Model de acțiune în rezilierea unui contract

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Rezilierea contractului de_[4]

încheiat la data de , autentificat sub nr._

De asemenea, solicit şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele acţiuni sunt următoarele:

Motivele de fapt [5]:_

Temeiul de drept [6]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art.

Probe [7]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum

şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [8]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [9]

Explicații

[1] Natura juridică. Rezilierea este o sancţiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesivă, constând în desfiinţarea pentru viitor a acestuia, fără a avea vreun efect asupra prestaţiilor succesive executate anterior rezilierii.

Acţiunea în reziliere este o acţiune personală, în realizare.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are partea din contractul sinalagmatic (bilateral) cu execuţie succesivă, care şi-a executat obligaţiile sau se declară gata să le execute şi care pretinde că cealaltă parte contractantă nu şi-a executat culpabil obligaţiile ce-i incumbă.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are partea contractantă cu privire la care se pretinde neexecutarea obligaţiei asumate prin contract.

[4] Obiectul rezilierii. Se poate cere rezilierea oricărui contract sinalagmatic cu execuţie succesivă, cu privire la care se pretinde neexecutarea obligaţiilor la termenele stabilite în contract, cum ar fi contractul de locaţiune, contractul de închiriere a unui spaţiu locativ, contractul de arendă, contractele de asigurare etc., cu excepţia contractelor de rentă viageră şi de întreţinere, care sunt supuse rezoluţiunii.2)

[5] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) cauza rezilierii, constând, de exemplu, în neplata locaţiunii, a chiriei, a preţului arenzii, pricinuirea de însemnate stricăciuni locuinţei închiriate, clădirii în care este situată aceasta, instalaţiilor sau altor bunuri aferente ori înstrăinarea fără drept a unor părţi din acestea, imposibila convieţuire sau împiedicarea folosinţei normale a locuinţei, neplata cheltuielilor comune aferente locuinţei închiriate, abuzul de folosinţă sau schimbarea destinaţiei lucrului arendat etc.;

b) termenele de scadenţă ale obligaţiei cu executare succesivă, în situaţia în care cauza rezilierii o constituie o astfel de obligaţie;

c) modalitatea de punere în întârziere a pârâtului/pârâţilor, de exemplu notificare trimisă prin executor judecătoresc, conform art. 1079 alin. (1) C. civ. sau cerere de chemare în judecată prin care s-a pretins executarea obligaţiei.

Condiţia punerii în întârziere a pârâtului nu se cere, potrivit art. 1079 alin. (2) pct. 1 -3 C. civ., atunci când acesta este de drept în întârziere (respectiv în cazurile anume determinate de lege), când s-a contractat expres că debitorul va fi în întârziere la împlinirea termenului de executare, fără îndeplinirea vreunei formalităţi, când obligaţia, prin natura sa, nu putea fi îndeplinită decât într-un termen determinat, pe care debitorul l-a lăsat să expire fără a o executa;

d) refuzul culpabil (nejustificat) al pârâtului de a-şi executa obligaţia şi după ce a fost pus în întârziere, atunci când punerea în întârziere este necesară, altfel spus că neexecutarea este imputabilă pârâtului-debitor, spre a nu se pune problema riscului contractului;
e) faptul că reclamantul şi-a îndeplinit obligaţia corelativă celei neexecutate de către pârât, individualizându-se această obligaţie (de exemplu predarea bunului dat în locaţiune, predarea bunului închiriat, predarea bunului arendat etc.).

Ca şi în cazul contractelor sinalagmatice cu executare instantanee, şi în cazul celor cu executare succesivă părţile pot prevedea în contract pacte comisorii de gradele I, II, III şi IV, în scopul reducerii sau înlăturării rolului instanţei judecătoreşti în pronunţarea rezilierii contractelor35.

[6] Temeiul de drept diferă în funcţie de cauza rezilierii. Spre exemplu: pentru neplata locaţiunii contractate în baza Codului civil temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 1439 alin. (2) C. civ.; pentru neplata chiriei unui spaţiu locativ-art. 24 lit. b) teza I din Legea locuinţei nr. 114/1996; pentru pricinuirea de însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care este situată aceasta, instalaţiilor sau altor bunuri aferente ori înstrăinarea fără drept a unor părţi din acestea – art. 24 lit. b) teza a Il-a din Legea nr.l 14/1996; pentru imposibilă convieţuire sau împiedicarea folosinţei normale a locuinţei – art. 24 lit. b) teza a IlI-a din Legea nr. 114/1996; pentru neplata timp de trei luni consecutiv a cheltuielilor comune aferente locuinţei închiriate -art. 24 lit. c) din Legea nr.l 14/1996; pentru abuzul de folosinţă sau schimbarea destinaţiei lucrului arendat-art. 1430 C. civ. etc.

[7] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu contractul ce se cere a fi reziliat, precum şi orice alte acte care dovedesc executarea obligaţiei ce-i incumbă reclamantului şi punerea în întârziere a pârâtului, afară de cazul în care acesta este de drept în întârziere;

b) interogatoriul pârâtului – pe aspectul executării/neexecutării obligaţiei asumate prin contract;

c) martori – pe acelaşi aspect vizat şi de interogatoriu.

[8] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 13 din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[9] Instanţa competentă.

a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul pârâtului sau, după caz, cea de la reşedinţa pârâtului din ţară, dacă el are domiciliul în străinătate ori dacă domiciliul nu este cunoscut, iar dacă nici reşedinţa nu este cunoscută, cea de la domiciliul sau reşedinţa reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ., sau cea de la locul executării contractului, conform art. 10 pct. 1 C. proc. civ. (competenţă teritorială alternativă);

b) material – instanţa competentă este judecătoria sau tribunalul, după cum valoarea obiectului pricinii (a contractului a cărui reziliere se cere, în măsura în care acesta are un obiect evaluabil în bani), este de până la 1 milion de lei sau peste această valoare, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ., respectiv art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.