Legea privind regimul juridic al adoptiilor

Art. 1.– Adopþia este operaþiunea juridicã prin care se creeazã legãtura de filiaþie între adoptator ºi adoptat, precum ºi legãturi de rudenie între adoptat ºi rudele adoptatorului.Art. 2. – Urmãtoarele principii trebuie respectate în mod obligatoriu în cursul procedurii adopþiei:
a) principiul interesului superior al copilului;
b) principiul creºterii ºi educãrii copilului într-un mediu familial;
c) principiul continuitãþii în educarea copilului, þinând seama de originea sa etnicã, culturalã ºi lingvisticã;
d) principiul informãrii copilului ºi luãrii în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta ºi gradul sãu de maturitate;
e) principiul celeritãþii în îndeplinirea oricãror acte referitoare la procedura adopþiei.

Art. 3. – În înþelesul prezentei legi, termenii ºi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaþii:
a) adoptat – persoana care a fost sau urmeazã sã fie adoptatã în condiþiile prezentei legi;
b) adoptator – persoana care a adoptat sau doreºte sã adopte, în condiþiile prezentei legi;
c) adopþie internã – adopþia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât ºi adoptatul au domiciliul în România;
d) adopþie internaþionalã – adopþie care, în condiþiile prezentei legi, nu este adopþie internã;
e) atestat – documentul întocmit în condiþiile prezentei legi, care face dovada capacitãþii de a adopta rezultatã din îndeplinirea garanþiilor morale ºi condiþiilor materiale necesare dezvoltãrii depline ºi armonioase a personalitãþii copilului;
f) Convenþia de la Haga – Convenþia asupra protecþiei copiilor ºi cooperãrii în materia adopþiei internaþionale, încheiatã la Haga la 29mai 1993 ºi ratificatã de România prin Legea nr. 84/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 21 octombrie 1994;
g) copil – persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani sau nu a dobândit capacitate deplinã de exerciþiu, în condiþiile legii;
h) Direcþia – Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, instituþie publicã, cu personalitate juridicã înfiinþatã în subordinea consiliilor judeþene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti, în condiþiile legii;
i) familie adoptatoare – soþul ºi soþia care au adoptat sau doresc sã adopte, în condiþiile prezentei legi;
j) familie – pãrinþi ºi copiii aflaþi în întreþinerea acestora;
k) familie extinsã –pãrinþii, copilul ºi rudele fireºti ale acestuia, pânã la gradul IV inclusiv;
l) familie substitutivã – persoanele, altele decât cele care aparþin familiei extinse care, în condiþiile legii, asigurã creºterea ºi îngrijirea copilului;
m) Oficiu – organ de specialitate al administraþiei publice centrale, cu personalitate juridicã, înfiinþat prin reorganizarea Comitetului Român pentru Adopþii, cu atribuþii de supraveghere ºi coordonare a activitãþilor referitoare la adopþie;
n) pãrinte firesc – persoana faþã de care copilul are stabilitã filiaþia fireascã, în condiþiile legii;
o) planul individualizat de protecþie – documentul prin care se realizeazã planificarea serviciilor, prestaþiilor ºi mãsurilor de protecþie specialã a copilului, pe baza evaluãrii psiho-sociale a acestuia ºi a familiei sale, în vederea integrãrii copilului care a fost separat de familia sa, într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil;
p) stat primitor – statul în care domiciliazã adoptatorul sau familia adoptatoare în cazul adopþiei internaþionale ºi în care se deplaseazã adoptatul în urma încuviinþãrii adopþiei.
Art. 4. – Pe tot parcursul procedurii de adopþie, Direcþia, în a cãrei razã teritorialã domiciliazã copilul, este obligatã sã ofere copilului informaþii ºi explicaþii clare ºi complete, potrivit vârstei ºi gradului sãu de maturitate, referitoare la etapele ºi durata procesului de adopþie, la efectele acesteia, precum ºi la adoptator sau familia adoptatoare ºi rudele acestora.