Afaceristii din Romania pot sca­pa cu usurinta de plata dato­riilor acumulate, profitand de portitele legislative

Creditorii nu-si recupereaza banii, iar vinovatii nu pot fi trasi la raspundere. Specialistii sustin ca persoanele prinse cu asemenea practici nu ar trebui sa mai aiba voie sa faca afaceri.

Vrei sa faci afaceri fara sa-ti platesti datoriile si sa fii tras la raspundere? Solu­tii exista si sunt practicate pe scara larga, mai ales acum cand criza economica a impins foarte multe firme spre faliment. Astfel, multi oameni de afaceri profita de faptul ca, speculand portitele legislative, pot fi foarte greu de urmarit de creditori. Metodele cele mai des intalnite in prezent sunt dizolvarea voluntara a unei firme si intrarea in insolventa sau fali­ment.

Lichidarea voluntara trebuie solici­tata la Oficiul National al Registrului Comertului, in urma unei hotarari a conducerii societatii prin care s-a stabilit desfiintarea acesteia, dupa care in doua-trei luni firma respectiva este radiata, la finalul parcurgerii etapelor prevazute de lege. Societatile cu actionar unic, precum si cele in care actionarii cad de comun acord cu desfiintarea firmei nu au ne­voie de un lichidator autorizat pentru lichi­darea acesteia. Datoriile catre par­tenerii de afaceri pot disparea daca sunt bine „ascunse” in documente. Prima data, in cursul procedurii de lichidare, se face o inventariere a bunurilor si apoi o lista a creditorilor. Daca insa evidenta acestora nu este tinuta corect, firma poa­te fi lichidata fara plata datoriilor, care nu reies din actele acesteia.

„Detinerea in mod ilegal a acestei evidente este contraventie, dar daca nu se descopera la timp, firma a disparut”, atrage atentia avocatul Gheorghe Piperea.
Afacerile se pot trece pe alte firme, datoriile raman

Intrarea in faliment este o alta metoda favorita a oamenilor de afaceri de a scapa de datorii fara sa le plateasca.  In acest caz, metoda este simpla: un om de afaceri acumuleaza datorii pe o anumita firma, dupa aceea transfera tot ce detine pe o alta firma si cere insol­ven­ta sau falimentul. Aceasta solicita­re o poate face chiar respectivul om de afa­ceri sau, de regula, pentru a da o apa­renta de legalitate, un creditor „priete­nos”, adica un prieten al patro­nului.

Cre­ditorii nu mai au cum sa-si re­cu­­pereze banii, in timp ce „teparul” isi con­tinua nestingherit activitatea. Un exem­­plu recent este al actionarului Rodi­pet, care a transferat activitatea pe o alta firma inainte de intrarea in insol­venta. Si aceasta firma a intrat la randul sau in insolventa, dar actionarul a apucat sa-si treaca afacerile pe o alta firma. De altfel, acesta detine peste 60 de firme cu care poate jongla. Practic, legislatia romana ofera in prezent posibilitatea ca un om de afaceri sa utilizeze la infinit aceasta metoda de a scapa de datorii, fara a pati nimic.

Sursa: Financiarul