lipsa

Actorii Radu Beligan si Gheorghe Dinica, regizorul Lucian Pintilie, scriitorul Nicolae Manolescu, pictorul Stefan Caltia, poeta Ana Blandiana, istoricul Serban Papacostea si soprana Mariana Nicolescu sunt printre personalitatile culturale decorate luni, de Ziua Nationala, de Traian Basescu.

Presedintele a primit, luni seara, la Palatul Cotroceni, inainte de receptia oferita pentru celebrarea Zilei Nationale a Romaniei, paisprezece oameni de cultura romani, din diferite domenii de activitate, pe care i-a decorat in semn de apreciere pentru intreaga activitate pusa in slujba culturii si stiintei romanesti dar si pentru ca au promovat valorile romanesti in lume.

Cunoscutul actor Radu Beligan, regizorul Lucian Pintilie, scriitorul Nicolae Manolescu si soprana Mariana Nicolesco au primit, luni, la Palatul Cotroceni, Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Mare Cruce. Aceeasi distinctie i-a fost acordata si regizorului Andrei Serban, insa in lipsa, deoarece acesta se afla in Statele Unite.

Pictorul Stefan Caltia si actorii Gheorghe Dinica si Marin Moraru au primit din partea sefului statului, cu ocazia Zilei Nationale, Ordinul National „Serviciul Credincios” in grad de Mare Cruce. Poetei Ana Blandiana, care se afla la Bruxelles, i-a fost oferita aceeasi distinctie, in lipsa.

Directorul artistic al Orchestrelor si Corului Radio, Nicolae Costin si istoricilor Serban Papacostea si Andrei Pippidi le-a fost oferit Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler.

Cu prilejul Zilei Nationale au fost decorati si pictorul Marin Gherasim, cu „Steaua Romaniei” in grad de Comandor, profesorul universitar Virgiliu Jorj Stoenescu, cu Ordinul „Steaua Romaniei” in grad de Ofiter, soprana Maria Slatinaru-Nistor, cu Ordinul „Meritul Cultural” in grad de Comandor si naistul Nicolae Voiculet, cu „Meritul Cultural” in grad de Cavaler.

Disidentului anticomunist Vasile Paraschiv i-a fost oferita distinctia Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, decoratie pe care a refuzat-o.

La finalul ceremoniei, seful statului le-a multumit pentru prezenta invitatilor sai, spunand ca se simte onorat sa stea in preajma unor oameni pe care ii respecta foarte mult pentru inteligenta, talent si daruire.

„Ceea ce faceti pentru Romania poate fi comparat cu ceea ce noi cautam de ani de zile sa facem pe bani multi – sunteti elemente de reprezentare, asa numitul brand de tara”, a spus Basescu.

Colegiul jurisdicţional Mehedinţi al Curţii de Conturi a admis actul de sesizare formulat de procurorul financiar şi a obligat pe pârâta Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – Sucursala R.-T. D. T.-S. să plătească la bugetul local al comunei I. B. următoarele sume de bani:

– 6.392.688.732 lei, cu titlu de impozit pe salarii;

– 5.336.847.323 lei, majorări de întârziere aferente calculate până la 8 iunie 2000 şi în continuare până la stingerea efectivă a debitului;

-639.268.873 lei, cu titlu de penalizări.

Colegiul jurisdicţional a reţinut că sucursala menţionată a regiei autonome nu a virat la bugetul local comunal cotele datorate din impozitul pe salarii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 1999.

În aceste condiţii, organele de control financiar au calculat majorări de întârziere aferente impozitului şi penalizări conform normelor cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr.53/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr.258/1998. S-au invocat totodată, dispoziţiile Legii bugetare nr.36/1999 şi cele conţinute în Ordonanţa Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr.108/1996.

Împotriva sentinţei a declarat recurs jurisdicţional Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin.

Curtea de Conturi a României, Secţia Jurisdicţională a respins recursul jurisdicţional ca nefondat, deoarece lipsa resurselor financiare ca urmare a neasigurării finanţării producţiei de apă grea, nu constituie un motiv de înlăturare a obligaţiei bugetar-fiscale care revine pârâtei conform legii.

Şi această ultimă hotărâre a fost atacată de către regia autonomă cu recurs.

Recurenta a reiterat susţinerea făcută în recursul jurisdicţional, arătând că neplata impozitului pe salarii s-a datorat exclusiv inexistenţei disponibilităţilor băneşti necesare pentru desfăşurarea activităţii în anul 1999.

Critica este neîntemeiată.

Potrivit art.8 alin.3 din Legea nr.189/1998 privind finanţele publice locale şi art.32 alin.2 din Legea nr.36/1999, unitatea plătitoare are obligaţia să vireze din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, cote diferenţiate la bugetul unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi desfăşoară activitatea, precum şi la bugetul judeţean.

Neplata cotelor de impozit datorate constituie abatere fiscală.

În condiţiile unui raport juridic cu caracter bugetar-fiscal, obligaţia fiscală generată de acesta decurge din legea sau un alt act normativ cu valoare de lege, care instituie şi reglementează venitul la bugetele de stat şi locale.

Neexecutarea la termen a acelei obligaţii atrage răspunderea unităţii plătitoare care implică atât plata impozitului propriu-zis, cât şi a majorărilor de întârziere şi penalizărilor aferente.

Aşa cum corect s-a reţinut în decizia atacată, împrejurarea că regia autonomă recurentă nu a dispus de resurse financiare din cauza neasigurării finanţării producţiei de apă grea, nu poate constitui un temei pentru înlăturarea obligaţiei bugetare, care are caracter legal.

În sfârşit, nici faptul achitării ulterioare a unei părţi din creanţele fiscale menţionate în actul de sesizare, dovedit cu înscrisurile noi depuse de regie în recurs, nu justifică măsura reformării soluţiei criticare, care se vădeşte legală şi temeinică.

Faţă de considerentele expuse, recursul s-a respins ca nefondat.