Anunturile privind vanzarea unor apartamente si terenuri scoase la licitatie de bancile din Romania care vor sa-si recupereze creditele acordate unor persoane fizice au inceput sa devina obisnuinta pe site-urile specializate. La
inceputul acestui an, sub pretextul ca vrem sa cumparam o astfel de proprietate, am participat la majoritatea licitatiilor organizate in Bucuresti. Au fost sase licitatii, dar la nici una dintre acestea bunul scos la mezat nu a fost adjudecat. Am constatat ca procedura folosita de banci este putin transparenta si, pe alocuri, poate fi suspectata ca nu ar fi corecta
. Au fost cazuri cand reprezentantii bancii chiar ne-au poftit afara din sediu, desi licitatia era publica. Am
remarcat situatii de-a dreptul ciudate. De exemplu, din cauza unor “vicii de procedura” cel care oferea pretul mai mare a fost descalificat. Unii dintre participanti i-au acuzat chiar pe anumiti executori bancari ca au aranjat din vreme licitatiile.
“Proprietari dubiosi”
Pe 5 ianuarie, la unul dintre sediile Raiffeisen Bank din Bucuresti, se scoate la licitatie un imobil – doua camere, 50 mp – din cartierul bucurestean Militari. Astept pe hol alaturi de doua persoane. Dialogul dintre cei doi se infiripa amical. “Eu am decis sa nu particip la licitatie pentru ca apartamentul e grevat de sarcini. Proprietarii locuiesc acolo.” “Ba nu locuiesc, am verificat”, ii raspunde celalalt. “Am vorbit cu administratorul si mi-a zis ca sunt periculosi.” “Daca erau asa bazati, nu le lua banca casa. Sunt niste saraci care si-au ipotecat apartamentul sa isi cumpere masini.” “Sunt dubiosi”, insista primul, care continua: “De asta nu intru la licitatie, am sotie, astept un copil, nu vreau sa am probleme”. “Eu cred ca sunteti trimis de cel executat sa ne speriati, ca sa nu mai participam la licitatie. Sau ati vrea sa nu participe nimeni ca sa il luati data viitoare la 75% din valoare.” Intram la licitatie intr-o atmosfera cam incordata. Executorul constata ca singurul care a depus echivalentul a 10% din pretul de pornire la licitatie – conditie obligatorie de participare – era domnul care nu se speria de “proprietarii dubiosi”. Motiv pentru contracandidat sa izbucneasca intr-un acces de furie la adresa executorului bancar. “Va acuz ca la telefon mi-ati zis ca la licitatie s-au inscris deja cinci oameni. M-ati descurajat, de asta nu m-am inscris. O sa va dau in judecata.” E dispus sa mearga pana in panzele albe. Nu ajunge prea departe pentru ca este evacuat din sala. Celalalt castiga oferind cu 500 de euro peste pretul de pornire de 47.000. Surpriza insa. In ultima clipa, adica “acum vreo jumatate de ora”, proprietarul tocmai achitase o parte din datorie. Apoi, mai exista un proces prin care proprietarul a contestat evaluarea si pretul de pornire al licitatiei. Asa ca lucrurile raman incurcate.
“Trebuia sa ziceti ca licitatia e aranjata”
Peste aproape o saptamana, un nou imobil de patru camere este scos la licitatie de aceeasi banca. Pretul de pornire al imobilului situat in cartierul Militari este de 70.000 euro. Unul atractiv. De data asta participa trei persoane, iar acuzatiile sunt mult mai grave. Domnii erau eleganti, ingrijiti, din provincie, aveau telefoane mobile scumpe, semn ca nu batusera drumul de pomana pana in Capitala. Dupa un sfert de ora de formalitati, executorul bancar ii descalifica pe doi dintre ei. Al treilea constatase faptul ca ceilalti participanti depusesera suma necesara intrarii in licitatie cu numai jumatate de ora inainte, si nu in termenul mentionat in comunicatul postat de site-ul bancii. “Eu va depun contestatie. Eu nu umblu pe net. La filiala din Targu-Jiu a bancii nu se specifica nici un termen pentru depunerea banilor.” “Asta e adevarat”, admite executorul. Se deschide plicul cu oferta celui de-al treilea. Se constata ca e mai mica decat pretul de pornire al licitatiei. Lumea ramane ca la teatru. “Dumneavoastra nu vreti sa incasati bani? Eu eram dispus sa va dau trei miliarde de lei vechi si m-ati descalificat. Nu va penalizeaza banca pentru treaba asta?” “Cel mai fericit e domnul (si ma arata pe mine), care probabil e proprietarul”, zice al doilea descalificat. Dar primul insista. “Trebuia sa ne spuneti ca licitatia e aranjata, stim cu totii cum se fac licitatiile astea.” Iesim fara a avea vreun castigator.
“Nu organizez licitatie. Mi-a nascut sotia”
Sergiu Sava, PR Manager al companiei care administreaza portalul www.licitatia.ro, a incercat sa ne decripteze ultima acuzatie. “Licitatiile se pot aranja legal, daca putem spune asa, prin criteriile care se impun pentru participarea la licitatie sau prin lipsa informarii potentialilor cumparatori. Daca se doreste sa se castige o licitatie de catre cineva, este suficient sa afle cat mai putini de aceasta licitatie, sa participe cat mai putini, iar cel care participa sa indeplineasca conditiile necesare calificarii. Din punct de vedere legal, aceste licitatii sunt organizate corect.” Cu greutate am aflat despre licitatia organizata de catre Bancpost pe 12 ianuarie la trei ore diferite pentru trei imobile distincte. Adica dintr-un ziar unde nu se specifica locul de desfasurare, iar la numerele de telefon “pentru detalii” doua zile nu a raspuns nimeni. Dupa un sfert de ora de discutii la receptia sediului central al bancii, nimeni nu a putut sa ne ofere vreun detaliu despre licitatie. Dupa ce am citit anuntul din ziar de vreo patru ori al unor diversi angajati pe care receptionista mi i-a dat la telefon, au aparut doi executori bancari: “Cele trei dosare cu licitatiile de azi nu sunt la noi, de aceea nu stiam nimic de ele. Colegului nostru, care se ocupa de ele, i-a nascut sotia azi noapte si probabil de aceea nu v-a raspuns la telefon. Oricum, nu s-a inscris nimeni. Puteti veni data viitoare, cand licitatia va pleca de la un pret de 75% din cel de azi. Ar fi bine daca ne trimiteati si o oferta scrisa inainte”.
Sursa: Romania Libera