Model de acţiune în constatarea nulităţii contractului de ipotecă şl în radierea ipotecii. Acţiuni in legătură cu activele bancare preluate de a.v.a.s.

Model de acţiune în constatarea nulităţii contractului de ipotecă şl în radierea ipotecii. Acţiuni in legătură cu activele bancare preluate de a.v.a.s.

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului [3], cu sediul în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa

Să constataţi nulitatea absolută a contractului de ipotecă autentificat sub nr. /_

De asemenea, solicit să dispuneţi:

– radierea ipotecii_;

– obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 44 şi art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Probe [6]: în dovedire, solicit următoarele probe:_

Anexez: înscrisuri, respectiv:_, chitanţa privind plata taxei

judiciare de timbru în valoare de lei, timbrul judiciar de_

lei. [7]

Semnătura,

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune în realizare, în legătură cu drepturi şi obligaţii în legătură cu activele bancare preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, prin care se urmăreşte realizarea dreptului reclamantului prin anularea contractului de ipotecă încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor legale în materie.

Dreptul la acţiune se valorifică potrivit dispoziţiilor speciale cuprinse în O.U.G. nr. 51/1998, iar în ceea ce priveşte motivele de nulitate, privind încheierea contractului de ipotecă, se aplică normele de drept comun.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are debitorul garant, parte la încheierea contractului de garanţie imobiliară.

13] Calitate procesuală pasivă (pârât) are Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în calitate de cesionar al creanţei bancare neperformante.

Prin O.U.G. nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului (aprobată, cu modificări şi completări prin Legea nr. 442/2004), la data de 1 mai 2004 Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare şi-a schimbat denumirea în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, denumită în continuare AVAS.

Sediul AVAS este stabilit în art. 2 din H.G. nr. 837/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului astfel cum a fost modificată ulterior.

[4] Motivele de fapt. Se va arăta că reclamantul a garantat cu un imobil (menţionându-se şi datele de identificare a acestuia) contractul de credit încheiat (se va specifica numărul contractului) între Banca X şi debitorul principal, creanţa neperformantă fiind cesionată AVAS, printr-un contractul de cesiune (se va specifica numărul contractului). De asemenea, se va demonstra faptul că acest contact de ipotecă este lovit de nulitate, datorită nerespectării dispoziţiilor legale. Spre exemplu, se va putea invoca:

• nerespectarea principiului specializării ipotecii, respectiv ipoteca nu este determinată asupra imobilului afectat de garanţie (art. 1774 C. civ.) sau asupra valorii creanţei garantate (art. 1776 C. civ.);

• nerespectarea dispoziţiilor referitoare la capacitatea celui care a constituit garanţia;

• încălcarea prevederilor referitoare la forma autentică a contractului de ipotecă.

[5] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 44 şi art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi, în funcţie de cauza de nulitate, se vor invoca dispoziţiile art. 1772 C. civ., art. 1774C. civ., art. 1776C. civ., respectiv art. 1788

C. civ. pentru radierea ipotecii.

[6] Probe. Se va administra proba cu înscrisuri, respectiv contractul de ipotecă, contractul de credit bancar, dovada comunicării pârâtului a cererii şi a actelor pe care se întemeiază şi, după caz, interogatoriul scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, şi, eventual, dacă, se află în posesia reclamantului, contractul de cesiune încheiat între bancă şi AVAS.

în practică, unele instanţe au sancţionat neîndeplinirea formalităţilor de comunicare a cererii şi a actelor anexe către pârât cu respingerea ca prematură a acţiunii. Nu împărtăşim acest punct de vedere, deoarece această formalitate s-a instituit pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei, ca principiu impus de dispoziţiile speciale ale ordonanţei, nefiind o procedură prealabilă în sensul avut în vedere de dispoziţiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 110.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 3 lit. a1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, iar pentru capătul de cerere privind radierea ipotecii taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), conform art. 13 din aceeaşi lege.

Timbrul judiciar este de 3.000 lei pentru capătul de cerere principal şi de 3.000 lei pentru capătul de cerere subsidiar, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul pârâtului, conform art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998;

b) material – competenţa aparţine curţii de apel, conform art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998.