legea 230/2007

S-a modificat Legea asociatiilor de proprietari.2015

de

Nu se modifică decât litera g) din articolul 36 al Legii 230/2007, care spune că Asociaţiile de proprietari vor fi obligate să raporteze trimestrial tuturor apartamentelor “situaţia financiară cuprinzând toate elementele de cheltuieli, venituri, încasări şi plăţi aferente asociaţiei”.

Asta înseamnă că toate locuinţele vor primi un teanc de hârţogărie contabilă, din care puţină lume înţelege ceva, dar pe care va trebui să o achite fiecare atunci când plăteşte întreţinerea.

“Din experienţa noastră va fi vorba despre aproximativ un kilogram de documentaţie pe lună, adică trei kilograme pe trimestru, pe care o va primi fiecare proprietar de apartament. Argumentul legiuitorului a fost nevoia de transparenţă, dar modul în care o impune este greşit”, ne-a spus Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat (LAPH).

Modificarea a apărut din cauză că membrii asociaţiilor, adică locatarii, controlează foarte greu activitatea financiară a asociaţiilor din care fac parte, din cauză că preşedinţii refuză să le răspundă la întrebări.

Proprietarii apartamentelor unui bloc, daca nu vor sau nu se mobilizeaza pentru înfiintarea asociatiei de proprietari pot sta linistiti.

de

Nimeni nu îi amendeaza, decåt în cazuri cu totul si cu totul exceptionale. „Legea 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari nu prevede expres sanctiuni contraventionale pentru

netransformarea asociatiei de locatari sau neînfiintarea asociatiei de proprietari.

Doar prin hotaråri locale, consiliile locale pot stabili contraventii la nerespectarea obligatiilor de înfiintare a asociatiei de proprietari. Aici, însa, intervine o problema: cum amendezi contraventional fiecare proprietar în parte!?“, a explicat pentru „Curentul“ Marian Deaconu, expert în condominiu la Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romånia. Varianta neînfiintarii asociatiei de proprietari este, însa, în dezavantajul locatarilor. Potrivit lui Deaconu, proprietarii dintr-un imobil cu mai multe apartamente au obligatia, în primul rånd, a întretinerii, repararii, înlocuirii, modernizarii partilor comune de constructii si instalatii aflate în coproprietate fortata si indiviza – structura, fundatia, subsolul tehnic, acoperisul, fatada, instalatiile comune de utilitati, ascensorul, scarile interioare, holurile, culoarea. Pentru toate acestea raspund juridic toti proprietarii. Într-un imobil cu mai multi proprietari de apartament interesele divergente ale acestora trebuie armonizate, iar acest lucru nu se realizeaza decåt prin existenta unei forme de asociere corespunzatoare, alegerea unui comitet executiv si angajarea unui administrator de imobil. Potrivit legislatiei, asociatia de proprietari se înfiinteaza prin acordul a jumatate plus unul dintre proprietari: „La Acordul de asociere a proprietarilor trebuie anexate pe långa datele de identificare a acestora si indicarea titlurilor de proprietate – pentru a demonstra ca respectivul este proprietarul de drept plus semnatura proprietarului“. Neînfiintarea asociatiei de proprietari presupune riscuri si în relatia cu furnizorii de utilitati.

Sursa: Curentul

Neindeplinirea obligatiilor de la bloc se pedepseste cu amenda

de

Conform Legii nr. 230/2007, cine nu aplica si nu respecta prevederile în vigoare, fie ca este proprietar, administrator, presedinte, membru de comitet, cenzor, fie ca e functionar public din primarie sau angajat al unei

regii, risca sa fie amendat contraventional.

Radu Opaina, presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari din România, va spune care este cuantumul acestor amenzi si cine le poate aplica.

Constituie contraventii urmatoarele fapte:

* neluarea de catre proprietari, de catre asociatie sau de catre comitetul executiv al acesteia a tuturor masurilor necesare pentru repararea si mentinerea în stare de siguranta a blocului si a instalatiilor comune aferente. Acest lucru se sesizeaza la primarie si se pedepseste cu amenda de la 500 la 3.000 de lei;
* neexecutarea de catre proprietar a lucrarilor de întretinere, de reparatii sau de înlocuire a elementelor de constructii si instalatii aflate în proprietatea sa individuala, daca aceasta e de natura sa aduca prejudicii celorlalti proprietari (de ex.: inundatiile de la vecini).
Se reclama la Inspectoratul de Stat în Constructii, iar amenda este între 500 si 3.000 de lei.

Sursa: Libertatea

Cand si cum pot incheia conventii civile?

de

Sunt multi patroni care, în loc sa încheie contracte de munca,  încheie conventii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru ca mascheaza contractele de munca si, evident, nu ofe­ra

protectie salariatului în nicio pri­vinta. Fiind un raport de drept civil, si nu de dreptul muncii, persoana fizica neautorizata, angajata pe baza de conventie civila, nu are practic niciun drept. Chiar daca teoretic ar avea anumite drepturi, nu are in­stru­­mentele juridice pentru a si le realiza în mod eficient.

Conventiile civile încheiate cu persoane fizice autorizate

Înca de la început trebuie spus ca la aceasta sectiune  nu facem re­fe­rire la contabili, traducatori, avo­cati, consultanti fiscali, notari, pentru ca acestia exer­cita profesii independente reglementate prin legi speciale.
Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul sa încheie conventii civile (sau contracte de prestari servicii). Aceasta or­donanta reglementeaza desfasura­rea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, între­prin­derile individuale si întreprin­derile familiale.
Însa nici aceste conventii civile nu pot masca un contract de munca. Practica judecatoreasca si autori­ta­tile fiscale considera ca un asemenea contract este posibil doar pentru o prestatie unica, ocazionala, si nu pentru activitati regulate, desfasu­ra­te pe o perioada de timp nelimitata sau mai lunga decât cere prestatia respectiva.
Agentia Nationala de Adminis­trare Fiscala (ANAF) si-a exprimat clar punctul de vedere, în vara anului trecut, când a sanctionat clu­bu­ri­le de fotbal pentru ca angajau spor­tivi profesionisti, contabili, soferi, elec­tricieni etc. pe baza de conventii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajati pe conventii civile, care se pot încheia doar pentru activitati ocazionale, si nu pentru cele dependente”.
Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune ca „nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrarile sale decât pentru o întreprindere determinata sau pe un timp marginit”. Deci conditiile im­puse de lege sunt ca serviciul prestat sa fie determinat, executat prin­tr-o singura prestatie, sau timpul pentru care presteaza serviciul res­pec­tiv sa fie limitat. Însa limbajul ar­haic al Codului Civil, conce­put la 1864, face ca aceste conditii sa fie in­terpretabile, ambigue. Ce în­seamna „întreprindere determi­na­­ta” si mai ales ce înseamna „timp mar­ginit”?
În practica s-a retinut ca trebuie sa fie vorba de o singura prestatie care sa dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârsit. De e­xemplu, pentru un electrician, exact cât sa repare sau sa instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cât sa faca un site.
Tot în ideea de a nu masca raporturi de munca prin conventie civila, în practica s-a mai retinut ca nu se pot încheia astfel de conventii pentru activitati care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.

Activitati independente reglementate de legi speciale

Contabilii, traducatorii, consultantii fiscali, auditorii, avocatii sau  notarii nu sunt autorizati în sensul OUG 44/1998 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprin­derile individuale si întreprinderile familiale.
Aceste profesii sunt reglementate prin legi speciale, care permit expres încheierea contractelor de prestari servicii, chiar si pentru o activitate regulata, pe o perioada mai lunga. De exemplu, „contabilitatea poate fi or­ganizata si condusa pe baza de con­tracte de prestari de servicii în domeniul contabilitatii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autori­zate potrivit legii, membre ale Cor­pului Expertilor Contabili si Con­ta­bi­lilor Autorizati din România” (art. 10 alin. 3 din Legea contabilitatii nr. 82/1991). Dispozitii asemanatoare exista si pentru celelalte categorii enumerate la acest capitol.
Exista foarte multe discutii în legatura cu modul de angajare al administratorilor de bloc. HG nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Nor­me­lor metodologice de aplicare a Le­gii nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asocia­tii­lor de proprietari prevede ca admi­nistratorii pot fi angajati cu contract de munca sau conventie civila: „Co­mitetul executiv poate angaja perso­nal specializat pentru îndeplini­rea atri­butiilor ce îi revin si adopta de­cizii asupra cuantumului salarii­lor, indemnizatiilor, remuneratiilor si a eventualelor premieri care se a­cor­da personalului încadrat cu contract in­dividual de munca sau în baza unei conventii civile de prestari de servi­cii, în limita bugetului aprobat de adu­narea generala” (art. 17, alin. 5).

Avantaje si dezavantaje fata de contractul de munca

Desi, asa cum am aratat, contrac­tele de prestari servicii sunt la limita legalitatii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practica foar­te frecvent, pentru a masca ra­porturi de munca, atât cu persoane fizice autorizate, cât si cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru ca nu plateste asigurarile, iar impozitul pe venit este de 10%  prin retinere la sursa.
Pentru angajat, daca nu este per­soana fizica autorizata, deza­van­ta­jele ar fi ca nu este asigurat pentru pen­sii, somaj sau sanatate, poate fi concediat fara preaviz si nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apara împotriva angajatorului nici macar daca acesta nu-i plateste salariul. Fiind un raport civil, si nu de munca, el trebuie sa plateasca ta­xa de timbru si trebuie sa dove­deas­ca absolut tot ce sus­tine. Daca ar fi fost raport de mun­ca, angajatorul ar fi trebuit sa pro­be­ze ca nu este asa.
Aceste aspecte sunt valabile si pentru persoana fizica autorizata, cu exceptia faptului ca aceasta îsi poate plati toate asigurarile. Aceasta ar pu­tea avea si avantaje în sensul ca îsi poate deconta tot felul de cheltuieli si, optional, poate fi scutita de TVA daca are o cifra de afaceri sub 35.000 de euro pe an.

Sursa: Saptamana Financiara

Conventiile civile cu persoane fizice neautorizate

de

Sunt multi patroni care, în loc sa încheie contracte de munca,  încheie conventii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru ca mascheaza contractele de munca si, evident, nu ofe­ra

protectie salariatului în nicio pri­vinta. Fiind un raport de drept civil, si nu de dreptul muncii, persoana fizica neautorizata, angajata pe baza de conventie civila, nu are practic niciun drept. Chiar daca teoretic ar avea anumite drepturi, nu are in­stru­­mentele juridice pentru a si le realiza în mod eficient.

Conventiile civile încheiate cu persoane fizice autorizate

Înca de la început trebuie spus ca la aceasta sectiune  nu facem re­fe­rire la contabili, traducatori, avo­cati, consultanti fiscali, notari, pentru ca acestia exer­cita profesii independente reglementate prin legi speciale.
Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul sa încheie conventii civile (sau contracte de prestari servicii). Aceasta or­donanta reglementeaza desfasura­rea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, între­prin­derile individuale si întreprin­derile familiale.
Însa nici aceste conventii civile nu pot masca un contract de munca. Practica judecatoreasca si autori­ta­tile fiscale considera ca un asemenea contract este posibil doar pentru o prestatie unica, ocazionala, si nu pentru activitati regulate, desfasu­ra­te pe o perioada de timp nelimitata sau mai lunga decât cere prestatia respectiva.
Agentia Nationala de Adminis­trare Fiscala (ANAF) si-a exprimat clar punctul de vedere, în vara anului trecut, când a sanctionat clu­bu­ri­le de fotbal pentru ca angajau spor­tivi profesionisti, contabili, soferi, elec­tricieni etc. pe baza de conventii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajati pe conventii civile, care se pot încheia doar pentru activitati ocazionale, si nu pentru cele dependente”.
Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune ca „nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrarile sale decât pentru o întreprindere determinata sau pe un timp marginit”. Deci conditiile im­puse de lege sunt ca serviciul prestat sa fie determinat, executat prin­tr-o singura prestatie, sau timpul pentru care presteaza serviciul res­pec­tiv sa fie limitat. Însa limbajul ar­haic al Codului Civil, conce­put la 1864, face ca aceste conditii sa fie in­terpretabile, ambigue. Ce în­seamna „întreprindere determi­na­­ta” si mai ales ce înseamna „timp mar­ginit”?
În practica s-a retinut ca trebuie sa fie vorba de o singura prestatie care sa dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârsit. De e­xemplu, pentru un electrician, exact cât sa repare sau sa instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cât sa faca un site.
Tot în ideea de a nu masca raporturi de munca prin conventie civila, în practica s-a mai retinut ca nu se pot încheia astfel de conventii pentru activitati care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.

Activitati independente reglementate de legi speciale

Contabilii, traducatorii, consultantii fiscali, auditorii, avocatii sau  notarii nu sunt autorizati în sensul OUG 44/1998 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprin­derile individuale si întreprinderile familiale.
Aceste profesii sunt reglementate prin legi speciale, care permit expres încheierea contractelor de prestari servicii, chiar si pentru o activitate regulata, pe o perioada mai lunga. De exemplu, „contabilitatea poate fi or­ganizata si condusa pe baza de con­tracte de prestari de servicii în domeniul contabilitatii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autori­zate potrivit legii, membre ale Cor­pului Expertilor Contabili si Con­ta­bi­lilor Autorizati din România” (art. 10 alin. 3 din Legea contabilitatii nr. 82/1991). Dispozitii asemanatoare exista si pentru celelalte categorii enumerate la acest capitol.
Exista foarte multe discutii în legatura cu modul de angajare al administratorilor de bloc. HG nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Nor­me­lor metodologice de aplicare a Le­gii nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asocia­tii­lor de proprietari prevede ca admi­nistratorii pot fi angajati cu contract de munca sau conventie civila: „Co­mitetul executiv poate angaja perso­nal specializat pentru îndeplini­rea atri­butiilor ce îi revin si adopta de­cizii asupra cuantumului salarii­lor, indemnizatiilor, remuneratiilor si a eventualelor premieri care se a­cor­da personalului încadrat cu contract in­dividual de munca sau în baza unei conventii civile de prestari de servi­cii, în limita bugetului aprobat de adu­narea generala” (art. 17, alin. 5).

Avantaje si dezavantaje fata de contractul de munca

Desi, asa cum am aratat, contrac­tele de prestari servicii sunt la limita legalitatii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practica foar­te frecvent, pentru a masca ra­porturi de munca, atât cu persoane fizice autorizate, cât si cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru ca nu plateste asigurarile, iar impozitul pe venit este de 10%  prin retinere la sursa.
Pentru angajat, daca nu este per­soana fizica autorizata, deza­van­ta­jele ar fi ca nu este asigurat pentru pen­sii, somaj sau sanatate, poate fi concediat fara preaviz si nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apara împotriva angajatorului nici macar daca acesta nu-i plateste salariul. Fiind un raport civil, si nu de munca, el trebuie sa plateasca ta­xa de timbru si trebuie sa dove­deas­ca absolut tot ce sus­tine. Daca ar fi fost raport de mun­ca, angajatorul ar fi trebuit sa pro­be­ze ca nu este asa.
Aceste aspecte sunt valabile si pentru persoana fizica autorizata, cu exceptia faptului ca aceasta îsi poate plati toate asigurarile. Aceasta ar pu­tea avea si avantaje în sensul ca îsi poate deconta tot felul de cheltuieli si, optional, poate fi scutita de TVA daca are o cifra de afaceri sub 35.000 de euro pe an.

Sursa: Saptamana Financiara