Daca îti achiti creditul la timp, nu trebuie sa ajungi pe lista rau-platnicilor. Aceasta logica nu se aplica însa în toate situatiile.

O dovedeste cazul unui bucurestean care nu mai poate obtine nici un împrumut în urmatorii patru ani, desi si-a respectat toate obligatiile catre societatea financiara care i-a acordat un credit de consum.

Pe 14 decembrie 2005, Filip G. a obtinut un credit de consum în valoare de 4.154 lei de la SC TBI Credit IFN SA (societate financiara nebancara). Dupa 14 luni, Filip s-a hotarât sa ramburseze anticipat suma care-i mai ramasese de achitat din împrumut si a facut o cerere în acest sens catre TBI. Societatea i-a raspuns ca e de acord cu rambursarea anticipata a diferentei de 1.762 RON, iar bucuresteanul a achitat integral suma ceruta de creditoare. Lucrurile pareau rezolvate, mai ales ca pe 3 aprilie 2007 TBI i-a comunicat printr-o adresa: „Pentru contractul de vânzare-cumparare cu plata în rate nr. 50.263/14.12.2005, au fost achitate integral toate obligatiile de plata, drept pentru care în evidentele noastre contabile figurati cu sold 0″.

Bun-platnic, dar pe lista de datornici

Surpriza a aparut însa dupa mai bine de un an, pe 16 iunie 2008, când Filip s-a dus la Raiffeisen Bank sa ceara un împrumut de 2.000 euro. „Dupa doua zile de la depunerea cererii, reprezentantii bancii m-au înstiintat ca nu-mi pot acorda creditul, deoarece figurez în banca de date a Biroului de Credit cu debite restante fata de creditoarea TBI. Am ramas blocat”, spune Filip. Ulterior, bucuresteanul a cerut bancii Raiffeisen sa-i dea în scris motivul pentru care i se refuza creditul. „Cei de la Raiffeisen mi-au spus ca nu-mi pot da o adresa oficiala, deoarece TBI este clientul lor si nu-i pot crea acestei firme prejudicii, pentru ca astfel s-ar încalca protocoalele de confidentialitate dintre banci. Raspunsul mi s-a parut uluitor”, afirma Filip.

Cine m-a înscris la rau-platnici?

Dupa experienta cu Raiffeisen, Filip a început sa faca sapaturi pentru a afla cine l-a înscris în baza de date a rau-platnicilor. „Dupa ce am facut o cerere în acest sens la Biroul de Credit, nu mi s-a precizat cine e institutia care m-a înscris pe listele lor de datornici. Totusi, cu aceasta ocazie am vazut ca TBI mi-a perceput în decembrie 2007 o suma restanta de 239 lei, care nu stiu de unde provine. E suprinzator pentru ca în urma cu opt luni primisem de la TBI o hârtie în care am fost înstiintat ca le-am achitat creditul si ca soldul meu e 0″, povesteste Filip. El spune ca, initial, functionarii TBI si-au recunoscut vina, dar ulterior au spus ca nu l-au înscris ei în baza de date. „Situatia care v-a fost creata este rezultatul unei erori, si nu al unei intentii de a va prejudicia”, citeste Filip dintr-un raspuns primit de la TBI. „Ulterior, mi-au raspuns ca nu ei m-au trecut pe listele Biroului de Credit”, spune Filip. „Din informatiile mele, am înteles ca, dupa ce eu am achitat creditul la TBI, pentru restantele alea închipuite de 239 lei TBI ar fi executat asigurarea încheiata la OMNIASIG pentru creditul meu. Asta e motivul pentru care TBI nu stie cum sa rezolve situatia”, adauga Filip.

Sursa: Romania Libera

Lista neagra a practicilor comerciale incorecte

La sfarsitul acestei luni va intra in vigoare legea privind combaterea practicilor comerciale incorecte. ANPC va putea amenda cu pana la 60.000 de lei agentii economici care practica publicitatea inselatoare, publicitatea agresiva, falsele oferte „gratuite”, reclamele-capcana etc. Toate modalitatile de pacalire a consumatorilor au fost incluse intr-o lista neagra pe care ANPC a dat-o ieri publicitatii.

Adoptarea acestei legi (denumita Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, publicata in Monitorul Oficial la data de 28 decembrie 2007) vizeaza interzicerea metodelor abuzive prin care comerciantii incalca drepturile consumatorilor. Unele dintre cele mai grave incalcari ale legii sunt:
» publicitatea-capcana: practica de a convinge consumatorul sa cumpere de la o anumita societate facand publicitate unui produs la un pret foarte scazut, pentru care nu exista un stoc corespunzator;
» falsele oferte „gratuite”: crearea unei impresii false asupra unor oferte prin descrierea produselor ca fiind „gratuite”, „bonus”, „fara taxe” sau in termeni similari in cazul in care consumatorul trebuie sa plateasca orice alta suma in afara de costurile pe care le implica ridicarea sau plata livrarii articolului;
» indemnuri directe adresate copiilor de a cumpara anumite produse sau de a-si convinge parintii sa le cumpere;
» afirmatiile false cu privire la proprietatile curative ale produselor: de la alergii, caderea parului pana la pierderea in greutate;

» castigarea de premii: practica de a le crea consumatorilor falsa impresie ca au castigat un premiu in conditiile in care nu exista nici un premiu sau actiunea pe care trebuie sa o intreprinda pentru a castiga premiul este conditionata de plata unei sume de bani sau de suportarea unui cost;
» sistemele piramidale: un sistem de promovare piramidal, in cadrul caruia castigul provine in special din introducerea altor consumatori in sistem decat din vanzarea sau consumul produselor;
» reportajele publicitare: practica de a folosi continutul editorial din mass-media pentru a promova un produs, in cazul in care comerciantul a platit pentru aceasta promovare, fara a specifica acest lucru in mod clar;
» impresiile inselatoare cu privire la drepturile consumatorilor: prezentarea drepturilor de care consumatorii beneficiaza prin lege drept caracteristica distinctiva a ofertei comerciantului;

» ofertele limitate: declaratia falsa conform careia un produs va fi disponibil doar pentru un interval de timp limitat pentru a-i priva pe consumatori de posibilitatea de a face o alegere in cunostinta de cauza;
» limba in care sunt oferite serviciile postvanzare: angajamentul de a furniza servicii postvanzare catre consumatori si, ulterior, furnizarea serviciului respectiv in alta limba fara a informa in mod clar consumatorul cu privire la aceasta inainte de initierea tranzactiei;
» vanzarea nesolicitata: comerciantul solicita plata pe loc sau plata ulterioara pentru produsele pe care le furnizeaza, dar pe care consumatorul nu le-a solicitat sau solicita rambursarea sau pastrarea lor;
» garantiile valabile in intreaga Europa: care creeaza falsa impresie ca serviciul postvanzare furnizat pentru un produs este disponibil intr-un stat membru altul decat cel in care este vandut produsul.

Masuri
» Sanctiuni si justitie

Sanctiunile pe care ANPC le poate aplica sunt de la 3.000 la 30.000 lei. Neincetarea practicii incorecte atrage dupa sine sanctiuni de la 6.000 la 60.000 lei, iar ca masura complementara se poate dispune suspendarea activitatii pana la intrarea in legalitate. Practicile comerciale incorecte mai pot fi sesizate ANPC.
Orice persoana sau organizatie care, potrivit legii, are un interes legitim are posibilitatea de a-i actiona in justitie pe comerciantii care incalca legea.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!