Un caz standard al unui malpraxis in acest domeniu este cel al unui barbat din Texas in varsta de 42 de ani care se prezinta la cardiologul sau pentru dureri de piept. Doctorul il consulta si ii prescrie pentru dureri anginoase, 20 mg de ISORDIL (un medicament antianginos), la fiecare patru ore. Farmacistul citeste insa medicamentul ca fiind PLENDIL (un
medicament vasodilatator) si ii distribuie pacientului aceeasi doza, cu toate ca doza maxima zilnica de Plendil este de doar 10 mg. Dupa numai o zi in care ia o doza de Plendil de 16 ori mai mare decat cea admisa (160 mg fata de 10 mg), pacientul intra in coma si moare la cateva zile dupa aceea. In procesul intentat, atat doctorului cat si farmacistului, de catre familia pacientului, juriul ii gaseste pe amandoi vinovati de aceasta eroare medicamentoasa fatala si ii condamna pe fiecare la o amenda de 250 000 dolari.
Unul dintre avantajele introducerii retetei electronice dar mult mai putin dezvoltat in presa si in discutiile dintre farmacisti, medici si Casa Nationala de Asigurari consta tocmai in faptul ca o reteta electronica inlatura aproape in totalitate posibilitatea unor asemenea cazuri de malpraxis. Avantajul prescriptiei electronice este acela ca vor fi asigurate siguranta tratamentului si reducerea riscului de complicatii prin evitarea erorilor de descifrare a continutului unor asemenea retete. Un caz ca cel din Texas nu va putea fi intilnit intr-o societate care va folosi reteta electronica.
Tocmai din aceasta cauza nu inteleg opozitia Consiliului National al Colegiului Medicilor din Romania care a solicitat Ministerului Sanatatii si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) renuntarea la obligativitatea prescriptiei electronice, intrucat “nu exista conditii pentru introducerea acesteia”.