Mijloace de plată străine

mijloace de plată străine – mijloace care pot servi la stingerea creanţelor în operaţii comerciale cu partenerii din străinătate. Constituie mijloace de plată străine în sensul legii penale, biletele de bancă şi monedele de orice fel emise în străinătate cu putere circulatorie, precum şi cele fară o asemenea putere, care pot fi preschimbate în bilete de bancă sau monede cu putere circulatorie; înscrisurile cuprinzând obligaţiile de plată, exprimate în monedă străină, dacă emitentul are domiciliul sau sediul în străinătate sau dacă locul plăţii este în ţară străină; disponibilităţile în monedă străină, aflate în conturi sau în orice altă formă, în străinătate.

Sunt asimilate mijloacelor de plată străine orice drepturi sau obligaţii patrimoniale care pot fi realizate sau lichidate în străinătate sau referitoare la bunuri aflate în străinătate, dacă aceste drepturi sau obligaţii aparţin unor persoane domiciliate în ţară sau aflate temporar în ţară mai mult de un an; hârtiile de valoare emise de statul român sau de orice persoană juridică română, a căror valoare este exprimată în lei şi plătibile în ţară, dacă sunt destinate a fi scoase sau introduse în ţară; sumele de bani, indiferent în ce monedă, cuvenite în ţară persoanelor domiciliate în străinătate sau aflate temporar în ţară, până la un an, ori membrilor reprezentanţelor diplomatice, consulare şi comerciale, ale statelor străine în România, cetăţenilor străini şi membrilor familiilor lor. Fapta de a nu preda, ceda sau declara mijloacele de plată străine în cazurile şi termenele prevăzute de lege sau de a efectua operaţii interzise cu mijloace de plată străină constituia infracţiune (Decretul nr. 210/1960 abrogat în prezent).