Model de acţiune în anularea hotărârii adunării generale

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_ , domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe S.C. [3]_, cu sediul în_, număr de înmatriculare în registrul comerţului_, cod unic de

înregistrare_, cont bancar_, în calitate de pârâtă, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Anularea Hotărârii nr. din data de a Adunării Generale a Acţionarilor/Asociaţilor S.C._

De asemenea, solicit obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicată.

Probe [6]: în dovedire, solicit încuviinţarea următoarelor probe:
Anexez: următoarele înscrisuri_, chitanţa privind plata taxei

judiciare de timbru în valoare de 366.000 lei, precum şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Tribunalului [8]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Acţiune în anularea hotărârii adunării generale adoptate cu încălcarea legii ori a actului constitutiv are caracterul unei acţiuni sociale, fiind exercitată în folosul societăţii, şi nu pentru protejarea unui interes personal.

Dispoziţiile care privesc atacarea hotărârii adunării generale se aplică tuturor formelor de societate comercială.

1.1. Termen de introducere. Cererea de anulare a hotărârii generale se poate formula în termen de 15 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial sau chiar înainte de publicarea acesteia, dacă este cunoscut conţinutul său; în cazul în care se invocă motive de nulitate absolută dreptul la acţiune este imprescriptibil [art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990, republicată],

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) au:

– acţionarii/asociaţii care nu au luat parte la adunarea generală;

– acţionarii/asociaţii care au luat parte la adunarea generală însă au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al adunării;

– administratorii (cu excepţia cazului când prin hotărârea atacată aceştia au fost revocaţi din funcţie – art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicată);

– cenzorii societăţii;

– orice persoană interesată, atunci când se invocă motive de nulitate absolută.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are societatea, reprezentată de administratori. Dacă hotărârea este atacată de toţi administratorii, societatea va fi reprezentată în justiţie de persoana desemnată de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei, până când adunarea generală, convocată în acest scop, va alege altă persoană.

[4] Motivele acţiunii. Se va menţiona:

a) în ce calitate a introdus reclamantul cererea;

b) faptul că hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, potrivit art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată;

c) cauza/cauzele de nulitate absolută sau relativă care afectează valabilitatea hotărârii adunării generale, respectiv dacă este vorba de încălcarea unor dispoziţii legale de ordine publică sau încălcarea unor norme legale supletive sau a actului constitutiv.

Cu titlu de exemplu, nulitatea absolută poate fi invocată pentru următoarele motive:

• nerespectarea normelor referitoare la convocarea adunării generale;

• adunarea generală s-a ţinut în alt loc şi la o altă dată decât cele arătate în convocare;
• hotărârea atacată a fost luată cu un cvorum şi majoritate mai mici decât cele prevăzute în lege;

• nerespectarea termenelor de ţinere a adunării, în raport de data convocărilor;

• hotărârea a fost luată cu votul administratorilor, în condiţiile în care acesta era interzis delege;

• hotărârea este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri etc.

Sunt hotărâri lovite de nulitate relativă, spre exemplu, următoarele:

• hotărârile luate cu participarea şi votul unor persoane lipsite de capacitate deplină de exerciţiu;

• hotărârile luate cu participarea şi votul unor persoane al căror consimţământ a fost viciat;

• hotărârile luate cu încălcarea dispoziţiilor actului constitutiv etc.

[5] Temeiul de drept îl reprezintă art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicată.

[6] Probe. în principal, se va administra proba cu înscrisuri, fiind obligatorie depunerea hotărârii adunării generale, a procesului-verbal al şedinţei adunării generale, a Monitorului Oficial în care s-a publicat hotărârea (în situaţia în care aceasta s-a publicat). De asemenea, se vor depune înscrisuri privind dovada calităţii celui care formulează acţiunea [de exemplu, în cazul acţionarilor, se va depunea la grefa instanţei cel puţin o acţiune sau extras din registrul acţionarilor (în cazul acţiunilor dematerializate)], precum şi actul constitutiv sau actul adiţional de modificare a actului constitutiv ori extras din registrul comerţului.

Legea nu interzice administrarea şi a altor dovezi (ca, de exemplu, interogatoriul părţii adverse), caz în care se aplică dispoziţiile de drept comun în materie comercială, respectiv prevederile art. 46 C. com.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 366.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 6 lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este în valoare de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa în a cărei rază teritorială îşi are sediul societatea, conform art. 132 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, republicată;