MODEL DE ACŢIUNE ÎN ANULAREA CERTIFICATULUI DE MOŞTENITOR

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Anularea certificatului de moştenitor/certificatului de calitate de moştenitor

autentificat de Biroul Notarului Public_sub nr._din data de _[4]

De asemenea, solicit obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]: învederez instanţei că_

Temeiul de drept [6]: Invoc dispoziţiile art. 88 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, raportat la_

Probe [7]: Solicit încuviinţarea următoarelor probe_

Anexez: înscrisuri, respectiv_, chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 110.000 lei, precum si timbrul judiciar în valoare de 3.000 lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [9]

Explicaţii teoretice

[ 1 ] Natura juridică. Este o acţiune personală, patrimonială, în constatarea nulităţii relative sau absolute a unui act emis de notarul public.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant). Potrivit dispoziţiilor art. 88 din Legea nr. 36/1995, cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea/constatarea nulităţii acestuia şi restabilirea drepturilor lor. în consecinţă, pot formula acţiunea în anularea certificatului de moştenitor atât moştenitorii care au participat la procedura succesorală notarială, cât şi terţii care justifică un interes în formularea acţiunii.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârâţi) au toţi cei care au figurat ca părţi în certificatul de moştenitor. Chiar şi în cazul în care se invocă un motiv de nulitate care priveşte numai pe unul dintre moştenitorii consemnaţi în certificatul emis de notar, toţi moştenitorii trebuie chemaţi în judecată pentru ca hotărârea de anulare a actului să le fie opozabilă.

[4] Obiectul acţiunii. Reclamantul poate solicita anularea certificatului de moştenitor emis în baza art. 83 din Legea nr. 36/1995 sau a certificatului de calitate de moştenitor, emis în baza art. 84 din acelaşi act normativ. Certificatul de moştenitor este actul emis de notarul public, care constată, în baza încheierii finale întocmite de notar, masa succesorală, numărul şi calitatea moştenitorilor, precum şi cotele ce le revin acestora din patrimoniul defunctului. Certificatul de calitate de moştenitor va cuprinde numai menţiunea cu privire la calitatea de moştenitor.

Moştenirea poate fi legală sau testamentară, în certificat fiind consemnat acest aspect, în cel de-al doilea caz putându-se emite un certificat de legatar, în baza art. 82 din Legea nr. 36/1995.

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) calitatea de persoană vătămată prin emiterea certificatului de moştenitor, reclamantul trebuind să justifice în ce constă vătămarea adusă prin emiterea certificatului şi în ce fel este afectat de acesta. Calitatea de persoană vătămată prin emiterea certificatului de moştenitor constituie o condiţie de exercitare a acţiunii în raport de dispoziţiile art. 88 din Legea nr. 36/1995;

b) moştenitorii care sunt menţionaţi în certificatul de moştenitor;

c) cauza de nulitate ce afectează certificatul de moştenitor.

Dacă partea care formulează acţiunea a participat la dezbaterea succesoral-notarială, atunci certificatul de moştenitor are valoarea unei convenţii; astfel, motivele de nulitate relativă invocate vor privi incapacitatea sau viciile de consimţământ, iar motive de nulitate absolută invocate vor fi cele prevăzute de dreptul comun.

Dacă reclamantul este un terţ faţă de certificatul de moştenitor, menţiunile certificatului sunt opozabile până la dovada contrară, acesta putând cere anularea certificatului pentru lipsa calităţii de moştenitor a titularului ori greşita stabilire a întinderii drepturilor sale succesorale, sau constatarea nulităţii pentru motivele de nulitate absolută potrivit dreptului comun.
[6] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 88 din Legea nr. 36/1995, raportat la alte dispoziţii de drept comun cu privire la cauzele de nulitate relativă sau absolută.

[7] Probe:

a) înscrisuri – copie a certificatului de moştenitor a cărui anulare se solicită, acte din care să rezulte gradul de rudenie cu autorul, precum şi documente care să ateste acceptarea moştenirii (dacă, de pildă, se susţine că unul dintre moştenitori nu a fost citat la dezbaterea succesorală în faţa notarului public şi acesta pretinde că ar fi acceptat tacit moştenirea). Dacă se invocă lipsa de discernământ, vor putea fi depuse acte medicale;

b) interogatoriu – pe aspectul acceptării tacite a succesiunii şi al viciilor de consimţământ;

c) martori – pe aceleaşi aspecte vizate şi de interogatoriu.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este cea prevăzută de art. 3 lit. a1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv 110.000 lei (la nivelul anului 2005), iar timbrul judiciar se stabileşte conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare, şi este de 3.000 lei.

[9] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa aflată pe raza ultimului domiciliu al defunctului, potrivit dispoziţiilor art. 14 pct. 1 C. proc. civ.;

b) material – este competentă judecătoria sau tribunalul, după cum obiectul pricinii este de până la un miliard de lei sau peste această valoare, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ., respectiv art. 2 pct. 1 lit. b) C proc. civ. însă, atunci când se solicită anularea unui certificat de calitate de moştenitor, acţiunea este neevaluabilă în bani şi competenţa de soluţionare aparţine întotdeauna judecătoriei.

Acţiunea poate fi formulată şi pe cale incidentală de către reclamant, în cadrul partajului succesoral, sau prin cerere reconvenţională, de către pârât, caz în care operează prorogarea de competenţă prevăzută de art. 17 C. proc. civ.