Model de acţiune în pretentii întemeiată pe nerespectarea obligaţiei privind plata comisionului

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnata S.C. [2]_ cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului_, codul unic de înregistrare _, contul bancar_, prin reprezentant legal_, în calitate de reclamantă, chem în judecat pe S.C. [3]_cu sediul în_, numărul de înmatriculare în registrul comerţului_, codul unic de înregistrare_, contul bancar_, în calitate de pârâtă, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Obligarea pârâtei la plata sumei de_, reprezentând comision neachitat [4]

De asemenea, solicităm să dispuneţi:

– obligarea pârâtei la plata sumei de_cu titlu de penalităţi de

întârziere; / obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în sumă de_,

precum şi plata acesteia în continuare până la achitarea integrală a debitului;

– obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: Ne întemeiem acţiunea pe dispoziţiile art. 405 şi următoarele C. com.; pe dispoziţiile art. 43 C. com. raportat la dispoziţiile O.G. nr. 9/2000 / art. 969 C. civ.; pe dispoziţiile art. 1066 C. civ.; precum şi pe dispoziţiile art. 720¹ C. proc. civ.

Probe [7]: în dovedire, solicităm următoarele probe:_

Anexăm: înscrisuri, respectiv:_, chitanţa privind plata taxei

judiciare de timbru în valoare de lei, timbrul judiciar de_

lei [8], precum şi dovada îndeplinirii procedurii concilierii directe.

Semnătura,

Explicații teoretice

[ 1 ] Natura juridică. Este o acţiune în realizare, patrimonială, personală, prin care reclamantul-comisionar solicită de la pârâtul-comitent plata unei sume de bani reprezentând comisionul datorat.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are comisionarul.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are comitentul.

[4] Obiectul acţiunii. Pe lângă obligarea pârâtului la plata comisionului neachitat, reclamantul mai poate solicita dobânda pentru întârzierea în plata comisionului (cea convenită de părţi la încheierea contractului sau, dacă nu a fost stabilită, dobânda comercială în condiţiile O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti). în situaţia în care părţile au stabilit penalităţi de întârziere regimul acestora va fi guvernat de dispoziţiile Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

[5] Motivele de fapt. Se va arăta că între părţi s-a încheiat un contract de comision, act de comerţ, şi, deşi comisionarul a încheiat actele juridice cu terţii, deci a executat mandatul încredinţat de comitent, acesta din urmă nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a comisionului [de exemplu reclamantul a încheiat cu terţul contractul de vânzare-cumpărare de mărfuri, pe seama comitentului, la care s-a obligat prin contractul de comision, a primit/livrat mărfurile, a plătit/încasat preţul contractului de vânzare-cumpărare de la terţ, dar nu a primit remuneraţia (comisionul) cuvenită de la pârâtul-comitent].

De asemenea, se va arăta că s-a parcurs procedura concilierii directe, în temeiul art. 720″ C. proc. civ., însă fie părţile nu au ajuns la nici un rezultat în ceea ce priveşte stingerea litigiului, fie pârâta nu a dat curs convocării la conciliere, deşi acesta i-a fost comunicată, dovadă fiind confirmarea de primire.

[6] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 405 şi următoarele C. com.; ale art. 43 C. com. raportat la dispoziţiile O.G. nr. 9/2000 sau art. 969 C. civ. – pentru capătul de cerere privind dobânda; ale art. 1066 C. civ. – în situaţia solicitării penalităţilor de întârziere; precum şi art. 720¹ C. proc. civ.

[7] Probe. Sunt aplicabile normele de drept comun, respectiv dovada contractului putându-se face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisire, expertiză, precum şi prin mijloace de probă specifice în materie comercială, respectiv facturile acceptate, corespondenţa, telegramele şi registrele comerciale (art. 46 C. com.), sau mijloace moderne de comunicare, respectiv telex, fax ori înscrisuri sub formă electronică.

⁰ Pentru detalii referitor la dobânda legală şi la regimul penalităţilor, a se vedea supra, nr. 135 -Acţiunea în pretenţii întemeiată pe nerespectarea obligaţiei privind plata preţului vânzării comerciale, pct. 4, dispoziţii general aplicabile în materia obligaţiilor comerciale.

Astfel, spre exemplu, se va depune contractul de comision, contractul de vânzare-cumpărare sau alt contract încheiat cu terţul, facturi, comenzi, avize de expediţie sau orice alte acte din care rezultă că reclamantul-comisionar şi-a îndeplinit obligaţia de a trata afaceri comerciale cu terţii pe seama comitentului.

Referitor la capătul de cerere privind dobânda legală sau plata penalităţilor, reclamantul va întocmi un calcul detaliat al acestora, cu arătarea datei scadenţei, a cuantumului dobânzii (prin raportare la dobânda de referinţă a B.N.R.) sau al penalităţilor (calculat asupra sumei datorate, defalcat pe fiecare zi de întârziere).

Se anexează, obligatoriu, înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs concilierii directe, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile. Dovada acesteia se face cu înscrisul reprezentând confirmarea de primire a convocării.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se calculează la valoarea obiectului pricinii, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, timbrul judiciar diferă în funcţie de valoarea obiectului cererii, stabilindu-se conform art. 3 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[9] Instanţa competentă:

a) teritorial – potrivit art. 5 C. proc. civ., cererea se face la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află sediul societăţii pârâte, iar potrivit art. 12 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, fiind aplicabile, după caz, dispoziţiile art. 6, ale art. 7 alin. (2) şi (3), ale art. 8 alin. (1) şi (2) sau ale art. 10 pct. 1 şi pct. 4. C. proc. civ.;

b) material – este competentă judecătoria, pentru cererile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei, potrivit art. 1 pct. 1 C. proc. civ., sau tribunalul, pentru litigiile al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.