MODEL DE ACŢIUNE ÎN CONSTATAREA ACCESIUNII IMOBILIARE

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]__ domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Constatarea dobândirii, prin efectul accesiunii imobiliare,

a dreptului meu de proprietate asupra_[4]

De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 492- 494 C. civ.

Probe [7]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu_  pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum

şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de_lei şi timbrul judiciar de_lei. [8]

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [9]

Explicaţii teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune reală, prin care titularul dreptului de proprietate asupra terenului pe care este edificată o construcţie tinde să dobândească şi dreptul de proprietate asupra construcţiei edificate pe terenul său de către o altă persoană (sau cu materialele altei persoane).

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are proprietarul unui teren care pretinde dobândirea dreptului de proprietate asupra construcţiei edificate pe terenul său.
[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are, după caz, fie proprietarul materialelor cu care proprietarul terenului a edificat construcţia, fie persoana care a edificat construcţia pe terenul proprietatea altcuiva.

[4] Obiectul acţiunii. Prin această acţiune reclamantul poate solicita instanţa să constate dobândirea dreptului de proprietate asupra unei construcţii pe care acesta a edificat-o pe terenul său, dar cu materialele pârâtului, sau, după caz, asupra unei construcţii edificate de către pârât pe terenul proprietatea reclamantului.

[5] Motivele de fapt. Se vor menţiona şi argumenta condiţiile accesiunii imobiliare, şi anume:

a) calitatea reclamantului de proprietar al terenului pe care s-a edificat construcţia şi titlul pe care se întemeiază această calitate, de exemplu un contract de vânzare-cumpărare, de donaţie, de schimb, uzucapiunea etc.;

b) calitatea pârâtului de proprietar al materialelor cu care reclamantul a edificat construcţia pe terenul său ori, după caz, de constructor al edificiului ridicat pe terenul reclamantului;

c) calitatea pârâtului de constructor de bună sau de rea-credinţă, dacă accesiunea se invocă împotriva constructorului. Este de bună-credinţă cel ce ridică o construcţie pe un teren având convingerea că acel teren se află în proprietatea sa, fiind posedat de el în temeiul unui titlu ale cărui vicii nu-i sunt cunoscute; este de rea-credinţă cel care construieşte pe un teren despre care ştie că nu îi aparţine, de exemplu deten-torul precar sau cel care îl foloseşte fără nici un titlu sau în baza unui titlu ale cărui vicii îi sunt cunoscute ori al cărui caracter litigios îi este cunoscut.

[6] Temeiul de drept îl reprezintă art. 492 C. civ., regula generală în materie de accesiune. Acesta se întregeşte, după caz, cu dispoziţiile art. 493 sau ale art. 494 C. civ., după cum se invocă accesiunea asupra construcţiei edificate de proprietarul terenului, dar cu materiale altcuiva, sau asupra construcţiei edificate de o persoană, cu materialele ei, pe terenul altcuiva.

[7] Probe:

a) înscrisuri- obligatoriu titlul de proprietate al reclamantului asupra terenului, de exemplu un contract de vânzare-cumpărare, de donaţie, de schimb, o hotărâre de constatare a uzucapiunii etc.;

b) interogatoriul pârâtului – pe aspectul calităţii sale de proprietar al materialelor cu care s-a edificat construcţia în litigiu sau, după caz, al calităţii sale de constructor de bună ori de rea-credinţă al acestei construcţii;

c) martori – pe aspectul edificării construcţiei şi al poziţiei subiective a pârâtului la momentul edificării construcţiei;

d) expertiză tehnică imobiliară – pentru identificarea construcţiei sub aspectul amplasamentului şi al componenţei.
[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se calculează la valoarea construcţiei cu privire la care se invocă accesiunea, conform art. 6 alin. (1) lit. a) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 raportat Ia art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Timbrul judiciar diferă în funcţie de valoarea obiectului pricinii, potrivit distincţiilor prevăzute de art. 3 alin.(l) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[9] Instanţa competentă:

a) teritorial-este competentă instanţa în circumscripţia căreia se situează imobilul, potrivit art. 13 C. proc. civ. (competenţă teritorială exclusivă);

b) material – instanţa competentă este judecătoria sau tribunalul, după cum valoarea obiectului pricinii este de până la 1 miliard lei sau peste această valoare, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ., respectiv art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.