Model de acțiune pentru rectificarea datei morții

Model de acțiune pentru rectificarea datei morții

ACȚIUNE PENTRU RECTIFICAREA DATEI MORŢII

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, şi Autoritatea Tutelară_, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Rectificarea datei morţii

stabilită prin hotărârea declarativă de moarte nr. din data de _, pronunţată de Judecătoria_

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 18 alin. final din Decretul nr. 31/1954 coroborat cu art. 43 raportat la art. 42 din Decretul nr. 32/1954.

Probe [6]: în dovedirea acţiunii, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum

şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [8]

Explicații

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, un instrument procedural prin care se asigură posibilitatea modificării datei morţii stabilite prin hotărâre judecătorească declarativă de moarte atunci când se dovedeşte că acea dată este inexactă, existând mai multe motive pentru a se crede că este mai apropiată de adevăr o altă dată.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are orice persoană interesată, respectiv reclamantul din acţiunea finalizată cu pronunţarea hotărârii declarative de moarte, care poate fi, după caz, o rudă a dispărutului declarat mort, autoritatea tutelară de la ultimul domiciliu al acestuia, reprezentantul său legal etc., precum şi procurorul în temeiul art. 45 alin. (1) C. proc. civ.

[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are cealaltă parte din procesul finalizat cu pronunţarea hotărârii declarative de moarte, alta decât titularul acţiunii.

în calitate de participant la proces (şi nu de parte) se va cita autoritatea tutelară de la ultimul domiciliu al celui declarat mort, în afară de cazul în care aceasta a introdus acţiunea.

[4] Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) data stabilită prin hotărârea declarativă de moarte ca fiind aceea a morţii persoanei dispărute;

b) împrejurările din care rezultă că această dată este inexactă şi că alta este data morţii persoanei la care se referă hotărârea declarativă de moarte.

[5] Temeiul de drept îl reprezintă art. 18 alin. final din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice coroborat cu art. 43 raportat la art. 42 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice.

[6] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu hotărârea judecătorească declarativă de moarte, precum şi orice alte înscrisuri din care rezultă că data stabilită prin hotărâre ca fiind cea a morţii este inexactă şi că este mai apropiată de adevăr o altă dată cu această semnificaţie;

b) martori – pe aspectul datei reale a morţii.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit art. 13 din Legea nr. 146/1997 cu modificările şi completările ulterioare, iar timbrul judiciar este în valoare de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă – teritorial şi material – este cea care a pronunţat hotărârea declarativă a morţii, conform art. 43 raportat la art. 42 alin. (1) din Decretul nr. 32/1954.