Model de acțiune în declararea nulităţii adopției

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Declararea nulităţii adopţiei

privind pe numitul_, încuviinţată prin sentinţa civilă nr.

pronunţată de Tribunalul_, la cererea adoptatorilor_

De asemenea, vă solicit:

– să dispuneţi ca adoptatul să revină la numele de familie avut înainte de încuviinţarea adopţiei, să se efectueze cuvenitele menţiuni în actele de stare civilă ale adoptatului (şi, după caz, ale copiilor minori ai acestuia);

– să dispuneţi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]. îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 54-60 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei şi ale art. 47 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Probe [6]: în dovedirea cererii, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_[7]

Semnătura
Domnului Preşedinte al Tribunalului [8]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, nulitatea adopţiei intervenind ca sancţiune pentru nerespectarea unora din cerinţele prevăzute de lege la încuviinţarea adopţiei.
[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are orice persoană interesată, respectiv adoptatorul, familia adoptatoare, părinţii fireşti ai adoptatului, tutorele acestuia etc. După dobândirea de către adoptat a capacităţii depline de exerciţiu, acţiunea aparţine numai acestuia, conform art. 57 din Legea nr. 273/2004.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârâţi) au adoptatorul sau familia adoptatoare, afară de cazul în care chiar ei sunt titularii acţiunii, şi direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, iar în cazul adopţiilor internaţionale Oficiul pentru adopţii [art. 58 din Legea nr. 273/2004],

[4] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) hotărârea judecătorească prin care s-a încuviinţat adopţia, sens în care se vor indica datele de identificare a acesteia – număr, dată de pronunţare, instanţa emitentă;

b) motivul de nulitate a adopţiei, care, potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, poate consta fie în încheierea adopţiei în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului, fie în încheierea adopţiei cu încălcarea oricărei condiţii de fond sau de formă prevăzute de lege, respectiv: lipsa consimţământului persoanelor chemate de lege să consimtă la adopţie; nerespectarea diferenţei minime de vârstă între adoptat şi adoptator; lipsa capacităţii depline de exerciţiu a adoptatorului sau familiei adoptatoare; existenţa unui impediment legal la adopţie; adopţia unei persoane majore care nu a fost crescută în timpul minorităţii de cel care a adoptat-o; adopţia separată a fraţilor nu s-a realizat în interesul acestora; nerespectarea formei autentice a declaraţiei de consimţământ Ia adopţie dată de părintele firesc al copilului care a fost adoptat de soţul acestuia; lipsa calităţii adoptatorilor străini de bunici ai copilului adoptat etc.;

c) numele pe care l-a avut adoptatul înainte de încuviinţarea adopţiei.

[5] Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 54-60 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei; dacă se cere şi efectuarea cuvenitelor menţiuni în actele de stare civilă ale adoptatului, temeiul de drept se întregeşte cu dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă.

[6] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, precum şi orice alte înscrisuri de natură să dovedească motivul de nulitate invocat. De exemplu, dacă s-a invocat lipsa capacităţii depline de exerciţiu a adoptatorului sau a familiei adoptatoare la momentul încuviinţării adopţiei se va depune hotărârea judecătorească de punere sub interdicţie a acestora, dacă s-a invocat boala psihică sau handicapul mintal al adoptatorului se vor depune actele medicale care atestă respectivele afecţiuni ş.a.m.d.

b) interogatoriul pârâţilor-cu privire la fapte personale ale acestora ce interesează motivul de nulitate invocat;

c) martori – pe chestiunile de fapt ce interesează motivul de nulitate invocat, de exemplu pentru dovedirea scopului real urmărit la încheierea adopţiei etc.

[7] Timbrajul. Cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, potrivit art. 62 din Legea nr. 273/2004.
[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul adoptatul, conform art. 61 alin. (3) teza I din Legea nr. 273/2004;

b) material – este competent tribunalul, conform art. 61 alin. (3) teza I din Legea nr. 273/2004.

Conform art. 61 alin. (3) teza a Il-a din aceeaşi lege, cauzele pentru judecarea cărora nu se poate determina instanţa competentă se judecă de către Tribunalul Bucureşti.

De menţionat că, în materie de nulitate a adopţiei, sunt competente, de la data înfiinţării lor, tribunalele specializate pentru minori şi familie, conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.