Operaţiunea scoaterii masive la licitaţie cu strigare a caselor de protocol ale statului administrate de RA-APPS a rămas în cea mai mare parte doar pe hârtie. Din cele 700 de milioane de lei pe care statul şi le propunea să le scoată ca venituri la buget în 2012 din aceste vânzări, la final s-a ales cu 50 de milioane.
În plus, unele dintre cele mai valoroase proprietăţi, de la Complexul Scroviştea la Hotelul Triumf din Bucureşti sau Clubul Floreasca, apartamentele din şoseaua Kiseleff sau casa ocupată de familia lui Mircea Geoană din strada Cucu Starostescu nici nu au fost scoase la licitaţie până în acest moment, deşi lista în care erau propuse spre vânzare a trecut prin guvern la sfârşitul lui 2011.
La dispoziţia guvernului au rămas mai departe şi apartamentele centrale din Bucureşti, în vile de pe strada Mihai Eminescu, strada Polonă , Calea Dorobanţi, strada Icoanei sau Bulevardul Dacia, fie locuite de foşti demnitari care nu le-au mai părăsit, fie prinse în oferta guvernamentală pentru nou-veniţii la Palatul Victoria. De altfel, după ce a lărgit lista potenţialilor beneficiari până la şefii de departamente din guvern, premierul Victor Ponta a anunţat că va face publică suita de chiriaşi ai RA-APPS, pe pagina web a guvernului în această săptămână.
Din informaţiile gândul, conformate de locatarii Regiei de Protocol, pe lista celor care au păstrat casele mult după încheierea mandatelor lor de demnitari se numără încă senatorul PSD Mircea Geoană, europarlamentarul Adrian Severin, indecis dacă e profitabil să-şi dea „toată agoniseala pe o casă”, senatorul PSD Şerban Nicolae, „legat sentimental” de apartamentul de la stat, fostul procuror general Tănase Joiţa. În litigiu cu statul pentru casele RA-APPS în care stau de mai bine de 20 de ani se află, printre alţii, Mioara Roman, soţia fostului premier Petre Roman, dar şi exvicepremierul Gelu Voican Voiculescu.
Cel mai recent caz al păstrării locuinţei RA-APPS dincolo de criteriile legii este însă cel al actualului ministru al Educaţiei, Remus Pricopie. Intrat în apatramentul de pe strada Mihai Eminescu în timpul guvernării Tăriceanu, când era secretar de stat, Pricopie a locuit în casa respectivă neîntrerupt, cu toate că, din 2009 până în 2012 nu a mai fost demnitar.
Marele succes al RA-APPS: 1.800 de euro/mp în Kiseleff
Lista caselor şi terenurilor scoase la vânzare de RA-APPS în 2012 s-a rezumat la 130 de imobile din care s-au cumpărat doar 13, arată datele făcute publice de Regie. Pe piaţă au fost scoase de altfel imobile fără mize financiare considerabile: câteva spaţii comerciale pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti, 5 vile la Neptun („Mărul A”, „Mărul B”, „Egreta”), Mamaia („Cerna”), Eforie-Nord („Agigea”) şi Predeal („Predeal”), hotelul Dacia din Neptun-Olimp şi câteva apartamente în Bucureşti, de la 54.000 la 350.00 de euro, terenuri de mici dimensiuni şi Complexul agrozootehnic Măgurele.
Cea mai profitabilă vânzare s-a dovedit cea a unei vile din şoseaua Kiseleff, folosită până recent ca sediu de firmă pentru omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzat că ar fi primit acţiuni la Fondul Proprietatea în valoare de 150 de milioane de euro în baza unor acte false.
Pe clădirea de 2.700 de metri pătraţi, cu etaj, statul a luat 5.039.360 de euro fără TVA, fără a anunţa identitatea cumpărătorului. RA-APPS a dat astfel metrul pătrat într-una din zonele foarte bine cotate din Bucureşti cu doar 1.850 de euro, mult sub piaţa imobiliară.
Ce a reuşit statul să vândă
Pe trei terenuri din Complexul Măgurele statul a luat 820.000 de euro, iar clădirile s-au vândut cu 1.241.200 de euro fără TVA. Un spaţiu comercial central de 80 de metri pătraţi pe Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 26 a adus la bugetul de stat 723.200 de euro, iar un altul mai mare, de 118 metri pătraţi, la aceeaşi adresă a fost vândut cu 962.300 de euro, cu 1.000 de euro mai puţin pe metru pătrat decât primul.
Pe câteva spaţii din str. Constantin Mille nr. 17, în total 160 de metri pătraţi, s-au obţinut 160.000 de euro, iar garajul şi magazia Vilei 24 din Snagov s-au adjudecat pentru 60.500 de euro, la licitaţie participând, ca în majoritatea cazurilor, un singur ofertant.
mediafax