Model de acţiune împotriva ordonanţelor guvernului

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, în contradictoriu cu Guvernului României [3], formulez prezenta

Acţiune împotriva Ordonanţei Guvernului / a dispoziţiilor din Ordonanţa Guvernului nr. din data de , publicată în Monitorul Oficial nr._ din data de _[4]

Prin prezenta acţiune, invoc excepţia de neconstituţionalitate a

Ordonanţei Guvernului, în sensul că se încalcă art. din Constituţia

României.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]: învederez instanţei că_

Temeiul de drept [6]: Invoc dispoziţiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Curţii de Apel [7]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune specifică contenciosului administrativ, prin care se urmăreşte lipsirea de efecte a unei ordonanţe a Guvernului sau a unor dispoziţii ale acesteia, cu condiţia ca, în prealabil, să se admită excepţia de neconsti-tuţionalitate a actului normativ emis de guvern.

1.1. Termen de introducere. Potrivit art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, acţiunea împotriva ordonanţelor sau dispoziţiilor din ordonanţe care se consideră a fi neconstituţionale, precum şi actele administrative cu caracter normative care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.

[2] Calitate procesuală activă. Potrivit art. 1 alin. (7) din Legea nr. 554/2004, se poate adresa instanţei de contencios administrativ orice persoană vătămată în drepturile sale sau în interesele sale legitime prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului, considerate neconstituţionale.

[3] Calitate procesual pasivă. Guvernul este cel care trebuie chemat în judecată, ca organ emitent al actului atacat.

[4] Obiectul acţiunii. Reclamantul va solicita instanţei să se constate lipsa de efecte a ordonanţei sau a anumitor dispoziţii din aceasta, acţiunea trebuind însoţită de excepţia de neconstituţionalitate [art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004], Această acţiune dă posibilitatea reclamantului să provoace un litigiu, pentru a putea invoca excepţia de neconstituţionalitate.

Dacă instanţa de contencios administrativ apreciază că sunt îndeplinite cerinţele art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, va sesiza, prin încheiere motivată, Curtea Constituţională şi va suspenda soluţionarea cauzei pe fond.

După pronunţarea soluţiei de către Curtea Constituţională se va judeca litigiul numai dacă ordonanţa sau dispoziţiile acesteia au fost declarate neconstituţionale, în caz contrar acţiunea fiind respinsă ca inadmisibilă pe fond, potrivit art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 9 alin. (4), în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, sesizarea³¹ instanţei de contencios administrativ se va face în condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (5) şi art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004.

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) calitatea reclamantului de persoană vătămată în drepturile sau interesele sale legitime prin ordonanţa sau dispoziţii din ordonanţa Guvernului, considerată neconstituţională;

b) calitatea procesuală pasivă pe către o are Guvernul României, ca organ emitent al actului;

c) enunţarea dreptului sau a interesului legitim vătămat. Se va menţiona, în mod concret, care este dreptul sau interesul legitim încălcat⁴” şi în ce constă vătămarea care i-a fost adusă reclamantului prin încălcarea acestora. Interesul⁵¹ reclamantului în formularea unei asemenea acţiuni va fi justificat de posibilitatea de a solicita anularea actelor administrative emise în aplicarea ordonanţei de Guvern declarată neconstituţională şi, de asemenea, de a solicita repararea daunelor produse prin aplicarea respectivului act normativ. De asemenea, în raport de dispoziţiile art. 2 lit. o) din Legea nr. 554/2004, s-ar putea justifica interesul reclamantului prin prefigurarea vătămării unui drept previzibil, prin aplicarea ordonanţei Guvernului sau a unor dispoziţii ale acesteia.

[6] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

[7] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competenta instanţa de la domiciliul reclamantului, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004;

b) material – competenţa aparţine curţii de apel, respectiv secţiei de contencios administrativ-fiscal sau completelor specializate (acolo unde secţiile specializate nu s-au înfiinţat), acestea având competenţa să judece, în fond, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) raportat la art. 30 din Legea nr. 554/2004, litigiile care privesc actele administrative încheiate de autorităţile publice centrale.