Model de acţiune în rezoluţiune

MODEL DE CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

DOMNULE PREŞEDINTE

Subsemnatul (a)_, domiciliat(ă) în_, chem în judecată şi personal la interogatoriu pe părâtul(a)_domiciliat(ă) în_, pentru

REZOLUŢIUNEA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE,

sub semnătură privată, pentru că:

a) bunul pe care l-am cumpărat de la părât(ă) are vicii ascunse;

b) pârătul(a) refuză să-mi facă act autentic de vânzare, caz în care s-a

obligat să-mi restituie îndoitul arvunei, în sumă de_lei, şi să fie obligat să-mi restituie preţul plătit în sumă de lei (sau îndoitul arvunei în sumă de lei).

De asemenea, vă rog să obligaţi pe părăt(ă) să-mi plătească cheltuielile de judecată pe care le voi face cu acest proces.

Motivele acţiunii:

în fapt, (se enunţă situaţia de fapt, obiectul acţiunii şi probele care dovedesc că se impune rezoluţiunea contractului).

In drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 1352 şi 1355-1356 (pentru prima situaţie) şi art. 1298 C. civ. (pentru a doua situaţie).

Dovada acţiunii o fac cu interogatoriul pârâtului, cu proba cu acte, expertiză tehnică şi cu următorii martori:_.

Depun acţiunea în dublu exemplar pentru a se comunica părâtului(ei), chitanţa de plata taxei de timbru în valoare de lei şi timbrul judiciar în valoare de lei.

Data depunerii__

Semnătura_

DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECĂTORIEI_

Explicaţii teoretice

REZOLUŢIUNEA CONTRACTELOR

1. CONSIDERAŢII PREALABILE

Potrivit art. 969 C. civ., „convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante” şi potrivit art. 973 C. civ., „n-au efect decât între părţile contractante. ”

în cazul contractelor sinalagmatice (vânzare, schimb), reciprocitatea şi interdependenţa obligaţiilor constituie principala caracteristică a acestora.

Dacă una dintre părţi, ulterior încheierii contractului, nu-şi îndeplineşte obligaţia asumată, cealaltă parte care şi-a executat obligaţia sau este în curs să o execute, poate recurge la sancţiunea desfiinţării contractului, pe calea acţiunii în rezoluţiune.

Temeiul juridic al acestei acţiuni îl găsim în dispoziţiile art. 1020 C. civ. care prevede: „Condiţia rezolutorie este subînţeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una dintre părţi nu îndeplineşte angajamentul său. ”

Spre deosebire de nulitate care desfiinţează contractul datorită unor cauze existente în momentul încheierii lui, rezoluţiunea desfiinţează contractul datorită ivirii unor evenimente posterioare încheierii lui.

2. CONDIŢII

Potrivit art. 1021 C. civ., rezoluţiunea se poate pronunţa dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) Necesitatea cererii părţii interesate, care şi-a executat obligaţia. Rezoluţiunea nu operează de plin drept şi de aceea este necesară cererea părţii interesate, care are facultatea de a pretinde fie obligarea la executarea în natură, când este posibil, fie rezoluţiunea contractului1 cu daune interese care nu sunt identice cu eventualele daune moratorii din contract (art. 1021 C. civ.).

2) Dovedirea culpei pârâtului. Dovada că pârâtul nu şi-a respectat, parţial sau total, obligaţia şi acest fapt este imputabil lui, nu unei împrejurări care l-ar exonera total sau temporar de răspundere;

3) Se pronunţă de instanţă. Instanţa poate acorda un termen părţii acţionate.

4) Respectarea termenului de prescripţie. Să fie cerută în termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de Decretul nr. 167/1958.

Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, rezoluţia nu mai operează dacă pârâtul îşi execută obligaţiile asumate.

3. EXISTENŢA UNUI PACT COMISORIU

Părţile au dreptul ca în contract să introducă clauze exprese în cazul neexecutării contractului de către una dintre părţi. Este vorba de pactele comisorii care sunt de trei grade şi au rolul de a diminua rolul instanţei de judecată, care, potrivit art. 1021 C. civ., au rolul de a se pronunţa asupra rezoluţiunii.

Astfel:

1. PACTUL COMISORIU DE GRADUL I. înţelegem clauze contractuale exprese potrivit cărora în cazul în care una dintre părţi nu-şi respectă obligaţia impusă contractul se desfiinţează de drept, prevedere pe care o găsim şi în art. 1020 C. civ.

Exceptând cazurile pactelor de gradul II şi III, la care ne vom referi în cele ce urmează, în cazul pactului de gradul I, când rezoluţiunea operează de drept, ea trebuie pronunţată de instanţa de judecată. Instanţa poate hotărî dacă va reţine că neexecutarea este suficient de gravă pentru a justifica măsura de rezoluţiune a contractului. în caz contrar se poate menţine contractul, acordând creditorului numai daune – interese în caz de neexecutare parţială, de importanţă redusă. Instanţa mai poate acorda debitorului şi un termen de graţie pentru executarea obligaţiei sale şi salvarea contractului.

2. PACTUL COMISORIU de GRADUL II. îl găsim în clauza care permite ca rezoluţiunea să aibă loc de plin drept în cazul neexecutării contractului de una dintre părţi. în acest caz, rolul instanţei se reduce în a constata dacă reclamantul dovedeşte că partea adversă nu şi-a respectat obligaţia şi dacă constată că o asemenea dovadă s-a făcut, rezoluţiunea operează de plin drept. Mai exact se dă eficienţă clauzei exprese prin care s-a instituit pactul comisoriu de gradul II, sarcina instanţei rezumându-se în a constata că rezoluţiunea a operat de plin drept.

3. PACTUL COMISORIU DE GRADUL III. Acesta prevede expres rezoluţiunea

de plin drept a contractului. Consecinţa: reclamantul nu mai este obligat să recurgă la procedura somaţiei, la punerea în întârziere şi, în final, la cererea de chemare în judecată.

în cazul unei asemenea clauze exprese, reclamantul se adresează direct executorului judecătoresc în vederea executării pactului comisoriu, dacă acest lucru este posibil.

Reclamantul va trebui să se adreseze instanţei numai în cazul în care ar pretinde de la pârât anumite despăgubiri sau restituirea unui bun, dacă aceste aspecte au fost omise din pactul comisoriu2.

4. EFECTELE REZOLUŢIUNII

Ca şi în cazul nulităţii, dacă acţiunea se admite şi se pronunţă rezoluţiunea contractului, acesta este desfiinţat cu efect retroactiv (ex nune). Se socoteşte că actul nici n-a existat şi de aceea hotărârea judecătorească restabileşte situaţia anterioară încheierii contractului. Consecinţa: eventualii terţi pierd drepturile dobândite potrivit principiului resoluto jure dantis, resolvitur jur accipients.

Părţile sunt obligate să-şi restituie prestaţiile efectuate şi să se despăgubească pentru daunele materiale ce şi-au cauzat. Se restituie bunul şi preţul, fructele nu.

Dacă restituirea în natură a prestaţiilor nu mai este cu putinţă partea aflată în culpă va fi obligată la despăgubiri civile.

Dacă se reţine culpa ambelor părţi, cererea de actualizare cu indicele de inflaţie, a despăgubirilor este întemeiată, potrivit art. 1084 C. civ.
5. SESIZAREA INSTANŢEI

Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. 112 C. proc. civ.

Obiectul îl constituie rezoluţiunea contractului, iar reclamantul are obligaţia să indice probele a căror administrare vor dovedi că pârâtul nu şi-a respectat total sau parţial obligaţia contractuală.

Reclamantul are alegerea să ceară fie executarea în natură a obligaţiei, fie rezoluţiunea contractului cu daune-interese, în ambele situaţii cererea se timbrează la valoarea obiectului.

Instanţa, în temeiul art. 1021 C. civ. în cursul judecăţii are dreptul să acorde un termen de graţie, pârâtului, dacă există motive obiective, în vederea executării obligaţiei, termen care nu este obligatoriu.

De asemenea, pârâtul, în tot cursul procesului, poate cere să i se acorde un termen de graţie în care să-şi execute obligaţia, pentru a evita rezoluţiunea contractului.

La cerere trebuie ataşată copia legalizată a contractului şi tot în copie toate înscrisurile de care reclamantul înţelege să se servească.

Cererea se adresează judecătoriei în a cărei rază teritorială domiciliază pârâtul (art. 5 C. proc. civ.) sau judecătoriei în a cărei rază teritorială trebuiau executate obligaţiile contractuale, alegere care aparţine reclamantului (art. 10 pct. 1 C. proc. civ.).

Jurisprudenţă

1. Contract de vânzare-cumpărare pentru neplata parţială a preţului. Gravitatea neexecutării obligaţiei, generatoare a rezoluţiunii. Clauza penală.

Rezoluţiunea, poate fi pronunţată de instanţa judecătorească, dacă în cadrul contractului si-nalagmatic, există o neexecutare totală sau parţială a obligaţiei uneia din părţi, această nee-xecutare este culpabilă debitorului obligaţiei respective, iar debitorul a fost pus în întârziere, afară dacă el se află în întârziere prin însăşi împlinirea scadenţei. Exceptând cazurile pactelor comisorii de gradul II sau III, când rezoluţiunea operează de drept, ea trebuie pronunţată de instanţa judecătorească. Instanţa sesizată, poate aprecia dacă neexecutarea este suficient de gravă pentru a justifica rezoluţia contractului sau dacă este cazul să menţină contractul, acordând creditorului doar daune interese în caz de neexecutare parţială, de importanţă redusă. De asemenea, instanţa poate acorda debitorului şi un termen de graţie pentru executarea obligaţiei sale şi salvarea contractului.

în cauză s-a dovedit cu însăşi recunoaşterile cumpărătorilor la interogator, că după împlinirea termenului de scadenţă pentru plata diferenţei de preţ, vânzătorii au acordat debitorilor mai multe termene pentru plata acestei diferenţe şi le-au notificat intenţia de rezoluţiune a contractului, în cazul neachitării preţului. Instanţa, a apreciat că neexecutarea obligaţiei cumpărătorilor de plată a diferenţei de preţ, prezintă gravitatea necesară ce justifică rezoluţiunea, deoarece pârâţii nu şi-au executat obligaţia nici după un an şi jumătate de la scadenţă, ceea ce datorită devalorizării monedei şi a procesului inflaţionist, i-a prejudiciat grav pe vânzători, care aveau nevoie de diferenţa de preţ pentru cumpărarea unei alte locuinţe, intenţie pe care nu şi-au mai putut-o realiza, deoarece în prezent preţul acesteia nu mai poate fi acoperit decât în foarte mică măsura din preţul vânzării încasat parţial de la cumpărătorii-pârâţi.

Ca urmare, curtea de apel a respins recursul formulat de pârâţi, prin care criticau hotărârile pronunţate în cauză, cu motivarea că pe parcurs au consemnat diferenţa de preţ la dispoziţia creditorilor-vânzători.

A fost respins şi motivul de recurs prin care pârâţii recurenţi solicitau a se da eficienţa clauzei penale inserată în contract, aceea că, în ipoteza neperfectării contractului, vânzătorii să achite întreitul preţului.

Clauza penală, este o convenţie accesorie, prin care părţile contractante stabilesc prin apreciere, anticipat, cuantumul daunelor interese compensatorii sau moratorii care se vor fi datorate de partea în culpă, în caz de neexecutare a obligaţiei contractuale.

în speţă, acordarea despăgubirilor prevăzute în clauza penală nu se justifică, deoarece vânzătorii nu sunt culpabili de neperfectarea contractului de vânzare-cumpărare al apartamentului în formă autentică, ca o condiţie adprobatione şi nu ad validate. Introducerea acţiunii în rezoluţiune şi promovarea acesteia, este o consecinţă a conduitei culpabile a pârâţilor-cumpărători, care nu şi-au executat obligaţia de plată a diferenţei de preţ, şi o dovadă evidentă a lipsei oricărei culpe a vânzătorilor.

2. Din culpa ambelor părţi. Cerere de actualizare a despăgubirilor. Admisibilitate. în cazul rezoluţiunii contractului de executare a unei construcţii din culpa ambelor părţi, care nu şi-au îndeplinit integral obligaţiile asumate, cererea de actualizare, cu indicele de inflaţie, a despăgubirilor acordate, este întemeiată, conform art. 1084 C. civ.

3. Contract. Pârâta nu şi-a executat obligaţia. Reclamanţii şi-au îndeplinit obligaţia asumat prin contract, dar pârâta nu şi-a executat obligaţiile asumate, astfel sunt îndeplinite condiţiile pentru rezoluţiunea contractului, conform art. 1020 şi 1021 C. civ.

Este criticabilă hotărârea instanţei de apel, în sensul reţinerii lipsei de culpă a pârâtei în executarea lucrărilor, determinată de lipsa fondurilor necesare şi nestabilirii unui termen de execuţie.

Pârâta, încasând preţul lucrărilor în avans, trebuia, de îndată, să înceapă reabilitarea reţelei de apă, ceea ce nu a făcut şi de aceea sunt îndeplinite cerinţele pentru rezoluţiunea contractului.