Model de acțiune în răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general

RĂSPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE CAUZATE DE LUCRURI ÎN GENERAL

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2] _ domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Obligarea pârâtului la plata sumei de_

reprezentând echivalentul prejudiciului ce mi-a fost cauzat de lucrul aflat în paza sa juridică.

De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 1000 alin. (1) C. civ.

Probe [6]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum

şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de_lei şi timbrul

judiciar de_lei. [7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [8]

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, prin care se antrenează răspunderea persoanei care are paza juridică a unui lucru pentru prejudiciul cauzat de acesta.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are orice persoană care pretinde că i-a fost cauzat un prejudiciu de lucrul aflat în paza juridică a altei persoane.
[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are persoana care are paza juridică a lucrului ce a cauzat prejudiciul reclamat, adică persoana – fizică sau juridică – care are, în mod independent, puterea, folosinţa, diriguirea, controlul şi supravegherea asupra lucrului, ceea ce nu presupune neapărat contactul nemijlocit cu lucrul.

[4] Motivele de fapt. Se vor menţiona şi argumenta în fapt condiţiile răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general, prin indicarea:

a) prejudiciului suferit de reclamant, constând, de exemplu, în distrugerea sau degradarea unui lucru, vătămarea sănătăţii sau a integrităţii corporale a reclamantului etc.;

b) acţiunii lucrului ce a generat prejudiciul reclamat, constând, de exemplu, într-un accident de circulaţie cauzat în urma impactului direct al autoturismului cu victima sau în urma proiectării unei pietre din roata autovehiculului aflat în mişcare etc.

în ceea ce priveşte noţiunea de lucru, intră în domeniul de reglementare al art. 1000 alin. (1) C. civ. numai lucrurile neînsufleţite, mobile şi imobile, indiferent dacă acestea, prin natura lor, sunt sau nu potenţial periculoase şi indiferent dacă au sau nu un dinamism propriu ori dacă au produs prejudiciul fiind în mişcare sau aflându-se în staţionare. Astfel, instanţele judecătoreşti au aplicat răspunderea instituită prin art. 1000 alin. (1) C. civ. în cazuri foarte variate de cauzare de prejudicii prin: accidente de circulaţie, accidente legate de folosirea energiei electrice (de exemplu, prin ruperea unor fire electrice şi electrocutarea unor persoane ori animale), explozia unui cazan, explozia unei conducte de gaze naturale, spargerea unei conducte de apă, căderea într-o groapă de canal neacoperită, surparea unui mal, căderea unui arbore, căderea gheţii de pe acoperiş, căderea unei glastre cu flori aşezate pe pervazul unei ferestre ori într-un balcon etc.;

c) existenţei raportului de cauzalitate dintre acţiunea lucrului (şi nu acţiunea proprie a paznicului juridic al lucrului) şi prejudiciu, în sensul că prejudiciul reclamat este urmarea acţiunii lucrului aflat în paza juridică a pârâtului, cum se întâmplă, de exemplu, atunci când prejudiciul este urmarea accidentului de circulaţie provocat de autoturismul proprietatea pârâtului etc.;

d) calităţii pârâtului de paznic juridic al lucrului ce a cauzat prejudiciul, calitate ce rezultă din faptul că acesta are, în fapt, autoritatea, puterea de comandă, de direcţie asupra lucrului. Poate avea calitatea de paznic juridic proprietarul lucrului, în privinţa căruia operează o prezumţie relativă de pază juridică (chiar şi în cazul în care a pierdut lucrul, precum şi în caz de neuz al lucrului sau de abandonare voluntară a acestuia, până la preluarea lui de organele de stat îndreptăţite) sau, după caz, titularul unor dezmembrăminte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitaţie, superficie, servitute aparentă), titularul posesiei (adică cel ce exercită stăpânirea lucrului animo sibihabendi, bucurându-se de prezumţia de proprietate ca efect al posesiei), persoana căreia proprietarul i-a transmis paza juridică a lucrului în baza unui contract de închiriere, de comodat etc. ori persoana care şi-a însuşit lucrul în contra voinţei proprietarului, de pildă prin furt sau prin exercitarea abuzivă de către salariat a funcţiilor încredinţate de angajator etc.)

[5] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 1000 alin. (1) C. civ.

[6] Probe:

a) înscrisuri – orice înscrisuri de natură a dovedi îndeplinirea condiţiilor răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general, cum ar fi, de exemplu, procesul-verbal de constatare a accidentului auto (dacă prejudiciul este urmarea unui astfel de accident), spre a dovedi producerea prejudiciului, cauzele acestuia şi autorul lui, titlul în baza căruia pârâtul deţine lucrul prin a cărui acţiune s-a cauzat prejudiciul reclamat (care poate fi un contract de vânzare-cumpărare, de donaţie, de schimb, de închiriere, de comodat etc.), precum şi orice alte înscrisuri care dovedesc cuantumul prejudiciului;

b) interogatoriul pârâtului – pe aspectul calităţii sale de paznic juridic al lucrului, al producerii prejudiciului şi al cuantumului acestuia;

c) martori – pe aspectul îndeplinirii condiţiilor răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general, care se constituie în fapte juridice, respectiv existenţa prejudiciului şi cuantumul acestuia, existenţa acţiunii lucrului, a raportului de cauzalitate dintre prejudiciu şi acţiunea lucrului şi a calităţii pârâtului de paznic juridic al lucrului atunci când această calitate se pretinde că se întemeiază pe exercitarea posesiunii lucrului;

d) expertiză de evaluare prejudiciului – atunci când cuantumul acestuia nu a fost recunoscut de pârât sau nu a fost probat prin celelalte mijloace de probă enunţate anterior.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se calculează în funcţie de valoarea despăgubirilor pretinse prin acţiune, conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013.

Timbrul judiciar diferă în funcţie de valoarea despăgubirilor solicitate, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului sau, după caz, cea de la reşedinţa pârâtului din ţară, dacă el are domiciliul în străinătate ori dacă domiciliul nu este cunoscut, iar dacă nici reşedinţa nu este cunoscută, cea de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ., sau cea în a cărei circumscripţie s-a săvârşit faptul ilicit, potrivit art. 10 pct. 8 C. proc. civ. (competenţă teritorială alternativă);

b) material – instanţa competentă este judecătoria sau tribunalul, după cum valoarea obiectului pricinii (a despăgubirilor solicitate) este de până la un miliard lei sau peste această valoare, potrivit art. 1 pct. 1 C. proc. civ., respectiv art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.