Model de acţiune de stabilire a domiciliului minorului

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul(a) [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_________, domiciliat în _, în calitate de pârât(ă), precum şi pe Autoritatea Tutelară de la domiciliile noastre, pentru ca, prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să dispuneţi

Stabilirea la mine a domiciliului minorului

_, născut la data de_, din căsătoria (sau, după

caz, convieţuirea) mea cu pârâta/pârâtul.

De asemenea, solicit să dispuneţi:

– obligarea pârâtului/pârâtei la plata pensiei de întreţinere pentru minor, de la data introducerii acţiunii şi până la majorat;

– obligarea pârâtului/pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 100 C. fam., ale art. 86 şi ale art. 94 C. fam.

Probe [6]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_precum

şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 55.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]

Semnătura

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [8]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, stabilirea domiciliului minorului fiind o măsură de ocrotire a acestuia, ce se impune a fi luată de instanţa judecătorească în cazul în care părinţii nu locuiesc împreună şi nu se înţeleg la care dintre ei să-şi aibă domiciliul copilul.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are oricare dintre părinţi.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are celălalt părinte, care nu a promovat acţiunea de stabilire a domiciliului minorului.

In calitate de participant la proces (şi nu de parte) va fi citată Autoritatea Tutelară de la domiciliile ambilor părinţi.

14] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) faptul că părinţii nu locuiesc împreună – indiferent dacă sunt sau nu căsătoriţi -şi că nu au căzut de acord cu privire la care dintre ei să locuiască copilul minor, aceasta fiind situaţia premisă a acţiunii de stabilire a domiciliului minorului;

b) vârsta minorului, întrucât dacă a împlinit 10 ani este obligatorie audierea lui în instanţă, conform art. 100 alin. (3) C. fam.;

c) împrejurările concrete din care rezultă la care dintre părinţi este în interesul copilului să locuiască, respectiv care sunt condiţiile materiale şi morale de care dispune fiecare părinte şi care este legătura afectivă dintre copil şi fiecare dintre părinţii săi;

d) veniturile din muncă ale părinţilor, întrucât, o dată cu stabilirea domiciliului copilului la unul dintre părinţi, instanţa trebuie să dispună şi cu privire la pensia de întreţinere datorată de celălalt părinte pentru copilul său.

[5] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 100 C. fam. Acest temei de drept se întregeşte, în privinţa capătului de cerere subsidiar, cu normele din materia pensiei de întreţinere, respectiv cu dispoziţiile art. 86 şi 94 C. fam.

[6] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu certificatul de naştere al copilului şi orice alt înscris din care să rezulte condiţiile materiale de care dispune reclamantul(a) şi profilul său moral sănătos, de exemplu acte care atestă deţinerea unei locuinţe cu titlu de proprietate sau chirie, adeverinţa de la locul de muncă, caracterizare de la locul de muncă etc.;

b) interogatoriul pârâtului/pârâtei – pe aspectul garanţiilor morale şi materiale pe care le poate oferi minorului;

c) martori – pe aspectul condiţiilor morale şi materiale de care dispun părinţii şi al legăturilor lor afective cu minorul;

d) anchetă socială la domiciliile ambilor părinţi – pe aceleaşi aspecte ca şi cele ce se tind a fi dovedite cu martori.
[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 55.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 7 lit. c) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Capătul de cerere accesoriu referitor la plata pensiei de întreţinere este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 15 lit. c) din Legea nr. 146/1997.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului sau, după caz, cea de la reşedinţa pârâtului din ţară, dacă el are domiciliul în străinătate ori dacă domiciliul nu este cunoscut, iar dacă nici reşedinţa nu este cunoscută, cea de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ.;

b) material – competenţa aparţine judecătoriei, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ.

De menţionat că, începând cu data de 1 ianuarie 2008, când se va finaliza procedura de înfiinţare a tribunalelor pentru minori şi familie la nivelul întregii ţări, aceste tribunale vor deveni competente să judece cererea de stabilire a domiciliului minorului, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.