Plângerea împotriva măsurilor şi actelor procurorului

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/TomWn6VDqiv

Se poate face plângere împotriva actelor efectuate de procuror ori a actelor efectuate de organele de cercetare penală pe baza dispoziţiilor date de procuror. Plângerea împotriva actelor procurorului se rezolvă de către procurorul ierarhic superior.

Cu privire la termenul de exercitare a dreptului, se poate face plângere cât timp dosarul se află la procuror în timpul fazei de urmărire penală (prin excepţie, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale se poate face plângere în termen de 20 de zile de la momentul comunicării acestor soluţii de către procuror).

Organul competent să soluţioneze verifică legalitatea actului sau a măsurii atacate într-un termen de 20 de zile de la data înregistrării plângerii la parchet.

în cazul în care plângerea nu este soluţionată în termenul de 20 zile prevăzut în art. 277 C. proc. pen., persoana interesată poate apela la procedura plângerii în faţa instanţei prevăzută de art. 278′ alin. (1) C. proc. pen., unde termenul prevăzut la acest alineat curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile [art. 278’ alin. (2) C. proc. pen.], dacă este atacată o soluţie de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată.

Soluţiile de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu nu pot fi atacate cu plângere direct la instanţă. în cazul în care este sesizată cu o astfel de plângere, instanţa o va trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent, conform art. 278’ alin. (13) C. proc. pen., în vederea parcurgerii etapelor prevăzute la art. 278 C. proc. pen.’³)

Prin Legea nr. 202/2010 s-a prevăzut că, în situaţia în care procurorul ierarhic superior respinge plângerea formulată împotriva unui act sau a unei măsuri de urmărire penală care nu conţine o soluţie de netrimitere în judecată, rezoluţia sau ordonanţa acestuia nu mai poate fi atacată pe cale ierarhică. în această situaţie persoana vătămată, precum şi orice altă persoană ale cărei interese legitime au fost afectate se pot adresa cu plângere instanţei de judecată în condiţiile art. 278’ C. proc. pen.

Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală ale organelor de cercetare penală

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/bZheDJcrJKm

Articolul 275 alin. (3) C. proc. pen. prevede că plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare. Aceasta se poate depune direct la procuror sau la organul de cercetare penală.

în ceea ce priveşte regulile de procedură, trebuie făcute următoarele precizări: introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii.

Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca, în termen de 48 de ore de la primirea ei, să o înainteze procurorului împreună cu explicaţiile sale, atunci când acestea sunt necesare; dacă organul de cercetare penală nu a înaintat, în această situaţie, explicaţiile necesare, în raport de obiectul plângerii, procurorul le va cere oricând consideră că este nevoie.

Procurorul, primind plângerea, este obligat să o rezolve în termen de cel mult 20 de zile şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată.

Audierea persoanei acuzate

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YjFuRDE2J6M

Dacă sunteți suspectat de comiterea unei infracțiuni, poliția sau procurorul vă va audia cu privire la acuzație pentru a vă acorda dreptul la justiție. În anumite cazuri, la cererea parchetului, puteți fi audiat și de către un judecător.

Ce trebuie să fac atunci când sunt citat la o audiere?

Atunci când sunteți citat de parchet sau de o instanță judecătorească la o audiere, sunteți obligat să vă prezentați. Dacă nu dați curs citării, puteți fi obligat să vă prezentați. Nu este necesar să dați curs unei citări la o audiere de către poliție.

Ce explicații mi se oferă înainte de a începe audierea?

Înainte de a începe audierea trebuie să fiți informat cu privire la fapta de care sunteți suspectat și dispozițiile de drept penal considerate a fi încălcate de dumneavoastră. De asemenea, trebuie să fiți informat cu privire la dreptul dumneavoastră de a nu răspunde, la posibilitatea consultării unui avocat anterior audierii dumneavoastră și posibilitatea solicitării strângerii de probe individuale pentru dezincriminarea dumneavoastră.

Va fi numit un interpret dacă nu cunosc limba de procedură?

Dacă nu aveți cunoștințe suficiente de limba germană, va fi numit un interpret; această numire nu implică pentru dumneavoastră cheltuieli. Interpretul va fi prezent pe parcursul întregii audieri și traduce întrebările, răspunsurile dumneavoastră și procesul-verbal scris al audierii dumneavoastră.

Pot consulta un avocat?

Ca suspect puteți consulta oricând, chiar și anterior audierii, singur sau în prezența unui interpret, un apărător. La audierea dumneavoastră de către procuror sau de către un judecător este permisă prezența apărătorului dumneavoastră, nu însă în cazul unei audieri realizate de organele de poliție.

Voi fi audiat? Trebuie să ofer informații?

Înainte de finalizarea investigațiilor, poliția sau procurorul au obligația de a vă audia, exceptând cazul în care procedura va fi suspendată. În cazuri mai simple puteți fi audiat și în scris.

În cazul audierii (chiar și în scris) aveți obligația de a oferi informații legate de dumneavoastră. Aceste informații includ prenumele, numele de familie și numele la naștere, locul și data nașterii, starea civilă, ocupația, adresa de domiciliu și cetățenia.

Nu aveți însă obligația de a face declarații cu privire la acuzație și la cauză. Dacă și în ce măsură faceți declarații este decizia dumneavoastră personală – eventual după consultarea apărătorului dumneavoastră.

Ce se întâmplă dacă fac o declarație care aduce prejudicii cazului meu?

Orice declarație făcută în cadrul audierii dumneavoastră va fi consemnată într-un proces-verbal. În cazul în care faceți o declarație care vă este defavorabilă, instanța va lua cunoștință și, după punerea sub acuzare, se va pronunța cu privire la infracțiunea comisă de dumneavoastră. Chiar dacă mai târziu doriți să păstrați tăcerea sau să retrageți declarația, instanța poate ține cont de declarațiile dumneavoastră anterioare în cadrul deliberărilor.

În cadrul audierii voi fi informat cu privire la stadiul cercetărilor?

Este la latitudinea procurorului să vă informeze cu privire la stadiul cercetărilor. Însă nu îi este permis să vă inducă în eroare.

Ce metode sunt interzise?

În cadrul audierii dumneavoastră nu este permis să fiți maltratat sau să vă fie afectată integritatea corporală în nici un fel. Nu este permis să fiți amenințat, nici să vi se promită un avantaj ilegal. O declarație efectuată prin încălcarea acestor interdicții nu poate fi folosită, chiar dacă sunteți de acord cu aceasta.

Recuzarea organului de cercetare penala

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AoWKdVUH8oE

Art. 67 – Recuzarea

(1) În cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declaraţie de abţinere, părţile, subiecţii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de îndată ce au aflat despre existenţa cazului de incompatibilitate.
(2) Cererea de recuzare se formulează doar împotriva persoanei din cadrul organului de cercetare penală, a procurorului sau a judecătorului care efectuează activităţi judiciare în cauză. Este inadmisibilă recuzarea judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul recuzării magistratului-asistent şi grefierului.
(4) Cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătarea, pentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat, a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Cererea de recuzare formulată oral se consemnează într-un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de şedinţă.

(5) Nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiaşi persoane pentru acelaşi caz de incompatibilitate cu aceleaşi temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare.
(6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau completul în faţa căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat, se pronunţă asupra măsurilor preventive.

Care sunt etapele cercetării penale

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dJAfRnHEoU3

Autoritățile competente cu efectuarea urmăririi penale (procurorul sau poliția) vor iniția cercetarea penală împotriva dumneavoastră dacă există o suspiciune concretă că ați comis o infracțiune. Scopul procedurii este de a clarifica dacă suspiciunea împotriva dumneavoastră este întemeiată sau nu. De asemenea, sunt investigate și circumstanțele dezincriminatoare. Dacă procurorul consideră suspiciunea ca fiind întemeiată, vă pune sub acuzare (sau solicită o ordonanță penală).

În vederea anchetării cauzei, poliția și procurorul pot recurge la diverse acte procedurale de anchetă. Când și ce fel de măsuri vor fi luate depinde de la caz la caz. De exemplu, puteți fi reținut imediat după comiterea faptei. După reținere poate urma arestarea preventivă.

Puteți contesta măsurile de anchetă care vă aduc prejudicii apelând – chiar și ulterior – în fața unei instanțe judecătorești.

După caz, se analizează și datele privind cercetările penale și condamnările anterioare.