Model de acțiune pentru ridicarea interdicției

ACȚIUNE PENTRU RIDICAREA INTERDICŢIEI

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, şi pe Autoritatea Tutelară_, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi

Ridicarea interdicţiei pârâtului

dispusă prin sentinţa civilă nr. , din data_, pronunţată de Judecătoria_

Motivele acţiunii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]:_

Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 151 C. fam.

Probe [6]: în dovedirea acţiunii, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_

Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_[7]

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei [8]

Explicații

[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, prin care se tinde a se demonstra că nu mai subzistă temeiurile care au justificat luarea măsurii de ocrotire a interdicţiei judecătoreşti şi, implicit, inutilitatea acestei măsuri, asupra căreia instanţa trebuie să revină.

[2] Calitate procesuală activă (reclamant) are orice persoană interesată, respectiv cel pus sub interdicţie, prin tutorele acestuia, rudele sau persoanele apropiate interzisului, administratorii sau locatarii imobilului în care acesta locuieşte, autoritatea tutelară de la domiciliul interzisului, precum şi procurorul în temeiul art. 45 alin. (1) C. proc. civ. [3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are interzisul judecătoresc, cu excepţia cazului în care acţiunea este pornită de el, situaţie în care nu există persoană cu calitate procesuală pasivă.

în calitate de participant la proces (şi nu de parte) va fi citată autoritatea tutelară de la domiciliul interzisului, în afară de cazul în care chiar aceasta a solicitat ridicarea interdicţiei.

[4]Motivele de fapt. Se va menţiona:

a) hotărârea judecătorească prin care s-a dispus punerea sub interdicţie a pârâtului;

b) împrejurările din care rezultă că au încetat cauzele care au provocat punerea sub interdicţie, respectiv faptul că interzisul şi-a recăpătat discernământul în urma tratamentului la care a fost supus după punerea sa sub interdicţie şi că această stare de fapt este constatată prin acte medicale.

[5] Temeiul de drept îl reprezintă dispoziţiile art. 151 C. fam. coroborate cu dispoziţiile art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei şi a Decretului privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice (temeiul de drept procedural).

[6] Probe:

a) înscrisuri – obligatoriu hotărârea judecătorească de punere sub interdicţie şi actele medicale privind starea actuală de sănătate mintală a interzisului, cum ar fi, spre exemplu, foia de observaţie medicală de la spitalul unde s-a realizat supravegherea interzisului după pronunţarea hotărârii judecătoreşti de punere sub interdicţie, certificatul medical eliberat de medicul curant al interzisului etc.;

b) expertiză medico-legală psihiatrică – necesară pentru a se stabili dacă interzisul şi-a recăpătat discernământul actelor şi faptelor sale.

[7] Timbrajul. Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 15 lit. h) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, nu se datorează nici timbru judiciar [art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare],

[8] Instanţa competentă:

a) teritorial – este competentă instanţa de la domiciliul sau reşedinţa interzisului judecătoresc, conform art. 35 din Decretul nr. 32/1954 raportat la art. 5 C. proc. civ.;