„Pentru incompetenta autoritatilor romane de a restitui imobilele nationalizate sau de a plati despagubiri pentru proprietatile care nu mai pot fi retrocedate, cu totii vom avea de achitat în cåteva zile o noua nota de plata
care vine de aceasta data de la CEDO“, sustine, într-o scrisoare deschisa, Asociatia pentru Proprietate Privata. Astfel, pe 8 iunie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului se va pronunta în doua cauze care ar putea determina autoritatile din Romania sa ia masuri urgente pentru solutionarea adecvata a problemei proprietatilor confiscate abuziv de statul roman în perioada comunista. Este pentru a doua oara în istoria de 50 de ani a Curtii Europene cand CEDO a decis folosirea procedurii hotarårilor-pilot. Prima a fost în 2005, în cauza Broniowski împotriva Poloniei, care nu reusise pana atunci sa rezolve situatia proprietatilor unor cetateni polonezi care au fost nevoiti sa paraseasca teritoriile ce fusesera incorporate în Uniunea Sovietica. CEDO a constatat, în mai multe hotarari de condamnare a statului roman, faptul ca mecanismul de retrocedare a proprietatilor sau de acordare a despagubirilor pentru bunurile preluate în perioada comunista este extrem de lent si nu functioneaza în mod efectiv. Prin trei hotaråri pronuntate împotriva Romåniei, la sfarsitul anului 2008 (Viasu) si la începutul anului 2009 (Faimblat si Katz), CEDO a constatat ca sistemul de despagubiri instituit prin Fondul Proprietatea este ineficient, dar, în ciuda acestui semnal de alarma tras de instanta europeana, autoritatile din tara nu au realizat niciun demers pentru schimbarea acestei stari de fapt.
Statul roman, în situatia în care CEDO a constatat încalcarea dreptului de proprietate într-un anume caz, ar fi trebuit sa ia toate masurile necesare pentru ca o situatie asemanatoare sa nu mai ajunga în fata instantei europene. Fata de pasivitatea statului romån, CEDO a decis sa ia aceasta masura radicala de pronuntare a unor hotarari-pilot, care vor cuprinde dispozitii nu numai referitoare la partile din aceste cauze, ci si pentru solutionarea în acelasi mod si a altor spete similare.
Sanctiuni drastice împotriva statului român
„Prin aplicarea procedurii hotararilor-pilot, CEDO urmareste sa oblige statul roman sa ia masuri cu caracter general (n.r. – masuri legislative, administrative si bugetare) care sa asigure rezolvarea efectiva a acestei situatii care vizeaza sute de mii de persoane“, sustine Calin Ispravnic. Prin hotarârile-pilot, CEDO ar da României un termen – de regula de sase luni sau un an – pentru remedierea pe cale administrativa, legislativa si bugetara a disfunctionalitatilor semnalate, urmând ca, în caz contrar, sa se dispuna sanctiuni care pot merge chiar si pâna la excluderea din Consiliul Europei.
Sursa: Curentul