asemenea hotarâre, CEDO identifica disfunctiile din legislatia interna si da in­dicatii guvernelor privind masu­rile care ar trebui luate pentru a eli­mina aceste probleme sistemice sau structurale, care determina un mare numar de cereri.
Odata cu declansarea procedurii, toate cauzele având acest obiect vor fi suspendate de pe rolul CEDO, pâna când autoritatile din România vor lua masurile legislative, admi­nis­trative si bugetare pentru reme­die­­rea situatiei.
Dintre tarile Uniunii Europene, CEDO a mai pronuntat hotarâri pi­lot numai în cazul Poloniei, tot în le­gatura cu încalcari ce au la baza le­gislatia proprietatii.

Motivatia CEDO
În motivatia hotarârii pilot s-a a­ra­tat ca în prezent peste  1.000 de ca­zuri referitoare la problemele pro-prie­tatilor nationalizate în România îsi asteapta rezolvarea în fata Curtii, câteva sute datând de anul trecut.
De asemenea, în hotarâre s-a mai aratat ca, în ciuda zecilor de hotarâri în care Curtea de la Strasbourg a a­tras atentia asupra lipsei de eficienta a mecanismului de acordare a compensatiilor pentru imobilele natio­na­lizate, nu s-au facut progrese sem­ni­ficative în ce priveste îmbunata­ti­rea legislatiei. Din aceste motive, CEDO a decis aplicarea procedurii hotarârilor pilot în doua dintre ca­zurile aflate pe rolul acesteia: Ata­na­siu si Poenaru împotriva României si Solon împotriva României.
În cazul Atanasiu si Poenaru contra României, acuzatiile se refera în principal la imposibilitatea accesului la un tribunal pentru a revendica un apartament nationalizat si întâr­zierea autoritatilor administrative în luarea unei decizii referitoare la ce­re­rea de restituire.
În cauza Solon contra României, autoritatile sunt acuzate pentru im­posibilitatea obtinerii de catre reclamant a despagubirilor la care avea dreptul conform Legii 10/2001 pentru un teren nationalizat si utilizat de Universitatea din Craiova.

Sursa: Saptamana Financiara

Urmasii celor care au împrumutat statul în perioada interbelica nu beneficiaza de nicio despagubire

de

Spre deosebire de proprietarii de case, terenuri si fabrici deposedati de regimul comunist, carora fie li s-au restituit bunurile nationalizate, fie au fost despagubiti cu bani sau cu actiuni la Fondul Proprietatea, posesorii de titluri

de stat românesti neonorate la plata, emise în perioada 1889-1945, nu s-au bucurat de nicio masura reparatorie din partea autoritatilor. Acestia primesc, de cinci ani încoace, acelasi raspuns mecanic din partea Ministerului Finantelor, care, invocând un decret comunist din 1948 ramas neabrogat, le spune ca „nu exista temei legal pentru solutionarea cererilor în legatura cu eventuala plata a unor astfel de titluri de stat”.

Dupa îndelungi ezitari si tergiversari, clasa politica a de­cis sa condamne comunismul. Si, ca proba a bunelor sale intentii, a emis Legile 10/2001 si 247/2005, care prevad masuri reparatorii pentru proprietarii de imobile sau alte active confiscate abuziv de ca­tre statul comunist. Pe aceasta baza le­gala, mostenitorii industriasilor interbelici Nicolae Malaxa si Max Auschnit au primit titluri de despagubire în va­loa­re de peste un miliard de lei, con­ver­tite ulterior în actiuni la Fondul Pro­­prietatea, din care mai bine de 100 de milioane de lei reprezinta despa­gu­biri pentru actiunile detinute la „Uzinele de Fier si Domeniile din Resita”.

Teoretic, orice actionar al unei so­cie­tati anonime interbelice poate fi despagubit, dar cu conditia sa figureze în registrul actionarilor la data de 11 iu­nie 1948, atunci când a intrat în vi­goare Legea 119, prin care se nationa-lizau cele mai importante proprietati industriale. Din pacate însa, „în nu­meroase cazuri, oameni care au avut calitatea de actionar nu o pot dovedi, pentru ca documentele ce o atestau fie au fost distruse, fie s-au pierdut”, precizeaza Corin Trandafir, partener la „Rubin – Meyer, Doru & Trandafir”, casa de avocatura care i-a reprezentat pe mostenitorii lui Malaxa.
Acum, bineînteles ca autoritatile pot pune placa cu „nu gasim registrul” oricarui actionar care n-are în spate un grup puternic de lobby. Când, de fapt, normal ar fi ca registrele de ac­tio­nariat si în special registrul cu companiile cotate la Bursa de Efecte, Actiuni si Schimb de la Bucuresti, care a functionat pâna în 1948, sa poata fi consulate (în copie, evident) de ori­cine, la Biblioteca Nationala, ca un act de restituire a istoriei capitaliste interbelice. Pentru ca, daca respectivele re­gistre se gasesc, de pilda, la Ministerul Finantelor, si nu la biblioteci publice, iar ele sunt scoase doar la presiunea grupurilor de lobby, acest lucru nu e câtusi de putin un semn de tran­sparenta.

Sursa: Saptamana Financiara

CEDO ameninta Romania cu exclude­rea din organizatie

de

11111111115Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) ameninta Romania cu excluderea din organizatie, daca tara noastra nu se pune la punct rapid cu legislatia referitoare la dreptul de proprietate si nu urgenteaza procesul de restituire.

Informatia apare intr-un document semnat de catre premierul Emil Boc, respectiv in expunerea de motive a unui proiect care modifica Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada comunismului. Potrivit documentului citat, CEDO s-a saturat de tergiversarea restituirilor in Romania, fapt care a dus la un numar mare de procese in urma carora statul a fost sanctionat cu sume imense, insa fara nici un rezultat.”Atat Curtea Europeana cat si Comitetul Ministrilor au concluzionat ca in Romania are loc o incalcare sistematica a dreptului de proprietate si ca urmare se impune modificarea legislatiei in materia dreptului de proprietate, in caz contrar s-ar putea proceda la aplicarea art.46 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, sanctiunea prevazuta in acest caz fiind excluderea statului din acea organizatie internationala”, sustine Guvernul in documentul parafat de Boc. Mai mult, Executivul precizeaza ca ingrijorarea Curtii, sesizata cu numeroase cereri ce au ca obiect incalcarea drepturilor din legile speciale reparatorii, se refera si la nerezolvarea “in termenele legale sau, cel putin, intr-un termen rezonabil” a cererilor de restituire a imobilelor nationalizate. Curtea Europeana a avertizat Guvernul ca “lacunele identificate in aceste cauze pot sa mai dea nastere in viitor la numeroase cereri intemeiate” si subliniaza ca incapacitatea statului roman de a pune ordine in sistemul legislativ “nu este numai un factor agravant in ceea ce priveste responsabilitatea statului fata de Conventie pentru o situatie trecuta sau actuala, ci si o amenintare pentru eficienta viitoare a mecanismului pus in practica prin Conventie”.

Sursa: Ziua

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!